Politică românească
„Nu justiție capturată, ci justiție sub presiune” – Avocatul Robert Roșu, avertizează, după filmul Recorder, că emoția a luat locul probei
Documentarul „Justiție capturată” al Recorder a funcționat, în ultimele zile, ca un detonator al unei dezbateri publice extrem de tensionate, în care justiția a fost plasată din nou în centrul emoției colective. Filmul a fost preluat rapid de televiziuni, platforme online și rețele sociale, a generat proteste, reacții instituționale și poziționări tranșante din partea unor lideri de opinie, fiind prezentat de susținători drept o radiografie necesară a disfuncțiilor sistemului judiciar. În același timp, pentru o parte importantă a profesioniștilor dreptului, documentarul a ridicat semne serioase de întrebare nu doar cu privire la concluziile trase, ci mai ales la metoda prin care acestea sunt induse publicului.
În acest context polarizat, în care emoția pare să fi devansat analiza, tot mai mulți juriști atrag atenția asupra riscului ca dezbaterea despre independența justiției să fie deturnată într-o direcție periculoasă. Critica legitimă a unor disfuncționalități reale riscă să se transforme într-o presiune generalizată asupra magistraților, iar noțiuni tehnice, precum prescripția sau rolul instanței supreme, sunt reduse la lozinci ușor de digerat, dar profund deformante. În locul unei discuții calme despre mecanisme juridice, responsabilități instituționale și limite constituționale, spațiul public este dominat de verdictul emoțional și de ideea că justiția ar trebui să răspundă așteptărilor străzii.
Una dintre vocile care se delimitează ferm de această abordare este cea a avocatului Robert Roșu, partener al unei importante case de avocatură și practician cu peste două decenii de experiență în fața instanțelor. Într-un articol publicat pe juridice.ro, acesta formulează o critică amplă și argumentată a documentarului Recorder, avertizând că nu asistăm la o „justiție capturată”, ci la o justiție supusă unei presiuni publice tot mai intense și mai puțin dispuse la nuanță. Textul său propune o schimbare de perspectivă: de la narațiunea simplificatoare a vinovaților și salvatorilor, la o analiză a contextului istoric, a precedentelor ignorate și a efectelor pe termen lung ale transformării justiției într-un câmp de luptă mediatic.
Redăm mai jos, integral și fără modificări, articolul semnat de avocatul Robert Roșu, o intervenție care se adaugă dezbaterii publice într-un moment în care miza nu mai este doar evaluarea unui documentar, ci însăși capacitatea societății de a discuta despre justiție fără a-i submina independența:
Nu justiție capturată, ci justiție sub presiune
Am urmărit cu atenție materialul Recorder intitulat „Justiție capturată” și valul de reacții pe care acesta l-a generat în spațiul public. Scriu aceste rânduri nu dintr-o poziție de ostilitate față de presă și nici dintr-o negare a dreptului legitim la critică, ci din perspectiva unui avocat care lucrează de peste 25 de ani cu instanțele de judecată și care privește cu reală îngrijorare direcția în care este împinsă dezbaterea despre justiție în România.
Reportajul nu poate fi ignorat. El creează emoție, indignare și o mobilizare rapidă a opiniei publice. Ridică și întrebări legitime. Problema este însă că această emoție nu pare pusă în slujba unei căutări a adevărului obiectiv, ci a direcționări publicului către o concluzie unică, prestabilită. Nu asistăm la o investigație jurnalistică echilibrată, care să confrunte perspective, să explice mecanisme juridice și să permită nuanțe, ci la prezentarea unui singur punct de vedere. Emoția înlocuiește analiza, iar sugestia ia locul probei.
Această abordare nu este un accident izolat. Ea pare să reprezinte al doilea val de critică neconstructivă la adresa justiției, după cel generat de dezbaterea privind pensiile magistraților. Și atunci, o chestiune complexă, cu implicații constituționale, europene și de sistem, a fost scoasă din registrul rațional și coborâtă în stradă, redusă la sloganuri și resentiment. Punctul de vedere al magistraților a fost fie ignorat, fie prezentat ca lipsit de legitimitate. Consecințele sunt deja vizibile: aud, nu fără îngrijorare, că recent, într-o instanță din țară, justițiabili au strigat la magistrați în sala de judecată, reproșându-le „pensiile”. Acesta este rezultatul direct al unei dezbateri purtate exclusiv emoțional, în care judecătorul este transformat în mod nepermis din garant al legii într-o țintă a frustrării publice.
Un element esențial care lipsește din actualul discurs despre „capturarea” justiției este contextul istoric. Dacă discutăm serios despre riscuri sistemice, nu putem ignora perioada 2010–2020 din justiția penală română. Unde sunt analizele consistente despre anii protocoalelor? Unde sunt documentarele ample privind ingerințele care aveau să fie confirmate ulterior ca ilegale? Avem un reper juridic incontestabil: Curtea Constituțională a României a admis excepții de neconstituționalitate și a constatat caracterul nelegal și abuziv al unor mecanisme integrate, în mod netransparent, în procedura penală. Atunci nu era justiția „capturată”? Iar atunci când, în urmă cu aproximativ zece ani, președinta Înaltei Curți afirma public că instanța supremă este un „partener de nădejde” al unui parchet, justiția nu era, din această perspectivă, vulnerabilizată? Zecile de relatări despre anchete disproporționate, condamnări fără probe solide, despre arestări preventive prelungite fără rațiune și despre presiuni instituționale nu au fost considerate, la acel moment, dovezi ale unui sistem deturnat de la lege?
Selecția memoriei nu este neutră. Ea indică faptul că nu se caută adevărul în integralitatea lui, ci se construiește o teză adaptată unui moment politic și social. Același lucru este valabil și în privința vocilor alese pentru a susține concluziile reportajului. Atunci când materialul se sprijină aproape exclusiv pe punctele de vedere ale unor magistrați precum Daniela Panioglu, Claudiu Sandu sau Andreea Chiș – voci cunoscute pentru poziționări publice constante, favorabile unor campanii anticorupție derulate adesea cu ignorarea limitelor legii și ale procedurii – nu este realist să ne așteptăm la concluzii echilibrate. Direcția este, în mod previzibil, una singură.
În paralel, se conturează o confuzie profund periculoasă: ideea că justiția se face în stradă. Justiția nu se face prin presiune mediatică, prin proteste sau prin verdictul formatorilor de opinie. Vectori de imagine precum Tudor Chirilă sau Cristian Tudor Popescu pot avea opinii civice legitime, dar nu cunosc legea, nu analizează dosare, nu administrează probe și nu motivează hotărâri. Faptul că astfel de voci ajung să indice judecătorilor ce soluții ar fi „corecte” subminează însăși ideea de independență a justiției și transformă popularitatea într-un criteriu de legalitate.
Aceeași distorsiune se regăsește și în discuția despre prescripție, prezentată adesea ca indiciu de complicitate sau sabotaj intern. În realitate, prescripția este rezultatul unui traseu legislativ incoerent și al unei evoluții jurisprudențiale sinuoase, clarificate abia după ani de zile prin decizii succesive ale Curții Constituționale și dezlegări de drept ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nu este nimic ocult sau excepțional aici, ci consecința unor modificări legislative repetate și inconsistente. A transforma această realitate tehnică într-o acuzație morală la adresa judecătorilor este profund incorect.
Deosebit de periculos este atacul tot mai direct la adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție. Înalta Curte nu este o instituție abstractă, ci instanța supremă chemată, prin Constituție și lege, să asigure interpretarea și aplicarea unitară a dreptului în România. Rolul său este esențial pentru coerența sistemului judiciar, pentru securitatea raporturilor juridice și pentru predictibilitatea actului de justiție, indiferent de numele celor care, la un moment dat, o conduc.
A decredibiliza Înalta Curte pentru că pronunță soluții nepopulare sau pentru că aplică decizii obligatorii ale Curții Constituționale înseamnă a ataca însăși arhitectura statului de drept. Orice tentativă de a transforma aplicarea legii și a Constituției într-un reproș public riscă să submineze independența judecătorului și să creeze un precedent periculos. Sper, sincer, că magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se vor lăsa intimidați și că vor continua să pronunțe soluții exclusiv în baza legii, cu respectarea deciziilor Curții Constituționale și cu protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
Nu pot să nu observ, în același timp, că declanșarea acestui scandal nu pare întâmplătoare nici din perspectiva contextului politic și social mai larg. El izbucnește într-un moment în care alte subiecte sensibile vor trece în plan secund: miniștri intens contestați public, decizii guvernamentale nepopulare, precum și recenta hotărâre a Curții Constituționale care a deschis calea creșterii taxelor, cu impact direct asupra cetățenilor. Suprapunerea acestor evenimente ridică, legitim, întrebarea dacă justiția nu este din nou transformată într-un paratrăsnet convenabil, menit să absoarbă nemulțumirea publică.
În acest climat tensionat, consider că ieșirea Curții de Apel București într-o conferință de presă a fost, într-o anumită măsură, o eroare. Nu pentru că magistrații nu ar avea dreptul să se apere, ci pentru că justiția nu câștigă nimic intrând într-un dialog conflictual cu o mică parte dintre jurnaliști prezenți, veniți mai degrabă să valideze un anume punct de vedere. Un comunicat sobru ar fi fost suficient. Justiția trebuie să vorbească prin seriozitate, discreție, aplicarea legii și respectarea deciziilor Curții Constituționale, nu prin confruntări mediatice.
În opinia mea, justiția este astăzi, poate mai mult decât oricând, singura putere a statului care menține un echilibru real între celelalte puteri. Tocmai de aceea este permanent supusă presiunii. A o slăbi prin campanii emoționale, prin etichete globale și prin delegitimarea constantă a magistraților înseamnă, în fapt, a slăbi statul de drept însuși. A susține justiția nu înseamnă a nega existența problemelor sau a refuza orice critică, ci a respinge transformarea acestor probleme într-un pretext pentru demolare.
Critica este necesară. Reforma este necesară. Dar ele trebuie realizate cu onestitate, rigoare și respect față de rolul judecătorului într-o societate democratică. Între reformă și demolare există o linie clară. Din punctul meu de vedere, astăzi această linie este periculos de aproape de a fi depășită.
Avocat Robert Roșu, Partener ŢUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII
Politică românească
Alina Gorghiu, propusă să fie exclusă din PNL, spune că liberalii vor avea cinci portofolii în Guvernul Veştea. Când vor ajuge în Parlament lista de miniştri şi Programul de guvernare
Deputatul liberal Alina Gorghiu, care îl susţine pe premierul desemnat Adrian Veştea, anunţă că guvernul pe care acesta îl va propune va avea cinci portofolii alocate PNL.
Deputatul liberal Alina Gorghiu a afirmat că liberalii ar urma să aibă cinci miniştri în Guvernul Veştea
Deputatul liberal Alina Gorghiu a afirmat, duminică, la Antena 3, că liberalii ar urma să aibă cinci miniştri în Guvernul Veştea.
Alina Gorghiu a refuzat să precizeze câte portofolii ar urma să aibă PSD, spunând că „este treaba domniilor lor” să facă anunţuri în acest sens.
Gorghiu este de părere că preşedintele Nicuşor Dan a ales „cea mai bună variantă dintre variantele pe care le avea în discuţie”
Gorghiu este de părere că preşedintele Nicuşor Dan a ales „cea mai bună variantă dintre variantele pe care le avea în discuţie”, având în vedere că Veştea este liberal, iar România se află într-o „fundătură”.
Gorghiu susţine că lista de miniştri şi Programul de guvernare ar urma să ajungă luni în Parlament.
Politică românească
Afaceriști iordanieni, audiați duminică la DNA, în dosarul lui Ciprian Ciucu. Edilul Capitalei a acuzat „Sistemul” în Congresul PNL
Procurorii Secției a II-a a DNA continuă și astăzi, duminică, audierile în cazul Ciprian Ciucu – Jocurile de Noroc, în timp ce Primarul General al Capitalei, plasat sub măsura preventivă a controlului judiciar se află în Congresul Extraordinar al PNL și acuză „Sistemul”.
Dezvoltatorii imobiliari iordanieni, audiați în dosarul primarului Ciucu
După ce zilele trecute, procurorii DNA au obținut arestarea Odetei Nestor, o apropiată a lui Ciprian Ciucu și jurnalistei Denise Rifai, și a unui cetățean bulgar la Tribunalul București, pentru fapte de dare de mită, astăzi, procurorii audiază unii dintre dezvoltatorii imobiliari iordanieni în relație cu care ar fi fost primarul Ciucu, scrie Mediafax.
Frații Moh, dezvoltatori imobiliari iordanieni dar și Yuan Ștefan ( cetățean român de origine chineză), asociat al acestora, sunt puși sub acuzare pentru fapte de dare de mită, în cazul primarului Ciucu – acuzat oficial de luare de mită.
Toți trei se află puși de procurorii DNA sub măsura preventivă a controlului judiciar pentru 60 de zile.
Procurorii suspectează că frații Moh ar fi oferit foloase necuvenite reprezentate de servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în perioada noiembrie-decembrie 2025, în timpul alegerilor pentru Primăria Generală a Capitalei, destinate susținerii activității politice și electorale a inculpatului Ciprian Ciucu, în schimbul obținerii certificatului de urbanism și a autorizației de construire privind un proiect imobiliar situat în municipiul București pentru societatea Safe Home Invest SRL, deținută de ei.
„Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul CIUCU CIPRIAN, în calitatea sa de primar al Sectorului 6 București, la acel moment, ar fi primit foloasele menționate anterior în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau în procedurile administrative referitoare la respectivul proiect imobiliar„, arată DNA.
Vineri, procurorii DNA au audiat-o din nou pe jurnalista Denise Rifai. Ciucu, acuzații la Congresul PNL
Vineri, procurorii DNA au audiat-o din nou pe jurnalista Denise Rifai în aceeași cauză, dar și pe Odeta Nestor. Denise Rifai este deja pusă sub acuzare pentru instigare și complicitate la dare de mită în acest caz.
Prezent la Congresul PNL în timpul audierilor care se desfășoară la DNA, Ciprian Ciucu a susținut că „Sistemul a ales să pună presiune pe PNL”.
„Partidul nostru a fost sub asalt. Și încă este. Ce este sistemul? Greu de definit! Inițial nu știi dacă există sau nu există, dar dacă ești un om liber, ai șansa să afli pe pielea ta acest lucru, în cel mai brutal mod cu putință. Știți care este problema cu Sistemul? Că, spre deosebire de noi, Sistemul nu se prezintă niciodată în alegeri!
Pentru sistem nu contează dacă ia decizii greșite. Alții vor plăti! Populația va plăti, politicienii vor plăti dar nu sistemul. (…) Noi plecăm mai devreme sau mai târziu, avem un timp limitat în pozițiile publice, dar Sistemul este etern. Ei, în gradele și funcțiile lor rămân. M-am întrebat zilele acestea ce a fost mai înainte, oul sau găina: dacă Sistemul infiltrează partide sau dacă oameni din partide apelează la Sistem, coabitează cu el își îl ajută din pozițiile lor politice să-și pună oamenii în poziții din care ar putea să beneficieze împreună?!”, a spus Ciucu.
Ciucu a susținut că împotriva PNL a fost pregătită o „operațiune specială”.
În același Congres, președintele PNL, Ilie Bolojan a declarat că are „încredere deplină” în Ciprian Ciucu și crede că merită solidaritatea și susținerea PNL. „Respect Ciprian”, a încheiat Bolojan.
Ciprian Ciucu, un aliat al lui Ilie Bolojan, a anunțat că se retrage din conducerea PNL, din funcția de prim-vicepreședinte după acuzațiile oficiale formulate împotriva sa și dosarul DNA.
Citește și: VIDEO Ciprian Ciucu a pornit „războiul” total cu Sistemul. Acuzații la adresa serviciilor secrete, care conduc România
Politică românească
Rareș Bogdan, mesaj dur, în timpul Congresului PNL: Ce-ai făcut, Ilie? PNL nu trebuie să devină sluga USR. Înlocuim săgeata liberală cu un ruscas în culorile curcubeului
Europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan, lansează un atac dur la adresa liderului PNL, Ilie Bolojan, chiar în timpul Congresului Extraordinar al partidului. Rareș Bogdan arată faptul că PNL riscă să înlocuiască săgeata liberală cu ”o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului!”.
Rareș Bogdan: PNL nu trebuie să devină sluga USR!
”De ce PNL nu trebuie să devină sluga USR
Ar fi culmea ca azi, la Congres, colegii mei să înlocuiască și săgeata noastră liberală cu o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului! Nu e sigur că nu urmează, cu 4 din 8 vicepreședinți PNL adepți ai exagerărilor ideologice ale mișcării woke (de exemplu, boicotarea unor persoane sau opere pentru comportamente considerate ofensatoare(!!). Activiști agresivi care încearcă să schimbe din temelii normele culturale și tradițiile, mândri și agresivi mânuitori ai cancel culture. Vicepreședinți poziționați și împotriva Partidului Republican din SUA deoarece la Casa Albă se află Donald Trump (pentru încă 2 ani și jumătate). Cu oameni care nu pricep că indiferent cum se numește omul cu reședința în 1600 Pennsylvania Avenue Washington DC, el reprezintă SUA, nu complexul turistic cu același nume din județul Mehedinți, mă pot aștepta la orice.
Între cele două aspecte există legătură. Userismul românesc, ca să nu-i zic neoprogresism sau neomarxism, pune la zid, aici sau prin restul Europei, exact reduta pe care Trump a ridicat-o împotriva exceselor corectitudinii politice și împotriva artizanilor ideologiilor de gen.
Cu ce-i încurcă valorile tradiționale, familia creștină, Biserica, tradițiile, dreapta rațională, conservatorismul luminat, doctrina Partidului Popular European (PPE)? Cei care folosesc lentila neomarxistă a reconfigurării puterii pretind că valorile tradiționale sunt vehicule ale opresiunii istorice, piedici în drumul lor de a reeduca societatea. Prin inginerii sociale, desigur, sintagmă pe care au pus-o pe peretele dinspre Răsărit. Căci nu se închină, fac mantre. Om Mani Padme Hum vs. Tatăl nostru. Sau mai nou, versus Șema Israel.
Cu ce e rău conservatorismul, care cere ca deciziile să se ia cât mai aproape de cetățeni (principiul subsidiarității, pilonul juridic fundamental al UE), ca statul să fie cât mai puțin prezent în economie, iar „omul nou” să nu presupună transformarea acestuia în robot de bucătărie, supus controlului minții, considerat periculos dacă nu se aliniază unei doctrine și amenințat subtil cu scenariul „1984”?
Oamenii independenți economic nu pot fi controlați ideologic, prin urmare neoprogresismul dinamitează exact fundația autonomiei omenești, libertatea. Liberul arbitru. Aceștia sunt oamenii pe care Ilie Bolojan îi introduce în PNL, pulverizând tot ce înseamnă istoria liberalismului românesc! Termenul „Rădăcini” din platforma comercială a domnului Bolojan nu înseamnă acele baze structurale ale liberalilor care au modenizat România, ci sclavia pe care o dorește liberalilor naționaliști, condamnați la categoria „Sclava Isaura”. Cu gura cusută, c-așa-i stă bine democratului? Acum direct, abrupt, până acum prin ghioagele neoprogresiste din presă.
Omoară cu bună știință PNL, cum a omorât, din nepricepere strigătoare la cer pe chestiuni de macroeconomie si refuzul investițional non-german, economia României în ultimul an.
5 trimestre de scădere a consumului! Concentrare pe micro-management, ca la o fermă de vaci! Nu o atitudine de premier al unei țări de 23 de milioane de oameni care are nevoie de investiții și prioritizare, de reforme reale și scăderi cu adevărat ale cheltuielilor statului. Îi rog pe colegii mei prezenți în sală să facă un efort și să privească realitatea economică și promisiunile făcute acum 11 luni de către cel pe care ei îl consideră Mesia ideologic. El îl văd așa cum este: doar un farseur nepriceput, dar agresiv și încăpățânat. Căruia tare-i mai place să fie lăudat, lustruit, admirat – dovadă e corul antic care-l salută dimineața, îl aduce ceai, cremă de gălbenele, recită ode. Mă bucur ca mă reprezint singur, nu am nevoie să căpușez pe cineva.
Bilanț: Peste 100.000 de firme românești închise într-un an!
Circul politic se va prăbuși sub propria greutate, spunea Ion Rațiu, care avea studii economice la Cambridge.
Câteva dintre afirmațiile sale:
Despre responsabilitate și datoria publică: „Amanetarea viitorului unei țări prin împrumuturi masive destinate doar consumului curent este un act de iresponsabilitate națională. Fiecare datorie contractată astăzi de un guvern incompetent este o taxă confiscată mâine din buzunarul copiilor noștri.”
Despre populism fiscal: „Nu poți să împarți bogăția dacă nu o creezi mai întâi. Iar bogăția nu se creează prin decrete guvernamentale sau prin tipărire de bani, ci prin muncă productivă, prin inițiativă și prin capital care investește în viitor”.
Despre distrugerea sectorului privat: “Sufocarea celor care produc, a micilor întreprinzători și a capitalului privat, pentru a hrăni un aparat de stat ineficient și mamut, este o sinucidere economică curată. Statul trebuie să fie un arbitru corect, nu un stăpân care confiscă roadele muncii pentru a-și cumpăra liniștea politică.”, a spus europarlamentarul PNL.
Rareș Bogdan: România riscă scenariul grecesc
Europarlamentarul PNL susține că România riscă să ajungă într-un colaps, așa cum a fost Grecia, din cauza datoriilor foarte mari.
”Nu e o glumă, România riscă scenariul grecesc. Matematica dură ne lovește în față: 1 miliard de euro plătiți lunar pe dobânzi. Structural (deficit, datorie, demografie), țara este dusă într-un punct în care resursele pentru a întreține minciuna se vor epuiza.
Cifrele nu au ideologie, nici sentimente. Nu pot fi contrazise cu lozinci. Sunt ghilotină.
Blocajul actual ne sărăcește pe toți. Cine nu vede asta e pur și simplu inconștient. Ne zboară banii din buzunar, adică spitale, școli, viitorul copiilor.
Un posibil blocaj al împrumuturilor externe înseamnă că rămânem fără oxigen. Rezervele BNR nu sunt sac fără fund. Grecii făceau cozi la bancomat să scoată cei 60 de euro la care aveau dreptul, am uitat?
Suntem dependenți de perfuzii externe pentru a păti salarii și pensii, nu pentru investiții. Un coșmar, iar un robinet închis înseamnă stop cardiac.
Suntem aproape de ultima treaptă în materie de rating de țară pentru investiții. O și mai mare retrogradare va duce la vânzarea titlurilor de stat de către marile fonduri, ceea ce va exploda costurile de finanțare.
Deficitul de cont curent se adâncește. Nu că importăm mai mult decât producem, importăm muuult mai mult decât producem. Ce înseamnă asta? Valută care iese din țară, care presează cursul leu/euro și pune BNR în situați de a arde rezerve.
Da, au crescut venituri, dar ele depășesc cu mult productivitatea reală. Ce înseamnă asta pentru investitori: că suntem scumpi și ineficienți.
Când piețele au refuzat să mai cumpere obligațiuni grecești, deci statul a rămas fără banii necesari cheltuielilor curente, pe fir au intrat creditorii: FMI, BCE. Ca Grecia să nu intre în incapacitate de plată, condiția lor a fost austeritatea crâncenă. Salariile au fost tăiate între 20-40%, pensiile au suferit 12 runde de reduceri, s-a pus plafon pentru retragerile din bancomat (băncile fiind închise complet câteva săptămâni), rata generală a șomajului a sărit de la sub 10% la aproape 28% (printre tinerii sub 25 de ani, era de 50%), peste 400.000 de meedici, ingineri, specialiști IT au plecat din țară, guvernul nu a mai putut adopta nicio lege cu impact bugetar fără aprobare, Grecia a trebuit să vândă porturi, aeroporturi, companii de utilități.
Colapsul total echivalează cu pierderea absolută a suveranității. NU vom putea ocoli un zid macroeconomic format din piețe financiare, datoria suverană, constrângerile externe.
Ne trebuie urgent un guvern funcțional! Stabil! Urgent. Timpul nu așteaptă.
Creșterea taxelor în România, modul cum a fost realizată, a fost o eroare structurală uriașă. Când crești taxe și tu ești în încetinire economică se produc efecte care nu rezolvă fondul problemei, ci amână tragedia. În loc să reducă RISIPA, guvernul a crescut presiunea pe companii, care plăteau deja un cost. Rezultatul a fost scăderea competitivității regionale, descurajarea investițiilor, creșterea evaziunii (împingerea unei părți a capitalului în economia subterană). Deci scăderea bazei de impozitare, în loc să o crești, prin relaxare fiscală.
Rareș Bogdan: Ce-ai făcut, Ilie?
Torni apă într-o găleată găurită? Banii nu merg în investiții, ci sunt înghițiți de statul neperformant.
Orice taxă nouă pe companii sau consum se duc în prețul produselor și serviciilor. Un cerc vicios: statul menține inflația sus, scade puterea de cumpărare, scade consumul, deci și încasările.
Ce-ai făcut, Ilie? Și ca să pui capac, îi aduci pe ei la decizie în PNL? Chiar nu mai ține nimeni minte cum s-au comportat useriștii și cei din REPER cu noi în toate campaniile electorale?
Chiar nu mai știm cum au demolat, alături de AUR, un guvern PNL, nu mai ținem minte deloc ura cumplită contra liberalilor tradiționaliști, patrioți și pro europeni convinși? A ierta e creștinește, dar una e să le dai bună ziua și să le urezi sănătate și alta să-i inviți să-ți dărâme casa din interior.”, a mai spus Rareș Bogdan.
-
Conservatori Europeniacum 6 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 5 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 7 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 5 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 5 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 5 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 6 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Avocata PNL ridicată după flagrantul DNA dusă cu escortă la spital în febra audierilor – Acesteia i s-a făcut rău în fața procurorilor – Avocatul a explicat că femeia e cunoscută cu probleme medicale
