Deputatul PNL, Ionel Bogdan, a anunțat, în urma Biroului Permanent al PNL, că nu mai puțin de 13 conduceri ale filialelor PNL au fost decapitate. În urma Congresului Extraordinar, toți președinții de filiale ai PNL rămăseseră interimari, iar pentru cele 13 filiale nu s-a mai prelungit mandatul.

La Brașov și la Ilfov revin Petrache și Scripcaru

Cu această ocazie, lideri din garda veche a PNL revin pe cai mari, cei mai importanți fiind Marian Petrache la Ilfov și George Scripcaru la Brașov. În ceea ce privește sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, liderii acestora vor fi înlocuiți, dar într-o ședință ulterioară pentru că este nevoie și de acordul filialelor.

în BPN-ul PNL, s-a luat decizia schimbării din funcție a liderului PNL, Thuma Hubert, iar în locul acestuia va veni fostul lider al PNL Ilfov, Marian Petrache.

De asemenea, în locul lui Adrian Veștea de la Brașov va veni George Scripcaru, fostul lider al filialei.

13 filiale PNL au fost decapitate

”A doua discuție a fost legată filialele care intră într-un proces de reorganizare, în urma discuției de astăzi. Așa cum știți, în urma Congresului, toate filialele au rămas într-un fel de interimar. Avem 49 de filiale, iar pentru 13 dintre

Argeș, Brașov, Călărași, Galați, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Ilfov și sectoarele 2,3,4 și 5 din București

Nu au îndeplinit următoarele condiții:

1. Nu au respectat deciziile PNL

2. Nu au participat la congres și chiar au împiedicat participarea delegaților la Congres.

Sunt mai multe motive pentru care aceste filiale nu ar fi trebuit să aibă mandatul prelungit, dar acestea două sunt cele mai importante.”, a spus Ionel Bogdan.

Deputatul PNL Ionel Bogdan susține că scenariul unui guvern politic minoritar, anunțat marți seară de președintele Nicușor Dan după consultările de la Palatul Cotroceni, a fost propus de liberali încă de la Congresul extraordinar al partidului.

Reacția liberalului vine după ce șeful statului a transmis că varianta care pare să se contureze pentru depășirea crizei politice este formarea unui guvern minoritar susținut printr-un acord parlamentar negociat în prealabil.

Deputatul PNL a afirmat că propunerea privind un acord parlamentar și un guvern minoritar a fost avansată de liberali înainte ca Guvernul Veștea să fie respins în Parlament.

„Noi am lansat aceste teme, aceste variante propuse de PNL încă de duminică, când încă nu aveam un guvern picat la votul Parlamentului. Deci, iată că astăzi au și fost consultări la Cotroceni. Sperăm ca mâine, poimâine să concretizăm un astfel de acord. Noi sperăm să fie cât mai repede”, a spus Ionel Bogdan.

„România are nevoie de un Guvern”

„România are nevoie de un Guvern, România trebuie să aibă un Guvern, de aceea am pus pe masă două variante. De aceea, noi vom sprijini doar sprijinirea unui Guvern, dar nu un sprijin permanent. Nu vom intra la guvernare alături de PSD. Sperăm ca până săptămâna viitoare, Nicușor Dan să aleagă una dintre cele 2 guverne. Dacă vom avea un acord politic, atunci vom avea și un acord pentru ca perioadă de timp să nu se depună moțiuni de cenzură. Repet, pentru o perioadă limitată de timp, șase luni considerăm că este un termen rezonabil. Este nevoie de un Guvern, pentru că avem de implementat măsurile din PNRR, măsuri esențiale pentru România”, a mai spus el.

Nicușor Dan: „Varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar”

La finalul consultărilor cu partidele parlamentare, președintele Nicușor Dan a anunțat că soluția care întrunește cel mai mare grad de susținere este formarea unui executiv minoritar, sprijinit printr-un acord parlamentar.

„Am avut astăzi consultări cu partidele şi grupurile parlamentare pentru identificarea unei soluţii de deblocare a crizei politice în care ne aflam. Varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar, care să se bazeze pe un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil”, a scris, marţi seară, pe reţeaua X, preşedintele Nicuşor Dan.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Antena 3 CNN că există „o șansă foarte mare” ca un guvern monocolor PSD să rămână la putere până în 2028, într-un context politic fragil, dar care impune soluții pragmatice.

Liderul UDMR a subliniat că analiza sa nu vizează jocuri de partid sau nume politice, ci realitatea parlamentară actuală. „Aici nu este vorba nici de PNL, nici de USR, nici de Crin Antonescu. Este vorba de analiza mea”, a punctat acesta.

În logica actualei configurații din Parlament, Kelemen Hunor spune că orice formulă de guvernare trebuie gândită etapizat, până la finalul ciclului electoral din 2028. „Am discutat cu toții și am spus că, indiferent pe care variantă mergem, trebuie să etapizăm guvernarea până în 2028, fiindcă aceasta este situația din Parlamentul României”, a explicat el.

Practic, scenariul avansat presupune perioade de guvernare de câteva luni sau un an, cu obiective clare, evaluate pe parcurs. Prima bornă ar fi următoarele șase-șapte luni, timp în care trebuie rezolvate urgențe majore, precum jaloanele din PNRR și pregătirea bugetului pentru 2027.

„Vedem dacă funcționează. Poți să mergi mai departe. Nu este obligatoriu să faci o schimbare de guvern”, a spus liderul UDMR, sugerând că stabilitatea poate fi construită pas cu pas, nu dintr-o singură mișcare politică.

Totuși, acesta admite că tensiunile acumulate după alegerile parlamentare din 2024 și climatul politic instabil fac dificilă formarea rapidă a unui guvern solid. „Mi-e greu să cred că se poate dintr-o singură mișcare să pui un guvern cu o susținere parlamentară solidă și cu garanția că va merge până în 2028”, a precizat Kelemen Hunor.

În acest context, varianta unui guvern minoritar, susținut punctual în Parlament, apare ca o soluție de compromis. UDMR consideră însă că un astfel de acord politic trebuie să fie realist și concentrat pe obiective esențiale.

Printre priorități, Kelemen Hunor a enumerat respectarea jaloanelor din PNRR, pentru a limita pierderile financiare, reforma fiscală și conturarea bugetului pentru 2027, inclusiv nivelul deficitului și structura cheltuielilor.

Liderul UDMR a avertizat că promisiunile ambițioase, fără acoperire, nu își au locul într-o astfel de construcție politică fragilă. „Nu are rost să pui acolo niște vise uriașe sau niște obiective excepționale care nu pot fi realizate”, a spus acesta.

În ceea ce privește aderarea la OECD, Kelemen Hunor a nuanțat așteptările, explicând că acest obiectiv nu depinde exclusiv de România, chiar dacă există voință politică.

Declarațiile vin într-un moment tensionat pe scena politică, marcat de instabilitate și conflicte accentuate după anul electoral 2024, dar și de presiunea termenelor asumate prin PNRR, care forțează partidele să găsească rapid formule funcționale de guvernare.