Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Antena 3 CNN că există „o șansă foarte mare” ca un guvern monocolor PSD să rămână la putere până în 2028, într-un context politic fragil, dar care impune soluții pragmatice.

Liderul UDMR a subliniat că analiza sa nu vizează jocuri de partid sau nume politice, ci realitatea parlamentară actuală. „Aici nu este vorba nici de PNL, nici de USR, nici de Crin Antonescu. Este vorba de analiza mea”, a punctat acesta.

În logica actualei configurații din Parlament, Kelemen Hunor spune că orice formulă de guvernare trebuie gândită etapizat, până la finalul ciclului electoral din 2028. „Am discutat cu toții și am spus că, indiferent pe care variantă mergem, trebuie să etapizăm guvernarea până în 2028, fiindcă aceasta este situația din Parlamentul României”, a explicat el.

Practic, scenariul avansat presupune perioade de guvernare de câteva luni sau un an, cu obiective clare, evaluate pe parcurs. Prima bornă ar fi următoarele șase-șapte luni, timp în care trebuie rezolvate urgențe majore, precum jaloanele din PNRR și pregătirea bugetului pentru 2027.

„Vedem dacă funcționează. Poți să mergi mai departe. Nu este obligatoriu să faci o schimbare de guvern”, a spus liderul UDMR, sugerând că stabilitatea poate fi construită pas cu pas, nu dintr-o singură mișcare politică.

Totuși, acesta admite că tensiunile acumulate după alegerile parlamentare din 2024 și climatul politic instabil fac dificilă formarea rapidă a unui guvern solid. „Mi-e greu să cred că se poate dintr-o singură mișcare să pui un guvern cu o susținere parlamentară solidă și cu garanția că va merge până în 2028”, a precizat Kelemen Hunor.

În acest context, varianta unui guvern minoritar, susținut punctual în Parlament, apare ca o soluție de compromis. UDMR consideră însă că un astfel de acord politic trebuie să fie realist și concentrat pe obiective esențiale.

Printre priorități, Kelemen Hunor a enumerat respectarea jaloanelor din PNRR, pentru a limita pierderile financiare, reforma fiscală și conturarea bugetului pentru 2027, inclusiv nivelul deficitului și structura cheltuielilor.

Liderul UDMR a avertizat că promisiunile ambițioase, fără acoperire, nu își au locul într-o astfel de construcție politică fragilă. „Nu are rost să pui acolo niște vise uriașe sau niște obiective excepționale care nu pot fi realizate”, a spus acesta.

În ceea ce privește aderarea la OECD, Kelemen Hunor a nuanțat așteptările, explicând că acest obiectiv nu depinde exclusiv de România, chiar dacă există voință politică.

Declarațiile vin într-un moment tensionat pe scena politică, marcat de instabilitate și conflicte accentuate după anul electoral 2024, dar și de presiunea termenelor asumate prin PNRR, care forțează partidele să găsească rapid formule funcționale de guvernare.

Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, susţine că CEDO ar putea dispune ca statul român să revizuiască sancţiunea în cazul său, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut hotărârea Curţii de Apel Timişoara prin care a fost găsit în conflict de interese.

Întrebat la Euronews România despre implicaţiile sentinţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul său, Dominic Fritz a amintit că va contesta decizia la CEDO şi că speră să aibă câştig de cauză.

”Statul român poate fi somat să revizuiască sancţiunea, de exemplu. Adică nu este deloc exclus. O decizie CEDO, bineînţeles, poate să fie un motiv pentru o revizuire a unei decizii”, a explicat Dominic Fritz.

El a afirmat că decizia ÎCCJ în cazul său este una ”extrem de gravă”, dar că este ”disproporţionată” şi nu se va lăsa intimidat.

”Este o decizie extrem de gravă, o sancţiune extrem de serioasă şi complet disproporţionată. Tocmai de aceea nu mă pot lăsa intimidat de ea, pentru că eu am primit un mandat din partea timişorenilor, pe care trebuie să-l duc până la capăt. Am primit un mandat şi din partea colegilor de partid. Tocmai de aceea am cerut şi reconfirmarea colegilor în Biroul Naţional, unde l-am primit în unanimitate. La fel voi face şi în Comitetul Politic, la fel şi în Congresul USR din toamnă”, a declarat Domnic Fritz.

El a mai afirmat că a simţit un val de solidaritate în societate.

”Lumea cred că vede că lucrurile sunt disproporţionate, dacă nu chiar abuzive. Lumea vede că ANI, şi a spus-o şi preşedintele, evident că închide ochii în multe părţi serioase ca să scormonească prin virgule şi să te agaţe de lucruri absolut ridicole. Ăsta este şi motivul pentru care mă voi duce la CEDO”, a adăugat Dominic Fritz

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut hotărârea Curţii de Apel Timişoara prin care primarul municipiului, Dominic Fritz, a fost găsit în conflict de interese.

Preşedintele USR, Dominic Fritz, anunţă că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind faptul că s-a aflat în conflict de interese, care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcţie aleasă până în anul 2030 inclusiv. „Sentinţa nedreaptă nu a venit din senin. A venit după ce eu personal şi întregul partid USR am ajuns pe lista «duşmanilor Justiţiei» întocmită chiar de CSM”, afirmă Fritz.

Deputatul USR Bogdan Rodeanu critică posibilitatea formării unui guvern minoritar PSD și susține că o astfel de formulă nu ar reprezenta o schimbare reală, ci „încă o farsă de guvern Veștea 2.0”, relatează Mediafax.

„O propunere de guvern PSD nu înseamnă decât încă o farsă de guvern Veștea 2.0. Singurele diferențe sunt că Veștea era un «acoperit» PSD, iar acum PSD își va pune în frunte propriul om, cu legitimația de partid la vedere”, a scris deputatul USR Bogdan Rodeanu într-o postare pe Facebook.

„În ceea ce-i privește pe trădătorii propuși în guvern și pregătiți să susțină această formulă, nici acolo nu se schimbă mare lucru. Dacă ieri Predoiu avea carnet de partid PNL, mâine va avea carnet de partid la PSD. Funcția rămâne în continuare aceeași. Se schimbă doar explicația: ceea ce ieri era trădare, mâine devine muncă de partid”, a adăugat parlamentarul.

„Două state” în România, potrivit USR

Rodeanu afirmă că nu numele viitorului premier îl îngrijorează, ci ceea ce el descrie drept existența a „două state” în România.

„Există statul român, cel al cetățenilor care muncesc, plătesc taxe, respectă legea și își pun speranța că votul lor poate schimba ceva. Și există România PSD”, susține Bogdan Rodeanu.

Deputatul USR descrie „România PSD” ca pe o rețea întinsă în administrație, companii de stat, agenții și instituții care gestionează bani publici.

„O Românie care a ajuns să fie ca o iederă crescută pe zidurile statului. Te uiți la zid și nu îl mai vezi. Vezi doar planta care l-a acoperit. Funcții, instituții, agenții, companii de stat, toate legate într-o rețea care are un singur scop: să se protejeze și să se hrănească din putere, din banul public”, a scris el.

Guvern minoritar PSD, descris ca „două guverne PSD”

Rodeanu a spus că un guvern minoritar PSD ar însemna, de fapt, „două guverne PSD”: „Unul în Executiv, pe care PSD vrea să îl formeze oficial. Și încă unul în Parlament, acolo unde pesediștii lucrează deja cu AUR ori de câte ori interesul politic o cere”.

El afirmă că un asemenea cabinet nu ar putea funcționa fără o majoritate parlamentară care să îi voteze legile, bugetele și deciziile importante.

„Pentru formula «acoperită», PSD-iștii nu au strâns destule voturi. Faptul că ea poate reveni mâine sub un alt nume nu este un semn de schimbare. Nu este un semn de reformă. E aceeași minciună”, a conchis Rodeanu.