Connect with us

Claudiu Târziu

UE construiește un sistem de supraveghere totală a persoanei asemănător cu cel al Chinei

Publicat

pe

Supravegherea totală a cetățenilor în Uniunea Europeană este pe cale să se înfăptuiască. Nu e o teorie a conspirației. Este plan cu finanțare, legislație și  termen de execuție: 2030.

Datele tale biometrice – chipul, amprentele, informațiile personale – vor fi obligatorii pe cartea de identitate și conectate la bancă, la medic, la transportul public, la locul de muncă.

Mare parte din cele 800 de miliarde de euro destinte apărării UE merg acum pe tehnologii „dual-use”. Termenul sună tehnic, dar înseamnă că același sistem care țintește inamici pe câmpul de luptă va putea monitoriza cetățeni acasă.

Biometria și eugenia

Pentru a înțelege unde se ajunge, trebuie știut de unde s-a plecat.

Biometria – tehnologia care stă la baza noilor cărți de identitate europene – nu a fost inventată pentru a simplifica relația cetățeanului cu statul. A fost inventată de Sir Francis Galton în anii 1880 ca instrument al eugeniei: măsoară, clasifică, controlează, elimină pe cei „neadaptați”. Galton, vărul lui Darwin și părintele mișcării eugenice, a dezvoltat împreună cu matematicianul Karl Pearson metodele statistice de măsurare și clasificare a populațiilor, fondînd în 1901 revista Biometrika cu misiunea explicită de a furniza baza științifică pentru politica eugenică.

Eugenia biologică a secolului XX a lăsat în urmă zeci de milioane de morți. Metodologia, însă, nu a dispărut. A migrat. A devenit inginerie socială, apoi eugenie computerizată: sortare algoritmică, excludere automată, eliminare predictivă. Aceeași logică – măsoară, clasifică, controlează – implementată acum prin software, algoritmi și baze de date biometrice.

Linia e neîntreruptă. Și capătul ei actual se numește Regulamentul UE 2019/1157.

Termenul de execuție: 2030

La 2 august 2021, Regulamentul UE 2019/1157 a intrat în vigoare. El impune ca toate statele membre să emită cărți de identitate biometrice care conțin date de recunoaștere facială stocate digital pe cip, două amprente digitale stocate pe cip securizat și un cip electronic citibil de autorități fără contact fizic. Implementarea completă: 2030.

În decembrie 2023, Curtea Europeană de Justiție a declarat regulamentul parțial invalid din motive procedural. Comisia Europeană nu consultase corespunzător Parlamentul. Curtea a decis totuși că efectele regulamentului rămîn valide pînă la revizuire, „pentru a evita haosul administrativ”. Prin urmare mandatul biometric continuă, în ciuda invalidității sale legale.

În paralel, regulamentul eIDAS 2.0 creează un Portofel European de Identitate Digitală obligatoriu. Este vorba despre un sistem în care cardul biometric devine cheia de acces la toate serviciile publice și private. Bancă, medic, transport, locul de muncă. Toate mediate printr-un singur profil digital, centralizat, controlabil. Un fel de alter ego eeleectronic.

În februarie 2025, o coaliție de 15 organizații europene pentru drepturi digitale –  inclusiv European Digital Rights și epicenter.works – au publicat o scrisoare deschisă, avertizînd că sistemul ”conține lacune majore în confidențialitate și control al datelor utilizatorului” și ”permite acces extins de către furnizorii de servicii și autorități la date biometrice și comportamentale, fără garanții suficiente împotriva supravegherii în masă.”

Partidul Piraților din Parlamentul European – care și-a făut o faimă din manifeestărilee sale online – și-a retras sprijinul încă din 2023, declarînd că sistemul reprezintă „un risc de supraveghere în masă” incompatibil cu drepturile fundamentale.

Nu i-a ascultat nimeni.

800 de miliarde de euro pentru „apărare”

În 2025, Uniunea Europeană a lansat cel mai ambițios program de înzestrare militară din istoria sa: SAFE – Security Action for Europe. Programul oferă 150 de miliarde de euro în împrumuturi pentru achiziții comune, parte dintr-un plan mai larg estimat la peste 800 de miliarde de euro în cheltuieli totale de apărare pînă în 2030.

Domeniile prioritare includ infrastructură de securitate cibernetică, sisteme de inteligență artificială, capabilități de război electronic, sisteme de drone și contra-drone, C4ISTAR – Comandă, Control, Comunicații, Computere, Informații, Supraveghere, Achiziție de Ținte, Recunoaștere – și protecția infrastructurii critice.

Unic și alarmant este includerea explicită a tehnologiilor „dual-use” ca beneficiari eligibili. Termenul anglofon sună tehnic și neutru. Tradus, înseamnă: tehnologii care servesc simultan aplicații militare și civile.

În practică: aceeași inteligență artificială care urmărește combatanți inamici poate urmări cetățeni. Aceeași recunoaștere facială care securizează frontierele poate monitoriza protestele. Aceleași analize predictive de pe cîmpul de luptă pot alimenta „policing pre-crime” (poliție predictivă sau pre-crimă) acasă.

Mare parte din cele 800 de miliarde de euro nu se cheltuiesc pe tancuri și muniție, ci pe infrastructură pentru monitorizarea, analiza și controlul populațiilor sub justificarea prin amenințare externă, desfășurabilă intern.

De pildă, cei care sînt critici la adresa guvernului pot primi o etichetă: fasciști, extremiști, pro-ruși etc și vor fi monitorizați, iar asupra lor se vor lua măsuri de la distanță.

Cine construiește infrastructura

România digitală a anului 2025 nu se construiește doar cu fonduri europene, ci și cu tehnologii provenite dintr-un ecosistem specific: cel al companiilor desprinse din serviciul de informații militare al Israelului, cunoscut ca Unitatea 8200.

Cellebrite, fondată la sfîrșitul anilor ’90, se specializează în extragerea completă a datelor din telefoane mobile blocate: conversații, fotografii, istoricul locațiilor, parole, aplicații criptate, fișiere șterse. Dispozitivul său UFED poate ocoli codurile PIN, blocajele biometrice și criptarea.

NSO Group, fondată în 2010, a creat Pegasus – softul-spion capabil de preluarea completă a unui dispozitiv fără interacțiunea utilizatorului, folosit pentru supravegherea jurnaliștilor, activiștilor și opoziției politice în zeci de țări.

Palantir, compania americană fondată de Peter Thiel cu finanțare CIA, furnizează stratul de analiză și predicție: agregă date din surse disparate, identifică tipare, generează liste de ținte.

CEO-ul Alex Karp a declarat public că Palantir este ”responsabil pentru majoritatea țintelor” vizate de unitățile militare ucrainene și că firma este pregătită ”cînd este necesar să sperie dușmanii și, ocazional, să îi ucidă.”

Toate aceste companii vînd variații ale aceleiași capabilități: măsoară, clasifică, controlează. Toate își comercializează produsele cu același argument: „Aceste instrumente au fost testate în luptă. Acum vă pot proteja pe voi.” Din prezentare lipsește informația că au fost dezvoltate pe populații palestiniene, rafinate prin decenii de ocupație și concepute de la început pentru controlul populației.

Ce s-a cumpărat deja în România

Conform registrelor oficiale de achiziții publice, România a început să cumpere produse Cellebrite în 2021. Pînă în 2025, infrastructura Cellebrite a devenit operațională în întreg aparatul de investigare și poliție al țării.

În 2021, DIICOT a achiziționat Cellebrite UFED 4PC Ultimate și pachete de instruire.

Între 2021 și 2023, IGPR a achiziționat instruire Cellebrite Certified Operator și hardware.

În 2024, DIICOT și IGPR au anunțat contracte pentru licențe UFED Touch 3, sisteme Digital Collector și suport tehnic continuu.

Între decembrie 2024 și septembrie 2025, pe portalul SEAP apar multiple achiziții directe de hardware UFED, stații de lucru forensice și cititoare pentru administrații locale.

Cellebrite este o companie israeliană. Procesează date biometrice în afara UE. Fără garanții contractuale clare că datele rămîn în țară, aceasta ridică întrebări serioase privind suveranitatea digitală a României și conformitatea cu GDPR.

Avînd în vedere legăturile directe ale Cellebrite cu autoritățile israeliene și afilierile istorice cu serviciile de informații, riscul unui acces străin la datele cetățenilor români nu este ipotetic.

Mandatele de supraveghere: cifrele care spun totul

Între decembrie 2024 și septembrie 2025, Curtea Supremă a României a aprobat 2.843 de cereri de mandate de securitate națională. Nici una nu a fost respinsă. Nici una nu a fost modificată sau anulată ulterior.

Fiecare astfel de mandat autorizează monitorizarea completă a telefonului și email-ului, urmărire GPS în timp real, intrarea în locuințe private pentru instalarea de dispozitive și accesul la toate dispozitivele electronice ale persoanei vizate – toate fără notificarea acesteia.

Pentru comparație: Statele Unite, cu o populație de 17 ori mai mare, au emis 356 de mandate FISA în tot anul 2024, cu 15 respinse și 72 modificate. Rata de supraveghere a României este de 8 ori mai mare per capita decît în SUA.

Aceste cifre nu descriu un stat care supraveghează terorişti. Descriu un mecanism care funcționează ca reflex, fără discernămînt și fără frîne instituționale.

Precedentul britanic și precedentul chinezesc

Nu e nevoie să speculăm despre ce urmează. Există deja exemple operaționale.

În Marea Britanie, forțele de poliție au implementat ”Nectar” –  un sistem AI Palantir care combină peste 80 de surse de date, inclusiv camere de trafic și rapoarte de informații. Sistemul procesează 11 categorii de informații personale sensibile: rasă, religie, convingeri politice, sănătate, sexualitate, afiliere la sindicate. Creează „profiluri la 360 de grade” și semnalează indivizi „pe cale să comită o infracțiune.”

Premierul Keir Starmer a anunțat că cei care refuză cartea biometrică de identitate vor plăti 85 de lire sterline la fiecare interacțiune care necesită prezentarea actului de identitate.

China a ajuns la 626 de milioane de camere de supraveghere video. O cameră la fiecare 2,1 persoane. Sistemul de Credit Social este operațional. Scorul comportamental determină accesul la servicii. În 2023, 23 de milioane de cetățeni chinezi se aflau pe lista neagră: nu pot cumpăra bilete de avion sau de tren de mare viteză, nu pot înscrie copiii la școli private, nu pot obține credite bancare, nu pot rezerva camere de hotel. Pensionarii fără telefoane inteligente au fost excluși sistematic din societate: nu pot lua pensia, nu pot accesa spitale, nu pot folosi transportul public.

Europa construiește infrastructura identică. Bucată cu bucată, contract cu contract, finanțată din bani publici.

Convergența. România 2030

România are acum toate elementele unui sistem de control complet:

Mandatul legal există: Regulamentul UE 2019/1157 impune ID biometric pînă în 2030. Instrumentele de extracție sînt operaționale: Cellebrite funcționează în DIICOT și IGPR din 2021. Infrastructura de analiză se finanțează: peste 100 de milioane de euro din PNRR pentru sisteme digitale, primele 5 milioane de cărți biometrice emise „gratuit”. Precedentul operațional există: 2.843 de mandate de securitate națională fără nicio respingere. Motorul financiar funcționează: PNRR plus programul SAFE de 800 de miliarde de euro finanțează sisteme AI și de supraveghere cu „dublă utilizare” pînă în 2030. Planul strategic e adoptat: Strategia Națională de Apărare 2025-2030, trecută prin Parlament, prioritizează explicit sisteme de inteligență artificială, infrastructură cibernetică și „activități de informații, contrainformații și securitate.”

Aceste elemente nu se adaugă accidental unul lîngă altul. Ele converg.

Ce înseamnă acest lucru pentru fiecare cetățean

Cînd infrastructura va fi completă, combinarea programatică a identității biometrice cu criminalistică digitală și analiza comportamentală va putea transforma accesul la servicii esențiale într-un mecanism de putere.

Accesul la asistența socială va putea fi condiționat de validarea biometrică și de absența unor „alerte” comportamentale. Conturile bancare vor putea fi marcate pe baza unor „semnale” provenite din date extrase din dosare de anchetă. Accesul la tratamente medicale costisitoare va putea fi restricționat dacă profilul digital al pacientului e considerat „sensibil”. Călătoriile vor putea fi blocate la frontieră pe baza unei potriviri automate cu o bază de date. Locurile de muncă vor putea fi inaccesibile pe baza unor decizii algoritmice legate de „conexiuni suspecte”.

Dizidența politică nu va mai fi sancționată prin represiune vizibilă, prin arest și dosar penal. Va fi penalizată prin pedeapsă algoritmică: servicii întîrziate, acces refuzat, supraveghere sporită, detenție preventivă.

Cine rezistă și de ce contează

Nu toți tac. O coaliție de peste 70 de organizații europene – campania „Reclaim Your Face” – cere o interdicție totală a recunoașterii faciale în spații publice. Peste 100.000 de cetățeni au semnat inițiativa. În Grecia, Biserica Ortodoxă și sute de mii de cetățeni au protestat împotriva cardurilor biometrice. În Germania, investigații jurnalistice au forțat anchete parlamentare privind utilizarea Cellebrite. În Polonia, după schimbarea guvernului, au început investigații asupra abuzurilor legate de Pegasus.

Rezistența există. Dar infrastructura avansează mai repede decît ea.

Există o întrebare pe care fiecare cetățean european ar trebui să și-o pună: cine va controla, în cele din urmă, infrastructura care îl controlează pe el?

Răspunsul nu e liniștitor. Furnizorii tehnologiei sînt companii private cu rădăcini în servicii militare de informații. Finanțarea e publică, dar contractele nu sînt transparente. Datele cetățenilor români sînt procesate de o companie israeliană, în afara UE, fără garanții juridice clare. Mandatele de supraveghere se aprobă automat, fără nicio respingere. Strategia națională de apărare, care descrie în detaliu arhitectura acestui sistem, are planul de implementare secret.

Nu vorbim aici, nici pe departe, despre modernizare, ci de construirea unui aparat de control social finanțat din banii celor care vor fi controlați. Iar anul  2030 nu e prea departe.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Claudiu Târziu

Dezbaterea anului: despre Legea Vexler, la Universitate

Publicat

pe

Dacă aperi libertatea ești extremist. Dacă aperi cultura, credința și identitatea națională, ești extremist. Aici am ajuns.

Duminică, la Universitate, dezbat cu Lucian Mîndruță despre libertatea de exprimare și combaterea extremismului. Mai concret: despre Legea Vexler. Pentru că Legea Vexler limitează libertatea de exprimare în numele combaterii extremismului. În plus, cenzureaază valorile românești.

Bustul lui Goga a dispărut din Parcul Copou de la Iași. Se cere redenumirea străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca. Unii „intelectuali publici” vor scoaterea din circuitul public a lui Mircea Eliade. Urmează Gheorghe Brătianu, Nicola Iorga, Regele Mihai și multe alte figuri proeminente ale culturii și istoriei naționale.

Cine decide ce e extremism? Statul. Cine decide ce voce se aude? Tot statul. Cine tace? Noi, nu!

O lege similară nu a fost acceptată în Ucraina. Nu poate fi deci acceptată nici într-o țară a UE. Nu poate fi admisă, de fapt, într-o democrație autentică.

Am protestat împotriva Legii Vexler. Am strâns peste 60.000 de semnături împotriva acestei legi. Am vorbit în Parlamentul național și în Parlamentul European împotrivă. Am depus un proiect de lege pentru abrogarea Legii Vexler. Și acum dezbat pe stradă, în fața oricui e dispus să asculte argumente, fără aranjamente de culise și fără reținere, cu un adversar de idei ireductibil.

Duminică, 14 iunie, ora 18:00. Zona la Statui, la Universitate. Exact acolo unde am organizat pe 15 ianuarie o manifestație contra Legii Vexler la care au participat 15.000 de români.

Și tot acolo unde, acum 36 de ani mureau zeci de tineri pentru libertate, bătuți de mineri, care fuseseră mințiți că apără statul de extremiști.
Vino să asculți, să întrebi și să judeci singur!

Citeste in continuare

Claudiu Târziu

Jefuirea României – Claudiu Târziu

Publicat

pe

Zeci de miliarde de euro ajung în buzunare private în loc să alimenteze conturile statului român. Printr-un mecanism pe cît de simplu, pe atît de eficient. Cu aparențe legale, desigur, și care disipează orice responsabilitate.

Unul dintre instrumente este EximBank, bancă de stat, care dă credite nepeformante de miliarde de euro. Altul este ANAF, care nu colecteză taxele și impozitele datorate statului de marile companii care se îmbogățesc pe teritoriul României.

Beneficiarii sînt politicieni la guvernare, șefi de instituții de stat numiți politic și oameni de afaceri cu relații în zona politică.

Păgubiții sîntem noi toți. Ce jefuiesc ei acoperim noi. Prin taxe și impozite mărite, prin pensii tăiate, prin spitale, școli și drumuri care nu se mai construiesc, pentru că nu mai sînt bani.

Un caz uriaș la EximBank

Banca de Export-Import a României a fost creată cu un scop legitim – să sprijine capitaliștii români pe piețele externe, să finanțeze proiecte strategice, să fie instrumentul prin care statul stimulează economia națională. Susținerea capitalului românesc e un obiectiv bun. Condiția e una singură, să o facă pe criterii de performanță, nu pe pile.

EximBank nu a respectat condiția. A devenit pușculița privată a unor oameni bine conectați politic.

Gabriel Comănescu, om de afaceri din Constanța, controlează Grupul de Servicii Petroliere (GSP). În perioada 2019–2023, GSP a primit de la EximBank sute de milioane de lei. Creditele au fost acordate cu derogări de la regulile Băncii Naționale. Adică firma nu se califica. Regulile au fost ocolite. Banii au curs oricum.

Încă din 2021, situația era clară: datorii la stat de peste 564 de milioane de lei, incapacitate dovedită de rambursare. Finanțările au continuat. La începutul lui 2024, toate creditele erau neperformante. Pe 31 decembrie 2025, în ultima zi a anului, GSP a cerut insolvența.

Nota de plată pentru români: aproape 500 de milioane de euro. Bani pierduți pentru totdeauna.

Un raport al Corpului de Control al Ministerului Finanțelor, de peste 400 de pagini, documentează totul. Nu l-a semnat însă nici un ministru. Marcel Boloș, Tanczos Barna, Alexandru Nazare au refuzat pe rînd. Fiecare a găsit un motiv să nu-și pună numele pe el. Raportul există. Răspunderea nu.

Cine e vinovat? Toți și nimeni. Ăsta e trucul sistemului.

Guvernele Ciucă și Ciolacu au aprobat finanțările prin Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări. Oameni cu nume și prenume au aprobat prin vot.

Conducerea EximBank susține că nu ea a decis, că a avertizat, că nu e treaba ei. Același management care, în septembrie 2025 mergea în instanță să apere debitorul, să ceară suspendarea insolvenței GSP, declara două luni mai tîrziu că acele credite nu îi aparțin.

De ce n-a refuzat nimeni să semneze? De ce n-a ieșit nimeni să facă scandal? Răspunsul e simplu: pentru că la conducerea EximBank, ca la orice bancă de stat, ca la orice companie sau instituție de stat din România, stau oameni numiți politic. Omul partidului nu poate refuza ordinul partidului. Dacă îl refuză, nu mai e director. Sistemul e construit astfel încît complicitatea să fie obligatorie. 

Ce fel de operațiune a fost?

Dar să nu ne grăbim să acceptăm varianta falimentului ca pe ceva normal. GSP nu e o firmă fragilă dintr-un domeniu în criză. Industria petrolieră are contracte, are bani, are cerere. Compania lui Comănescu a fost cîndva profitabilă. Atunci cum ajunge la insolvență cu o datorie de 500 de milioane de euro față de statul care a finanțat-o?

Sînt două variante pe care nimeni nu le spune cu voce tare. Prima: o operațiune de îndatorare deliberată. Se iau banii, se îndatorează firma față de stat, se intră în insolvență și creditorii publici rămîn cu nota. A doua: o operațiune de scoatere de pe piață a unui jucător incomod pentru alte interese. Poate ambele. Nu știm sigur. Dar întrebarea trebuie pusă. Și procurorii trebuie să o pună.

Aici sunt banii dumneavoastră

În ultimii zece ani, ANAF nu a colectat datorii fiscale cunoscute, declarate oficial, de peste 80 de miliarde de euro. Bani pe care fiscul îi știe, îi are în evidențe, dar nu îi ia. Primii 100 de mari restanțieri datorează 25 de miliarde – dublu față de ce ar aduce majorarea TVA pe care o simțim la raft și la factură. România e campioana Europei la TVA necolectat: pierdem în continuare aproape 7 miliarde de euro pe an, mai mult decât orice altă țară din Uniunea Europeană.

De ce nu se colectează? Aceeași explicație. La conducerea ANAF stau oameni numiți politic. Marii restanțieri au relații. ANAF pune popriri pe contul microîntreprinzătorului pentru cîteva sute de lei și lasă neatinse miliardele celor conectați.

GSP și cei 500 de milioane ai lui Comănescu sunt un exemplu. Sunt și altele.

Liberty Galați, combinatul siderurgic al miliardarului britanic Sanjeev Gupta. Același mecanism: credite de stat, derogări, colaps, pierderi publice uriașe.

Blue Air, compania aeriană de stat de facto, care a lăsat pe aeroport sute de mii de pasageri. Același mecanism.

Unifarm, compania care în pandemie cumpăra mănuși și măști la prețuri de cinci ori mai mari decât piața. Același mecanism.

Nu e un accident repetat de patru ori. E un sistem care funcționează exact cum a fost construit: profitul merge sus, la cei conectați. Riscul rămâne jos, la omul de rînd.

Avertisment

Noi, Acțiunea Conservatoare, spunem fără ocolișuri: atîta vreme cît la conducerea instituțiilor și companiilor de stat stau oameni numiți politic, atîta vreme cît responsabilitatea personală a managerilor publici e inexistentă, atîta vreme cît rapoartele de control pot sta nesemnate ani de zile, jaful va continua. Cu alte nume. Cu alte sute de milioane. Cu aceeași factură plătită de cetățenii onești.

Citeste in continuare

Claudiu Târziu

Guvernul Tomac a expirat înainte de a fi votat

Publicat

pe

Pentru că orice guvern format în contextul actual este nelegitim și fragil. Nu are nici susținere politică solidă în Parlament, nici sprijin în electorat.

Cu atît mai vulnerabil este un guvern al cărui premier vine dintre liderii partidelor neparlamentare.

La acestea se adaugă suspiciunea că guvernul ar face jocul PSD și bănuiala că este, de fapt, un guvern al președintelui țării. O combinație toxică și dătătoare de neîncredere.

La fel de păguboase sînt cîteva nume extrem de controversate de pe lista posibililor miniștri, precum cel al profesorului Adrian Papahagi, care a declarat public că cei de altă opinie decît a sa ar trebui uciși sau cel puțin închiși. Într-o democrație, un astfel de om nu are ce căuta la guvernare.

Dar problema cea mai mare rămîne alta: acest guvern nu respectă aritmetica parlamentară și logica electorală. Prin asta se plasează în afara voinței populare și, la rigoare, în afara prevederilor constituționale. La ce bun să mai votăm, dacă președintele statului își poate permite să ignore votul?

Ne-am trezit în situația absurdă în care președintele este beneficiarul anulării unor alegeri prezidențiale – gest fără precedent și rămas încă neclarificat public –, iar premierul ar urma să provină dintr-un un partid care a fost respins de electorat, întrucît, după cum știm, PMP-ul dlui Tomac a luat în jurul a două procente în alegerile parlamentare din 2024.

Acțiunea Conservatoare (ACT), partid pe care îl conduc, refuză categoric un astfel de guvern.

Citeste in continuare

Cele mai noi știri despre conservatori

Claudiu Târziuacum 20 de minute

Dezbaterea anului: despre Legea Vexler, la Universitate

Dacă aperi libertatea ești extremist. Dacă aperi cultura, credința și identitatea națională, ești extremist. Aici am ajuns. Duminică, la Universitate,...

Politică româneascăacum 22 de minute

După excluderi, tensiuni și Congres, Ilie Bolojan trasează noua direcție a PNL: „Avem mult de muncă”

Cuprins: Președintele PNL, Ilie Bolojan, a transmis duminică seară un mesaj public după Congresul extraordinar al partidului. Liderul liberal le-a...

Acțiunea Conservatoareacum 24 de minute

Trump l-a numit pe Netanyahu „nebun” – Acțiunea Conservatoare

Trump l-a numit pe Netanyahu „nebun”. I-a spus că fără el ar fi la pușcărie. Că din pricina lui toată...

Claudiu Târziuacum o oră

Jefuirea României – Claudiu Târziu

Zeci de miliarde de euro ajung în buzunare private în loc să alimenteze conturile statului român. Printr-un mecanism pe cît...

Politică româneascăacum o oră

VIDEO AUR anunță că nu va vota Guvernul Veștea. Petrișor Peiu: „Nu vă îmbătați cu apă rece. Mie îmi pare că pesediștii își mint alegătorii în halul ăsta”

Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a declarat duminică după-amiază că AUR nu va vota Guvernul Veștea. Declarația vine în contextul...

Acțiunea Conservatoareacum o oră

Află cine te urmărește

Supravegherea totală a cetățenilor în Uniunea Europeană este pe cale să se înfăptuiască. Nu e o teorie a conspirației. Este...

Claudiu Târziuacum 2 ore

UE construiește un sistem de supraveghere totală a persoanei asemănător cu cel al Chinei

Supravegherea totală a cetățenilor în Uniunea Europeană este pe cale să se înfăptuiască. Nu e o teorie a conspirației. Este...

Politică româneascăacum 3 ore

Dan Dungaciu (AUR) reia apelul pentru alegeri anticipate: „Războiul dintre userizarea PNL şi nicuşorizarea PSD nu e al nostru”

Cuprins: Prim-vicepreşedintele AUR, Dan Dungaciu, a reluat duminică solicitarea privind organizarea de alegeri anticipate, în contextul crizei politice generate de...

Acțiunea Conservatoareacum 3 ore

Nicușor Dan își încearcă norocul – Acțiunea Conservatoare

Bolojan a fost demis, Bolojan guvernează încă. Nicușor Dan își încearcă norocul. Azi, l-a desemnat premier pe un europarlamentar fără...

Conservatori Europeniacum 3 ore

Cumpărătorii străini alimentează boom-ul imobiliar de lux din Italia în 2026

Cumpărătorii străini alimentează boom-ul imobiliar de lux din Italia în 2026 – The Conservative {„cookieName”:”wBounce”,”isAggressive”:false,”isSitewide”:true,”hesitation”:””,”openAnimation”:”fadeIn”,”exitAnimation”:”fadeOut”,”timer”:””,”sensitivity”:””,”cookieExpire”:”7″,”cookieDomain”:””,”autoFire”:”10000″,”isAnalyticsEnabled”:false}

CONSERVATORI