Politică românească
Interviu cu Andrei Macsut, preşedinte SENS: Avem 1015 membri, nu suntem nici pe departe comunişti!
Eticheta de „noii comunişti“ a fost lipită partidului SENS de partidele mainstream şi de vechii politicieni în încercarea de a speria electoratul şi a-l îndepărta de această formaţiune, afirmă Andrei Macsut, liderul SENS, într-un interviu acordat News.ro. De fapt, SENS nu are nicio legătură cu comunismul – „Sunt bălării!“, susţine liderul grupării – şi propune măsuri de protecţie socială pe care formaţiunile de dreapta refuză să le ia în considerare.
Andrei Macsut spune că SENS are la ora actuală doar 1015 membri plătitori. Bugetul lunar atinge uneori 20.000 de lei (4.000 de euro), fapt pentru care această formaţiune autodefinită ca fiind de centru-stânga nu-şi permite să aibă niciun angajat. Cu toate acestea, ultimul sondaj INSCOP pe acest subiect a plasat SENS pe locul doi în clasamentul opţiunilor tinerilor cu vârste între 18-29 de ani – 16% din intenţia de vot, după AUR, care are 34%.
Spre deosebire, însă, de AUR, SENS nu beneficiază de susţinerea unor televiziuni de ştiri, de finanţare de la bugetul statului şi nici de sprijinul unor persoane cu bani. Andrei Macsut relatează pentru News.ro că formaţiunea sa a luat aproape 3% la alegerile parlamentare de anul trecut cu un buget de nici 50.000 de euro, eficienţa fiind maximă – s-au cheltuit, în medie, 50 de bani pentru fiecare vot primit.
SENS propune măsuri contestate de unii politologi, economişti şi politicieni, dar care au mare priză la publicul tânăr. Andrei Macsut afirmă că priorităţile sunt trei: rezolvarea problemei locative pentru tineri şi persoanele aflate în dificultate, rezolvarea problemelor legate de îngrijirea copiilor şi sănătatea populaţiei. Toate vizează, de fapt, creşterea productivităţii societăţii în ansamblu, explică preşedintele SENS.
Acesta afirmă că partidul său apără proprietatea privată, lucru care-l deosebeşte fundamental de comunism, dar că înainte de 1989 regimul a obţinut susţinerea unei părţi a populaţiei tocmai prin politicile de urbanizare şi de îmbunătăţire a condiţiilor de locuit.
Puteţi citi întregul interviu acordat pentru News.ro de Andrei Macsut, preşedintele SENS, în rândurile de mai jos:
„Deşi istoria pe care o avem cu comunismul este deosebit de tristă, şi e clar că a fost un regim criminal, oamenii care încă au nostalgii faţă de regimul comunist au nostalgii pentru că lor le-a ieşit ceva din toată acea perioadă. Politicile pe care regimul comunist la noi s-a bazat ca să aibă legitimitate populară s-ar putea în continuare să fie nu numai bine primite, dar şi necesare“
Matei Udrea: Bună ziua, domnule Andrei Macsut, vă mulţumesc pentru interviul pe care mi-l acordaţi.
Andrei Macsut: Cu drag!
Matei Udrea: Aş începe cu întrebarea dacă v-a luat prin surprindere rezultatul sondajului recent în care SENS era cotat cu 16% intenţie de vot printre tinerii până la 29 de ani.
Andrei Macsut: A fost o bucurie mai mult decât o surpriză. Oarecum, ne aşteptam să stăm bine pentru că vedeam reacţiile de pe social media, reacţiile din stradă şi era grupul pe care puseserăm cel mai mult accent. Deci, practic, se văd rezultatele muncii depuse în ultimii ani.
Matei Udrea: Se afirmă că sunteţi un partid foarte mic. Aţi putea să-mi spuneţi, dacă nu e secret, bineînţeles, câţi membri aveţi şi ce buget?
Andrei Macsut: Sigur! Membri, în momentul de faţă, formal, avem 1015, dar suntem mai mari de atât, pentru că avem o reţea destul de mare de voluntari! Şi acum, în campania Anei (Ciceală, candidata SENS la Primăria Bucureştiului – n. red.), îndrăznesc să spun că mai mult voluntarii au fost vizibili pe stradă, tocmai pentru că şi numeric sunt mai mulţi, dar şi ca disponibilitate de timp. Unii dintre voluntari nu au făcut încă pasul să fie membri, alţii au depus adeziuni şi sunt în proces de admitere. Deci, sincer să fiu, eticheta de partid mic aş spune că este nemeritată. În niciun caz nu avem numerele mari de membri pe care le au celelalte organizaţii politice, dar avem, să zic, o implicare mai mare. Adică, dacă ne gândim la procentul de membri implicaţi, cred că suntem peste partidele mari! Şi asta se vede. Noi, cu vreo 400 de oameni pe Bucureşti, suntem mai vizibili în stradă şi în activităţi decât partidele care au mii de membri.
Matei Udrea: Asta, în condiţiile în care dumneavoastră, cel puţin în acest moment, nu aveţi ce să le oferiţi. Partidele mari îi atrag cu posturi în administraţie, cu funcţii pe la diverse deconcentrate şi aşa mai departe. Dumneavoastră nu aveţi pârghii din acestea.
Andrei Macsut: N-aş zice chiar că nu avem ce să oferim. E adevărat, nu avem poziţii formale sau funcţii sau alte asemenea, dar avem ceva mult mai important, cred eu. Adică oferim speranţa că se poate mai bine. Şi pentru acea speranţă, ca oamenii să conteze şi ca vocea lor să fie auzită, ei sunt dispuşi să se implice. Şi, în fond, asta ne dorim toţi. Dacă era doar vorba despre funcţii şi mai ştiu eu ce beneficii directe, ne-aţi fi văzut şi pe noi în toate negocierile, trăgând de cine dă mai mult. Dar nu am făcut asta pentru că jucăm pe alte mize! Nu e vorba despre ce ne iese nouă, e vorba despre ce lăsăm în urmă ca organizaţie şi ca oameni, în final. Legat de buget, e greu să estimăm în momentul de faţă un buget lunar tocmai pentru că numărul de membri creşte încontinuu. Deci, numărul de persoane care ne plătesc cotizaţie creşte încontinuu. Şi la fel micro-donaţiile. Ca să zic aşa, estimativ, în afara perioadei de campanie, primeam cam la fel de mult din donaţii cum primeam din cotizaţii.
„În cele mai multe luni primeam cu totul, din cotizaţii şi donaţii, cel mult 20.000 de lei. Nu avem în momentul de faţă niciun angajat full-time. Efectiv, am venit cu bani de acasă! Toţi lucrăm voluntari. Anul trecut, la alegerile parlamentare, am avut un buget total sub 50.000 de euro“
Matei Udrea: Dar despre cât vorbim? Zeci de mii, sute de mii, milioane de euro? Să-şi facă lumea o idee măcar.
Andrei Macsut: Hahaha! Nu, nu, nu! Nu, nu, nu, nu, nu, nu! În cele mai multe luni primeam cu totul, din cotizaţii şi donaţii, pe la 20.000 lei maxim! Pe acolo. Deci, nu vorbim de sume din astea astronomice, vorbim de suficient cât să ne acopere cheltuielile curente şi câteva cheltuieli, să zic, mai targetate (ţintite – n. red.), pentru materiale de promovare, închirieri de săli, chestii de genul ăsta. Dar nu avem în niciun caz suficient, de exemplu, cât să păstrăm angajaţi full-time. Nu avem în momentul de faţă niciun angajat full-time tocmai pentru că nu avem această stabilitate financiară. Deci, toţi lucrăm voluntari acum!
Matei Udrea: E realmente şocant de puţin. Aveţi foarte puţine resurse, ţinând cont că obţineţi nişte rezultate bunicele, aş spune, pentru un partid atât de recent.
Andrei Macsut: Efectiv, am venit cu bani de acasă! Dacă vă spun bugetul nostru total anul trecut, pentru alegerile parlamentare, deci când aveam o brumă de notorietate după alegerile locale şi europarlamentare… Bugetul nostru total de campanie a fost aproape 50.000 de euro. 40 şi ceva de mii de euro.
Matei Udrea: În condiţiile astea, aproape 3% din voturi la alegerile parlamentare înseamnă o eficienţă foarte mare a banilor investiţi.
Andrei Macsut: Am făcut calculul. Am cheltuit în jur de 50 de bani per vot primit la ambele camere! Deci, pentru fiecare persoană care ne-a votat şi la Senat, şi la Camera Deputaţilor, noi am cheltuit un leu ca să atragem acel vot. Vă daţi seama, sunt nişte cifre din astea, nemaiauzite. Tocmai asta spun, că pe de o parte acuzaţiile pe care le primim, că „Vai, sunteţi cu Soros, vă plăteşte PSD-ul, vă plăteşte nu ştiu cine“, sunt absolut hilare, pentru că avem conturile… Cum să spun, sunt persoane care câştigă mai mult în fiecare lună decât noi, ca organizaţie! E absolut hilar. Şi, în al doilea rând, e ce spuneam, că oamenii care se implică o fac nu din cauză că vor ceva pentru sine, ci chiar sunt dispuşi să se implice pentru speranţa că vocea lor va conta. Şi asta e partea pe care cred eu că partidele vechi nu au înţeles-o. Politica nu se face în negocieri, la masa verde, cu uşile închise, în care fiecare îşi calculează „tu-mi dai asta, eu îţi dau asta!“. Că politica se face cu oamenii pe care vrei să-i reprezinţi, nu departe de ei.
Matei Udrea: Aşa este. Având în vedere că mi-aţi spus şi cifra asta pe care nu o ştiam, de o mie şi ceva de membri, confirmaţi indirect că aveţi puţine filiale prin ţară. Cum vă gândiţi să pătrundeţi, de exemplu, în urbanul mic şi rural? Pentru că, de fapt, dacă nu reuşiţi să pătrundeţi acolo, aproape 50% din România nu vă este accesibilă. Aveţi cum să luaţi locul PSD-ului ca partid care promite măsuri de stânga, de protecţie socială? Vedem că PSD a abandonat chiar şi formal această pretenţie, de partid de stânga, prin eliminarea acelui cuvânt buclucaş de „progresist“ din statut.
Andrei Macsut: N-o să intru prea mult în strategia noastră de dezvoltare pe următorii ani, vă daţi seama, din varii motive. Ce pot să spun: PSD-ul nu a abandonat ideea de stânga, pentru că una e stânga, alta e progresismul. Practic, ei au spus că vor să fie stângă conservatoare, nu stângă progresistă, ceea ce e o diferenţă. Acum e de discutat în ce măsură ei au fost vreodată partid de stânga. Mie mi se pare, urmărindu-i în toţi aceşti ani, că nu au avut neapărat o ideologie care să-i lege. PSD era PSD, erau partidul ăla mare care avea cadre, care avea reţele, care ştia sau pretindea că ştie să guverneze.
Matei Udrea: Partidul administraţiei.
Andrei Macsut: Ei au fost mai mult oportunişti decât ideologici. Cred că abia acum, în ultimii ani, când au început să piardă mult din electorat, au început să se reorienteze, să-şi redefinească ideologia, pentru că până acum chiar nu conta.
„E, într-adevăr, mai greu pentru noi să prindem rădăcini în medii rurale şi în urbanul mic, pentru că din multe puncte de vedere societatea românească este în continuare foarte conservatoare şi s-ar putea ca elementele progresiste din ideologia noastră să nu prindă la fel de bine cât ne-am fi dorit. Deşi tocmai în acele zone este nevoie de stânga şi de progresism! Procentul de populaţie care aderă la valori progresiste e undeva, între 15 şi 35%“
Matei Udrea: Înţeleg. Voiam să vă întreb despre planul de dezvoltare pe următorii 5 ani, dar dacă ziceţi că nu vreţi să vorbiţi despre el, nu insist. Vreau doar să vă întreb ce obiectiv, în procente, aveţi pentru următoarele alegeri parlamentare, din 2028? Măcar atât puteţi să-mi spuneţi.
Andrei Macsut: Nu ne-am stabilit un obiectiv, un procent. Ştim clar că vrem să facem pragul şi să reprezentăm cât mai multe judeţe în Parlament. În general, e un consens în rândul membrilor şi conducerii şi cred că şi al publicului că vor să fim în Parlament. Acum ce pot să spun, legat de strategie, este că ideea pe care am urmat-o este să mergem fizic în locuri. Că prezenţa online te ajută, dar nu te ajută suficient. Adică lumea pe internet te vede, dar nu te simte, ca să zic aşa. Şi vrem să mergem în cât mai multe locuri, să discutăm despre temele care chiar îi afectează pe oameni, în speranţa că aşa se formează şi acolo grupuri de susţinători. E, într-adevăr, mai greu pentru noi să prindem rădăcini în medii rurale şi în urbanul mic, pentru că din multe puncte de vedere societatea românească este în continuare foarte conservatoare şi s-ar putea ca elementele progresiste din ideologia noastră să nu prindă la fel de bine cât ne-am fi dorit. Deşi, şi asta o spun de câte ori am ocazia, tocmai în acele zone este nevoie de stânga şi de progresism! Pentru că tocmai acele zone suferă cel mai mult de, hai să zic, încorsetarea asta ideologică care le-a fost impusă, practic. Pentru că oamenii, dacă stai să discuţi cu ei, sunt chiar super-deschişi la minte şi conştienţi de ce nevoi au. Însă obstacolele care li se pun sunt de ordin ba politic, ba religios, ba mediatic. Adică dacă li se spune oamenilor într-una că „vai, stânga egal comunism!“, evident că oamenii nu vor să audă de aşa ceva. După experienţa cu colectivizarea din perioada ceauşistă, nu mai vor să audă de aşa ceva pentru că au suferit destul de mult. Aşa că oamenii din rural, cel puţin, sunt foarte de stânga, dar şi foarte pro-proprietate privată. De asta spun: pentru partidele clasice este important ca oamenii din rural să asocieze stânga cu comunismul, ca s-o respingă. Pentru că altfel, ar fi cei mai mari susţinători! Pentru că acolo e cel mai mare nevoie de asemenea politici.
Matei Udrea: Pe de altă parte, poporul român pare a fi unul mai degrabă orientat către conservatorism şi valorile tradiţionale decât către progresism şi valorile internaţionale. V-aţi gândit cum să rezolvaţi această situaţie?
Andrei Macsut: Depinde foarte mult cum măsori. Pe unele măsurători, procentul de populaţie care aderă la valori progresiste e undeva, între 15 şi 35% – din nou, depinde de cum măsori – pentru că în general preocupările sunt mai degrabă de ordin economic decât de ordin social. Şi dacă ne gândim că progresismul este gândirea care susţine un orizont mai larg de drepturi şi libertăţi, pe când conservatorismul e gândirea orientată mai degrabă spre menţinerea status-quo-ului sau întoarcerea la nişte valori tradiţionale din trecut, în general veţi observa că pe oameni îi interesează această dimensiune progresist-conservatoare în momentul în care stau bine economic. Atunci când oamenii stau bine economic, devin şi mai progresişti, pentru că nu-i mai interesează atât de mult trecutul, tocmai pentru că situaţia materială le permite să se gândească cu optimism la viitor. Şi pentru viitor te gândeşti că „da, vreau mai multe drepturi şi libertăţi, îmi permit mai multe drepturi şi libertăţi“. Deci, societatea în general este mai conservatoare pentru că societatea în general nu priveşte la viitor cu optimism pentru că nu îşi permite, nu are situaţia materială suficient de bună pentru asta. Aşa că cea mai bună cale ca să… N-aş zice să răstorni situaţia, dar să încurajezi gândirea orientată spre viitor, spre mai multe drepturi, spre progresism, este să îmbunătăţeşti condiţia materială în care se află oamenii. Asta e inclusiv testată ştiinţific. Adică s-a văzut pe mai multe studii sociologice că, efectiv, oamenilor care o duc bine nu le pasă despre ce face vecinul. Sunt prea ocupaţi să se bucure de propria viaţă ca să-i mai intereseze de ce fac alţii. Efectiv, răspunsul e: „Guvernează cum trebuie, ajută oamenii să-şi dezvolte propriile capacităţi şi să-şi îmbunătăţească condiţia materială şi restul vine de la sine!“. E parte din ce ar trebui să însemne buna guvernare.
„E deplasată de tot ideea că noi am vrea să colectivizăm, că nu susţinem proprietatea privată. Sunt bălării chestiile astea, n-au niciun temei!“
Matei Udrea: Dumneavoastră vă definiţi ca partid de centru-stânga, dar am văzut că unii politologi şi politicieni vă consideră ca fiind noii comunişti. Există acolo unele măsuri pe care le promiteţi – am văzut şi campania pentru Bucureşti – şi într-adevăr par să semene cu nişte promisiuni sau măsuri pe care le lua Partidul înainte de 1989. Sau, cel puţin, le promitea. Că, în practică, lucrurile nu stăteau chiar aşa.
Andrei Macsut: Acum, dacă îmi permiteţi un răspuns ceva mai amplu, varianta scurtă e: nu suntem nici de departe comunişti! Sunt, cum am spus, încercări ale partidelor clasice sau ale susţinătorilor partidelor clasice să ne pună această etichetă prin care ei speră ca oamenii să ne respingă. Dar dacă vă uitaţi în ce susţine SENS, veţi vedea că nu ne opunem proprietăţii private! Ideea comunismului asta era, că elimini cu totul proprietatea privată şi laşi doar proprietate publică şi personală. Noi, în SENS, nu suntem nici de departe împotriva proprietăţii private! Dimpotrivă, vrem să existe mai multă proprietate privată! De exemplu, vrem ca oamenii să fie proprietari peste datele lor de pe internet, să nu mai fie la liber, să îţi cumpere oricine datele şi informaţiile despre tine fără consimţământul tău. De exemplu, vrem ca oamenii să fie proprietari peste creaţiile lor proprii, să nu mai poată firmele de inteligenţă artificială să-şi antreneze modelele cu creaţia ta şi tu să nu primeşti nimic din asta. Deci, e deplasată de tot ideea că noi am vrea să colectivizăm, că nu susţinem proprietatea privată. Sunt bălării chestiile astea, n-au niciun temei! Şi sunt destul de mulţi profesori chiar din Universitate, de la Facultatea de Ştiinţe Politice, care au eliminat cu totul această ipoteză. Dacă vă referiţi la declaraţiile domnului Radu Carp, dânsul ne-a provocat la o dezbatere cu public pe care noi am acceptat-o! Şi după campanie chiar voiam să o organizăm, să-l invităm şi pe dânsul şi-l rugăm să-şi invite şi studenţii la dezbaterea respectivă!
Matei Udrea: Foarte interesant! Poate îl invitaţi şi pe Simion, că şi el a spus despre SENS că ar fi partid comunist.
Andrei Macsut: N-aş vrea să-i dăm o platformă lui Simion, dar dacă vine, sigur, atunci o să avem un public ceva mai mare, rupem TikTok-ul! Credeţi-mă, n-am absolut nimic împotrivă să dezbat nici cu domnul Carp, nici cu domnul Simion, mai ales că argumentele, vă spun de pe acum, nu sunt de partea lor!
Matei Udrea: Am înţeles…
Andrei Macsut: Ăsta e răspunsul pe scurt. Răspunsul pe lung, legat de politici, este că deşi istoria pe care o avem cu comunismul este deosebit de tristă – şi e clar, a fost un regim criminal, adică nu pune nimeni la îndoială chestia asta – oamenii care încă au nostalgii faţă de regimul comunist au nostalgii pentru că lor le-a ieşit ceva din toată acea perioadă. Gândiţi-vă că programul de urbanizare forţată pe care comuniştii l-au făcut nu a fost respins chiar de toată lumea. Sunt destul de mulţi oameni care s-au născut la casă de chirpici şi cu opaiţ în cameră şi care s-au trezit brusc cu locuinţă la oraş, cu apă curentă, cu curent electric. Deci situaţia lor materială chiar s-a îmbunătăţit. Şi, pentru acei oameni, politicile respective au fost mană cerească. Acolo veţi vedea foarte multe persoane nostalgice după regimul comunist, pentru că lor, personal, regimul chiar le-a produs o îmbunătăţire. Şi pentru asta erau dispuşi să accepte inclusiv crimele regimului. La fel veţi vedea în orice sistem. Chiar şi cele mai brutale dictaturi au un nucleu de susţinători cărora regimul le face bine şi pe care caută să-i ţină aproape tocmai pentru că are nevoie de această legitimare populară. Aşa că, dacă e să judecăm ce s-a întâmplat în trecut, gândiţi-vă că politicile pe care regimul comunist la noi s-a bazat ca să aibă legitimitate populară s-ar putea în continuare să fie nu numai bine primite, dar şi necesare. Dacă putem să privim, să zic, la lucrurile care s-au făcut bine şi la cum s-a făcut urbanizarea, vom vedea că în continuare e nevoie de asemenea lucruri. Nu argumentează nimeni pentru urbanizare forţată, să fie foarte clară chestia asta, însă putem lua din politicile pe care le vedem în cazul de faţă în Austria. Mă refer la locuinţele sociale, în principiu. Politicile din Austria, de housing, de locuire, sunt foarte asemănătoare tocmai pentru că s-au uitat la aceleaşi probleme şi au ajuns la aceleaşi concluzii ca noi. Că o bună parte din populaţia din Bucureşti, cel puţin, fie nu îşi permite o locuinţă, fie îşi permite, dar cu costuri exorbitant de mari, ca procent din veniturile lor. În mod sănătos, împărţirea venitului unei gospodării ar fi cam aşa: o treime pentru chirie, o treime pentru costurile de trai şi o treime pus deoparte. Cam asta e în literatura de specialitate împărţirea optimă. În România şi mai ales în Bucureşti vedem că sunt persoane care îşi dau jumătate sau chiar peste jumătate din venituri doar pe chirie! Şi vă daţi seama cât de greu este să îţi iei şi un credit sau să pui bani deoparte pentru un avans la bancă în condiţiile în care tu îţi dai jumătate din venit pe chirie. E aproape imposibil, mai ales fără ajutor din partea familiei! Aşa că proiectele pentru locuinţe sociale şi locuinţe affordable (accesibile – n. red.) sunt necesare. Adică efectiv preţul chiriilor acum este exagerat de mare tocmai pentru că, o dată, cererea este foarte mare şi, în al doilea rând, pentru că nu se construieşte suficient la un preţ decent. Oamenii care construiesc, construiesc pentru că vor, evident, să facă profit, deci o să vândă locuinţele cu cât de mult permite piaţa. Ori, dacă singurii cumpărători de pe piaţă sunt persoane cu venituri peste medie, atunci, evident, şi noile construcţii vor fi adresate celor cu venituri peste medie! De aceea vedem, de exemplu, că ce se construieşte în Bucureşti sunt garsoniere şi apartamente cu două camere şi mai puţin apartamente cu trei sau patru camere sau mai mari pentru familii. Pentru că, deşi este cerere, nu de acolo vin banii! Banii vin din vânzarea de garsoniere şi apartamente cu două camere, pentru că acelea se închiriază, pentru că acolo se fac AIRBNB-uri, pentru că acolo vin oamenii şi cumpără ca să vândă mai scump mai târziu. Şi întrebarea rămâne! Că putem să fim acuzaţi de comunism până mâine, întrebarea este ce soluţii oferă partidele şi candidaţii de dreapta la această problemă a locuirii. Eu, ce aud din partea lor, este soluţia: „Descurcaţi-vă! Nu ştiu, mai luaţi-vă un job, mai munciţi!“. Ori, „Descurcă-te!“ nu ar trebui să fie o politică de stat! Noi aşa vedem lucrurile. În momentul în care cineva îţi spune „Uite, eu te ajut!“ şi altcineva spune „Nu ştiu, boss, descurcă-te!“, eu pe cine votez? Pe cel care mă ajută sau pe cel care îmi spune: „Mai ia-ţi un job!“? Eu deja muncind full-time!
Matei Udrea: Da… Problema e că…
Andrei Macsut: Şi gândiţi-vă şi la studenţi sau la familiile aflate la început, da?
„Sunt trei indicatori de calitate a vieţii pe care trebuie să-i urmăreşti când faci o politică publică. Este housing-ul, cât de multe persoane locuiesc în condiţii decente. Este childcare, ce servicii ai pentru creşterea copilului care îţi încurajează familiile să aibă copii şi să muncească fără să ajungă la ruină. Şi al treilea este sănătatea! Cât de sănătoasă este populaţia! Soluţia partidelor de dreapta pentru toate este: Nu ştiu, frate, munceşte şi tu, du-te la privat!“
Matei Udrea: Ştiu, dar problema pe care o identific eu făcând corelaţie între teorie şi practică este – şi vă spun din experienţa proprie – că atunci când încerci, ca tânăr, să iei casă de la stat prin ANL, de exemplu, pentru că a mai existat un program din acesta de case pentru tineri, aproape nimeni din cei care nu au pile nu reuşeşte să se atingă de acele apartamente. Pentru că aşa funcţionează dintotdeauna statul, cel puţin în România. Până la urmă, ANL-urile au ajuns aproape toate la activul de partid, la oameni care aveau relaţii şi care după aceea, prin diverse tertipuri, le-au vândut sau le-au închiriat. Deci, ideea că vine statul în România şi face case ca să le dea la tineri nu e realistă. Spre deosebire de ţări precum Austria, pe care le-aţi invocat dumneavoastră, aici corupţia endemică blochează acest tip de acţiuni făcute de stat. Unde este statul este şi corupţie formidabil de mare.
Andrei Macsut: Acum, sunt mai multe aspecte aici. Pe de o parte, ANL-urile, chiar şi pe hârtie, sunt gândite tot pentru familii cu două venituri şi cu o anumită condiţie materială. ANL-urile, chiar şi teoretic, nu sunt gândite pentru persoane în situaţie de precaritate sau pentru persoane singure. Deci, din start, e o problemă. În al doilea rând, da, procesul prin care se alocă locuinţele prin ANL e foarte netransparent. Nu există, din câte ştiu, o listă publică de aşteptare, ca să ştii al câtelea eşti la rând, cine e înaintea ta, dosarele persoanelor respective nu sunt accesibile sub nicio formă. Şi acolo, evident, unde ai putere discreţionară de genul ăsta şi opacitate, vei avea şi corupţie! În general, corupţia – veţi vedea! – se întâmplă în zona gri, unde găseşti putere discreţionară. Şi mai e o chestie: în România există o competiţie şi între guvern şi primari în privinţa corupţiei şi ”parandărătului”. Dacă ai o agenţie cum e Agenţia Naţională care face ANL-urile, acolo ai un grup de interese, pe când la nivelul fiecărei primării ai alte grupuri de interese! Când vorbim despre mafia imobiliară pe Bucureşti, ne referim la acele firme care sunt cliente ale primarului sau ale partidelor din Consiliile Locale şi, în cazul de faţă, prin Consiliul Municipal. Acestea sunt în competiţie cu clienţii ministrului, cu clienţii directorului de la nu ştiu ce agenţie şi aşa mai departe. Oarecum, din competiţia asta pentru parandărăt şi pentru şpagă mai ies şi câteva lucruri bune, că fiecare e interesat să tragă de partea lui mai mulţi bani şi mai multe investiţii şi să facă lucrurile cât de cât mai corect, ca să pară o variantă mai bună decât celălalt. Însă toată chestia asta se întâmplă fără să rezolve problema de fond! Care problemă de fond e că ai foarte multe persoane care nu îşi permit o locuinţă, care trebuie să stea în chirie sau cu părinţii sau în cămine sau în locuinţe comune cu colegi până la vârste foarte înaintate. Asta îţi afectează şi alte aspecte. Îţi afectează demografia, de exemplu, pentru că e greu să începi propria ta familie când locuieşti cu părinţii sau cu colegi de cameră sau mai ştiu eu. Îţi afectează calitatea vieţii, de exemplu, şi-ţi afectează nivelul de bunăstare. Că sunt trei indicatori de calitate a vieţii pe care trebuie să-i urmăreşti în momentul în care îţi faci o politică publică. Aici este housing-ul şi cât de bun este dreptul la locuire, cât de multe persoane locuiesc în condiţii decente, este childcare şi ce servicii ai pentru creşterea copilului care îţi încurajează pe de o parte familiile să aibă copii – chiar un număr mai mare de copii – şi să muncească în continuare fără să ajungă la ruină. Şi al treilea este sănătatea! Deci, cât de sănătoasă îţi este populaţia! Evident că, dacă ai o populaţie inactivă pe motive de sănătate, nu ajută pe nimeni. Deci, la aceşti trei indicatori ne uităm când vorbim despre bunăstare. Şi nimeni nu se uită la asta! Din nou, soluţia partidelor de dreapta pentru toate aceste trei este: „Nu ştiu, frate, munceşte şi tu, du-te la privat!“. Ori, asta nu e o soluţie! Pentru că îi lasă pe foarte mulţi pe dinafară. Care, pentru că sunt pe dinafară, în loc să contribuie la bunăstarea generală, ajung să devină… Nu o povară, dar în loc să fie contributori activi, devin consumatori de servicii publice. Nu ştiu cum să concluzionez discuţia asta altfel decât spunând că, dacă vrei o schimbare, e nevoie să ieşi politic, să o susţii. Şi asta facem acum prin candidatura de la de la Primăria Bucureşti. Punem pe tavă aceste subiecte şi aceste trei dimensiuni de care nimeni nu prea s-a atins până acum, tocmai ca să dăm o voce acelor persoane care se confruntă cu problema asta. Când vorbim despre Bucureşti şi despre mafia imobiliară, gândiţi-vă că partidele care acum se află în competiţie şi să laudă că sunt pe primele poziţii nu doar că au permis situaţiei să ajungă aici, ba chiar au împins-o să ajungă aici pentru că aveau interese directe. E suficient să vă uitaţi la cine primea autorizaţii şi cine nu primea! Şi în ce condiţii se primeau şi cine era beneficiarul direct al investiţiilor, dacă urmăreşti firul banilor, unde s-au dus. Deci, n-ai cum să rezolvi problema cu aceleaşi grupuri de interese care au cauzat-o şi au tolerat-o.
Matei Udrea: Acum câteva zile am făcut un interviu foarte interesant cu politologul Marius Ghincea. Dânsul mi-a spus despre o tendinţă care se remarcă atât în Europa, cât şi în Statele Unite, dar şi în România, aceea că bărbaţii tineri par tentaţi mai degrabă să meargă către extrema dreaptă, către conservatorism, către biserică, în timp ce femeile tinere se îndreaptă mai degrabă către mişcările progresiste, către partidele de stânga. Voiam să vă întreb: dumneavoastră, în SENS, aveţi mai multe fete sau mai mulţi băieţi printre membri şi simpatizanţi?
Andrei Macsut: Avem în momentul de faţă mai mulţi băieţi în rândul membrilor! Încurajăm lumea să se implice, vrem să avem cât mai multe fete în organizaţie, cât mai multe doamne, pentru că ele reprezintă peste jumătate din populaţia României, deci ar trebui să ocupe peste jumătate din poziţiile publice. Ar trebui să aibă cel puţin jumătate din poziţiile de decizie din instituţii. Şi, din cauza aceasta, am inclus în statutul SENS prevederea ca, la orice nivel, conducerile să fie formate din cel puţin 50% doamne. Adică să avem paritate de gen, pe cât se poate. Un motiv pentru care participarea doamnelor este mai scăzută în politică, cred eu, este mediul în care se aşteaptă să fie. De cele mai multe ori, dacă intri în politică, vei fi supus unor atacuri din partea adversarilor politici, vei fi tratat diferit faţă de cum eşti tratat dacă nu eşti activ politic. Şi pentru doamne e mult mai grav decât pentru bărbaţi! Pentru că uitaţi-vă, de exemplu, la atacurile pe care le primeşte Ana Ciceală! Că, vai, e necăsătorită, că… Mă rog, nu vă mai spun alte comentarii pe care le-am întâlnit, dar înţelegeţi ideea… S-au legat foarte mult de aspectul dânsei, s-au legat foarte mult de relaţia pe care o are cu partenerul, s-au legat foarte mult de chestii personale. Adică mult mai mult decât dacă ar fi fost un bărbat! Nu vedem, de exemplu, asemenea comentarii la adresa altor candidaţi.
„Acum, orizontul de oportunităţi este mai larg cu mult pentru femei, inclusiv în România, decât era acum 200 de ani! Pentru bărbaţi, rolul lor în ultimii 200 de ani nu s-a schimbat foarte mult! Odată cu schimbarea rolului pe care-l au femeile în societate, s-au schimbat şi pretenţiile pe care dânsele le au de la societate, de la scena politică, de la partenerii din propria lor viaţă! Iar dacă nu te adaptezi la evoluţia asta, s-ar putea să simţi că oportunităţi trec pe lângă tine! Ca bărbat, mă refer“
Matei Udrea: Înţeleg. Aveţi dreptate.
Andrei Macsut: Deci, atmosfera asta pe care în principiu bărbaţii o creează în partide descurajează participarea doamnelor. Şi noi din cauza asta încercăm în SENS să transmitem foarte clar mesajul că nu se acceptă asemenea comportamente la noi. SENS este un spaţiu sigur, pe care ne chinuim să-l menţinem sigur pentru toată lumea: şi pentru doamne, şi pentru minorităţi de toate felurile, şi pentru persoane vulnerabile, şi pentru efectiv oricine! Mergând pe ideea că dacă e un spaţiu sigur pentru cei mai vulnerabili dintre noi, atunci e un spaţiu sigur pentru toată lumea. Dacă îmi permiteţi şi un comentariu legat de împărţirea asta de care ziceaţi, că băieţii tineri se duc spre extrema dreaptă, pe când fetele se duc spre progresism mai mult: nu e o surpriză acolo! Pentru că în ultimii 200 de ani rolul femeilor s-a schimbat în bine din foarte multe puncte de vedere. Dacă ne uităm acum 200 de ani, nu era drept de vot, în multe locuri nu era drept de proprietate, nu era drept de divorţ. Până prin anii ’70, în Statele Unite, o femeie nu putea să-şi ia un credit la bancă fără acordul soţului. Deci, situaţii din astea erau larg răspândite. Ei, pe măsură ce lucrurile s-au îmbunătăţit şi femeile au intrat tot mai mult şi pe piaţa muncii, au căpătat dreptul de vot, au deţinut mai multă proprietate, li s-a îmbunătăţit condiţia materială etc., şi rolul în societate li s-a schimbat! Acum, orizontul de oportunităţi este mai larg cu mult pentru femei, inclusiv în România, decât era acum 200 de ani! Ei, pentru bărbaţi, rolul lor în ultimii 200 de ani nu s-a schimbat foarte mult! Aceleaşi lucruri, aceleaşi aşteptări care existau de la noi acum 200 de ani există în continuare! La noi nu s-a produs vreun declic care să afecteze în vreun fel chestia asta. Şi aici e problema de fapt! Pentru că, odată cu schimbarea rolului pe care-l au femeile în societate, s-au schimbat şi pretenţiile pe care dânsele le au şi de la societate, şi de la scena politică, şi de la partenerii din propria lor viaţă! Iar dacă nu te adaptezi la evoluţia asta, s-ar putea să simţi că oportunităţi trec pe lângă tine! Ca bărbat, mă refer. Şi aici e chestia, pentru că rolul nostru în societate nu s-a schimbat de vreo 200 de ani, nimeni nu-ţi spune cum să te adaptezi la noile realităţi. E greu să mergi în continuare pe valorile tradiţionale, bărbat fiind, şi să mai fii adaptat la societatea modernă. Deci, ori devii şi tu, bărbat fiind, mai progresist, înveţi despre lumea în care trăim cu alţi ochi şi te adaptezi şi înţelegi, de exemplu, că nu ai nimic de dovedit, că trebuie să te preocupi de binele tău şi de cine eşti tu ca persoană şi că, dacă tu eşti OK, şi alţii vor gravita înspre tine pentru că eşti OK, ori respingi modernitatea pentru că e o chestie prea nouă, prea complexă şi te întorci la valori tradiţionale în care tu trebuie să dovedeşti că meriţi, în care tu trebuie să demonstrezi că eşti bărbat, să faci dovadă de nu ştiu ce! Şi asta, cred, e problema cu această derivă: foarte mulţi tineri bărbaţi care se orientează spre valori conservatoare o fac pentru că astea sunt modelele care le prezintă viitorul. Nu există, din câte ştiu eu, influenceri bărbaţi progresişti! Există însă influenceri bărbaţi conservatori! Şi mesajul lor este că tu trebuie să demonstrezi că meriţi dragoste, că tu trebuie să demonstrezi că meriţi respect. Ori, asta e o prostie! Nu ai nimic de dovedit, nu trebuie să dovedeşti că meriţi chestiile astea! Pentru că orice om merită dragoste, orice om merită respect. Sunt lucruri, efectiv, de bun-simţ. Şi dacă tu le oferi altora fără ca alţii să demonstreze în vreun fel că, vai, merită chestia asta, atunci şi asta ţi se întoarce! Şi ăsta e mesajul pe care aş vrea să-l transmit către toţi bărbaţii din lume, dacă aş putea: băi, frate, nu ai nimic de dovedit! Chiar nu ai! Meriţi să fii iubit, meriţi să fii respectat aşa cum eşti. Şi singura cale prin care poţi să pierzi chestiile astea este să-i constrângi tu pe alţii să-ţi demonstreze că le merită. Oferă dragoste, oferă respect şi ţi se vor întoarce!
Matei Udrea: Foarte interesant.Vă mulţumesc pentru interviu.
Andrei Macsut: Mulţumesc şi eu!
Politică românească
Propunerea PNL pentru Ialomița: un traseist politic trecut pe la PRO România, AUR, SOS și PACE. Bolojan schimbă „rebeli” cu oameni din garda veche
PNL-ul condus de Ilie Bolojan a trecut la operațiunea de disciplinare internă după eșecul Guvernului Veștea, iar una dintre cele mai spectaculoase mutări pregătite de conducerea partidului este la Ialomița. În locul lui Dragoș Soare, liberal apropiat de tabăra Adrian Veștea, pentru șefia interimară a filialei a fost propus senatorul Adrian Peiu, lider al grupului PACE – Întâi România din Senat, politician trecut în ultimii ani pe la PRO România, AUR și SOS România.
Mutarea vine în contextul deciziilor luate marți seara de conducerea PNL, când mai multe filiale considerate ostile noii conduceri centrale au rămas fără președinți interimari.
În aceeași ședință, PNL a readus în prim-plan mai mulți lideri din garda veche. La Brașov, Adrian Veștea a fost înlocuit cu George Scripcaru, fost lider influent al organizației și actual primar al municipiului Brașov. La Ilfov, Hubert Thuma a fost înlocuit cu Marian Petrache, un nume greu al vechiului PNL. La Argeș, Alina Gorghiu a pierdut conducerea filialei, care a fost preluată de Mihai Coteț. Astfel, reforma promisă de Bolojan începe, ironic, cu o întoarcere la oameni vechi.
Adrian Peiu, soluția PNL pentru Ialomița
În Ialomița, conducerea PNL a luat în calcul ca organizația să fie preluată de senatorul Adrian Peiu. Acesta ar urma să îl înlocuiască pe Dragoș Soare, unul dintre liderii de filială asociați taberei Veștea.
Contactat de Cotidianul, Adrian Peiu a precizat că propunerea de a prelua funcția de președinte al PNL Ialomița „de anul trecut datează”.
„Nu am o hotărâre în momentul de față. Probabil că mâine de dimineață voi da un comunicat de presă”, a declarat acesta.
Situația pare cu atât mai interesantă cu cât propriii colegi de grup parlamentar ai lui Peiu nu știau ca acesta să fi trecut la PNL. Membri PACE au declarat pentru Cotidianul că nu au informații despre o eventuală plecare a senatorului către liberali.
Peiu a confirmat, practic, că nu își informase colegii, dar a susținut că acest lucru este normal câtă vreme nu luase o decizie finală.
„Nu știu în momentul de față dacă accept această ofertă. Ei nu știu. E corect să nu știe. Dacă accept sau nu, în momentul de față nu știu colegii mei”, a spus Adrian Peiu.
PNL neagă ideea unei recompense
Întrebat dacă numirea lui Adrian Peiu la conducerea PNL Ialomița ar fi o recompensă politică după votul privind Guvernul Veștea, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a respins această interpretare.
„Nu cred că este vorba despre nicio recompensă. Este vorba despre un senator din județul Ialomița. Având în vedere situația filialei din Ialomița, colegii au considerat oportun ca dânsul să preia o perioadă de interimat, până când această organizație se va reorganiza. Pe urmă vom vedea cum vor decurge lucrurile mai departe”, a declarat Ionel Bogdan.
Traseul politic al lui Adrian Peiu
Adrian Peiu, originar din Urziceni, județul Ialomița, are un traseu politic sinuos. În 2020, a candidat pentru funcția de primar al municipiului Urziceni din partea PRO România, obținând 4,73% din voturi.
Ulterior, potrivit acelorași surse, Adrian Peiu a ajuns în zona AUR, unde în 2023 ar fi coordonat organizația din Urziceni. După o perioadă, organizația i-ar fi retras atribuțiile, iar Peiu ar fi plecat din partid.
După episodul AUR, Peiu a mers la SOS România. În iunie 2024, a candidat la alegerile locale pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Ialomița, tot fără succes electoral major: a obținut 3,77% din voturi.
La alegerile parlamentare din decembrie 2024, tot pe listele SOS România, Adrian Peiu a prins însă un mandat de senator. El este singurul senator al județului Ialomița. În iunie 2025, SOS România l-a exclus din partid, iar Peiu a rămas senator neafiliat până în septembrie 2025, când s-a alăturat grupului PACE – Întâi România. În prezent, este liderul acestui grup parlamentar din Senat.
Politică românească
Război total în PNL. Hubert Thuma îl atacă pe Ilie Bolojan: „Omul care a trăit din sinecuri îmi cere să renunț la mandatul pentru care cetățenii m-au votat. Nu o voi face”
Război intern în PNL. Președintele PNL Ilfov, Hubert Thuma, a lansat un atac fără precedent la adresa liderului liberal Ilie Bolojan, pe care îl acuză de „epurări politice”, abuz de putere și dublu standard în relația cu PSD.
Thuma compară acțiunile conducerii PNL cu practicile regimului comunist și susține că partidul este împins într-o direcție care îi va reduce influența politică.
„Epurările politice din timpul comunismului au fost un coșmar pe care România l-a plătit cu decenii de suferință. S-a terminat totul în decembrie ’89, iar imediat după, un mare om politic a exprimat chintesența democrației prin următoarea frază «Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine». Cineva ar trebui să-i spună domnului Bolojan că acel regim a picat pentru că ce numește el reformă seamănă surprinzător de mult cu frica”, scrie Thuma pe Facebook.
„Azi am fost dat afară din partidul în care am câștigat fiecare mandat”
Hubert Thuma susține că excluderea sa este nedreaptă și amintește că toate funcțiile ocupate în cariera politică au fost obținute prin vot.
„Azi am fost dat afară din partidul în care am câștigat fiecare mandat, de 25 de ani, prin vot. Nu prin numire, nu prin relații, ci prin vot. Spre deosebire de domnul Bolojan, care a fost prefect prin numire, secretar general al Guvernului prin numire, prezent în consilii de administrație prin numire, eu nu am ocupat niciodată o funcție numită politic. Am ocupat funcții pentru care cetățenii și-au dat acordul explicit, cu ștampila pe buletin”, a continuat acesta.
Liderul liberal din Ilfov afirmă că nu va renunța la mandatul său și îl acuză pe Ilie Bolojan că încearcă să reducă la tăcere vocile critice din partid.
„Acum, omul care a trăit din sinecurile pe care azi le critică îmi cere să renunț la mandatul pentru care cetățenii m-au votat. Nu o voi face. Domnul Ilie Bolojan se crede în distopiile lui Orwell și are impresia că unii sunt mai egali decât alții, iar diferența de opinie este o crimă care se pedepsește. Se înșală. Și o să afle”, a spus acesta.
Thuma susține că are sprijinul organizației PNL Ilfov și anunță că va contesta decizia: „Statutul PNL e clar: Ca președinte de filială, demisia se solicită de Biroul Politic Județean Ilfov. Azi, în PNL Ilfov, am susținerea fiecăruia dintre colegii cu care am construit această filială. De aceea nu am demisionat și nu o voi face. Voi folosi toate căile legale pentru a împiedica un abuz să se îmbrace în procedură.”
De asemenea, liderul PNL Ilfov avertizează că deciziile conducerii vor slăbi partidul.
„Iar pentru cine ține socoteala: După această epurare, PNL, cel mai puternic partid de dreapta din România, ajunge să conteze la fel de puțin ca USR. De la 15%, la 10%. Ăsta e prețul «reformei»: Un PNL mai mic, mai slab, și mai singur, dar mai ascultător”, a avertizat el.
Thuma îl acuză pe Bolojan de dublu standard în relația cu PSD
Hubert Thuma afirmă că motivul excluderii sale a fost apropierea de PSD, însă îl acuză pe Ilie Bolojan că susține acum o formulă de guvernare construită în jurul social-democraților.
„PS: O ultimă observație, am fost dați afară din PNL pentru că, chipurile, eram prea apropiați de PSD. Între timp, domnul Bolojan declară azi, după consultările de la Cotroceni, că ar susține un guvern minoritar construit în jurul PSD. Colegii mei au susținut un guvern condus de un premier PNL, până mai ieri, al doilea om din partid. Deci întrebarea e simplă: Cine sunt, de fapt, psd-iștii din PNL?”, a conchis Hubert Thuma.
Ilie Bolojan declanșează restructurarea PNL după eșecul Guvernului Veștea
În ședința Biroului Politic Național al PNL s-a decis dizolvarea conducerilor filialelor de la sectoarele 2, 3 și 5 din București, primele măsuri concrete luate după Congresul Extraordinar al partidului. Decizia îi afectează direct pe liderii filialelor considerate apropiate de gruparea care l-a susținut pe Adrian Veștea în conflictul intern cu actuala conducere liberală.
Cine sunt liderii de filiale vizați de schimbare
Potrivit surselor politice, Ilie Bolojan a propus schimbarea conducerii mai multor organizații importante ale partidului:
-
Hubert Thuma – președintele PNL Ilfov;
-
Alina Gorghiu – președintele PNL Argeș;
-
Monica Anisie – președintele PNL Sector 2;
-
Ionuț Stroe – președintele PNL Sector 5;
-
Andrei Baciu – președintele PNL Sector 3;
-
Ion Iordache – președintele PNL Gorj;
-
Ciprian Pandea – președintele PNL Călărași.
Urmează procedurile de excludere
Surse din partid susțin că schimbarea liderilor de filiale reprezintă doar prima etapă a restructurării interne.
După notificarea oficială a celor vizați, procedurile de excludere ar urma să fie discutate și validate în Consiliul Național al partidului.
Pe lista liderilor care riscă excluderea se află nume importante ale vechii conduceri liberale:
-
Adrian Veștea;
-
Rareș Bogdan;
-
Alina Gorghiu;
-
Hubert Thuma;
-
Lucian Bode.
Congresul PNL a decis excluderea celor care susțin o guvernare cu PSD
Conflictul intern din PNL s-a acutizat după Congresul Extraordinar desfășurat duminică, unde partidul a adoptat două rezoluții cu impact major asupra viitorului formațiunii.
Prima rezoluție stabilește că participarea membrilor PNL la construcția unei formule de guvernare împreună cu PSD poate conduce la excluderea acestora din partid.
A doua rezoluție îi vizează direct pe Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, lideri acuzați că au acționat împotriva deciziilor oficiale ale partidului.
„Congresul Partidului Naţional Liberal constată că: Lucian Bode, Rareş Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma, Alina Gorghiu au încălcat în mod repetat obligaţia de a apăra opţiunile politice şi deciziile adoptate de Partidul Naţional Liberal, participând la acţiuni şi demersuri contrare interesului partidului.”
În aceeași rezoluție, congresul liberalilor a solicitat demisia celor cinci lideri și a mandatat conducerea partidului să declanșeze procedurile de excludere dacă aceștia nu renunță de bunăvoie la calitatea de membri.
„În consecinţă, Congresul întrunit astăzi le solicită demisia din calitatea de membri ai Partidului Naţional Liberal. În situaţia în care persoanele menţionate nu îşi vor prezenta demisia până mâine, 22 iunie, ora 12:00, Congresul mandatează Biroul Permanent Naţional şi Consiliul Naţional să dispună măsurile statutare necesare, respectiv declanşarea procedurilor de excludere, în conformitate cu prevederile statutului Partidului Naţional Liberal”, se arată în documentul adoptat de Congres.
Politică românească
Una dintre variantele propuse de Kelemen Hunor prinde contur la Cotroceni: „Așa am înțeles eu. Sper că am înțeles bine”
Parlamentarul neafiliat Dumitru Coarnă a declarat marți, după consultările de la Palatul Cotroceni, că din discuțiile purtate cu președintele Nicușor Dan a înțeles că viitoarea propunere de premier ar urma să vină din partea PSD, partidul care deține cel mai mare număr de parlamentari.
Coarnă a susținut că o astfel de variantă ar respecta prevederile constituționale privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru și a sugerat că se conturează un scenariu de guvern minoritar susținut în Parlament.
Dumitru Coarnă: „Am înțeles că va fi un guvern monocolor PSD”
După consultările de la Cotroceni, parlamentarul neafiliat a afirmat că PSD ar putea primi mandatul de a forma viitorul Executiv.
„Se pare că va fi un guvern monocolor PSD şi o să vedem susţinerea. (…) Aşa am înţeles eu. Au fost discuţii ample”, a spus el.
Dumitru Coarnă a explicat că a ridicat în cadrul discuțiilor problema respectării articolului 103 din Constituție, care prevede consultarea partidelor parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de premier.
„Eu am întrebat în mod punctual – că a insistat pe un guvern minoritar – şi eu am întrebat, dacă totuşi e un guvern minoritar, respectăm 103, adică să merg la partidul care are cei mai mulţi parlamentari. Şi aici, sigur, e PSD cu 128”, a continuat aceasta
Potrivit lui Coarnă, răspunsurile primite în cadrul consultărilor l-au făcut să creadă că PSD este favorit pentru a desemna viitorul premier.
„Am înţeles că da, desemnarea să vină din această zonă şi că o să fie un guvern monocolor. Aşa am înţeles eu. Sper că am înţeles bine. De regulă, înţeleg bine”, a spus acesta.
Scenariul privind un guvern minoritar PSD, confirmat şi de deputatul Andrei Csillag
Scenariul privind un guvern minoritar PSD a fost confirmat şi de deputatul Andrei Csillag.
„Din câte am înţeles de la domnul preşedinte, o să fie un guvern minoritar, format cu un premier de la PSD, cu susţinerea PNL şi UDMR”, a declarat el.
Deputatul Robert Alecu a transmis că Partidul Acţiunea Conservatoare respinge susţinerea unui guvern minoritar, apreciind că acesta va deveni „unealta celorlalte partide” pentru campanie electorală.
El a susţinut că preşedintele Nicuşor Dan ar fi declarat în cadrul consultărilor că Adrian Veştea avea susţinerea unei majorităţi parlamentare la momentul nominalizării pentru funcţia de prim-ministru.
„Nu credem că un partid şi un guvern minoritar poate lua măsurile de care are nevoie statul român. Cred că primul şi al doilea partid în ponderea parlamentară ar trebui să ajungă la un numitor comun şi să propună un guvern solid, lucru care nu pare a se coagula. Din acest motiv, considerăm că decizia cea mai bună şi cea mai onestă este întoarcerea la voinţa poporului şi declanşarea alegerilor anticipate”, a apreciat Robert Alecu.
Aurora-Tasica Simu a salutat faptul că preşedintele s-a consultat cu parlamentarii neafiliaţi, menţionând însă că Andrei Veştea, care fusese nominalizat pentru funcţia de prim-ministru, nu a făcut acelaşi lucru.
„Am votat împotrivă şi pentru că programul de guvernare cu care a venit a fost acelaşi ca şi programul de guvernare dinainte, fără măsuri concrete pentru români. I-am transmis domnului preşedinte că vom susţine acel guvern care vine cu soluţii bune pentru români şi pentru România. (…) Trebuie să avem un guvern responsabil, să acţioneze atunci când ţara noastră este atacată şi doar printr-o minune nu rămânem fără portul Constanţa”, a spus deputata.
Kelemen Hunor i-a propus lui Nicușor Dan trei variante pentru viitorul guvern
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, marți, la finalul consultărilor cu președintele Nicușor Dan, că i-a prezentat două variante de guvern minoritar și o a treia variantă de guvern „cu o majoritate foarte subțire”.
Kelemen Hunor a spus că, din punctul său de vedere, refacerea coaliției nu mai este posibilă: „Am pierdut orice speranță astăzi să avem înțelepciunea de a reface vechea coaliție”.
„Sigur, sunt două variante pentru guvern minoritar. Prima variantă este un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, susținut transparent pe bază de înțelegere de PSD, dar am înțeles că domnul Grindeanu a exclus această variantă.
A doua variantă de guvern minoritar – guvern monocolor PSD, susținut de PNL și UDMR și bineînțeles tot grupul PNL, inclusiv cei care au făcut parte și au votat Guvernul Veștea, fiindcă altfel nu iese la socoteală, plus minoritățile etnice, tot pe bază de înțelegere, de susținere parlamentară”, a declarat liderul UDMR.
El a spus că a treia variantă pe care i-a prezentat-o președintelui ar fi un guvern „cu o majoritate foarte, foarte subțire, dar asta ar însemna iarăși o renunțare la orgolii, egouri mai puține și înțelepciune mai multă”: „Adică acel guvern, acea coaliție care a funcționat până în iunie 2025 – PSD, PNL, UDMR, plus grupul minorităților. Asta ar asigura o stabilitate mai bună și o posibilitate de a pune în aplicare tot ce ne așteaptă în acest an, inclusiv bugetul anului 2027.
Potrivit acestuia, oricare dintre aceste variante trebuie începută cu un acord politic între partidele parlamentare înainte de nominalizarea unui premier.
„De ce vă spun acest lucru? Fiindcă am văzut ce se întâmplă când este nominalizat un om și dorește să formeze o majoritate, spațiul de manevră se schimbă.
Prima dată partidele trebuie să se înțeleagă, dacă vorbim de o susținere parlamentară. Indiferent dacă e vorba de un guvern minoritar de un fel sau de un alt fel sau un guvern cu o majoritate extrem de mică, trebuie un acord politic și, bineînțeles, după ce există acest acord politic, se poate închide procedura relativ repede, până la începutul săptămânii viitoare, deci până la sfârșitul lunii iunie.
Aste este ce am prezentat noi președintelui și în continuare vom vedea care va fi decizia dânsului, dacă face o nominalizare azi, mâine sau dacă lasă timp partidelor să ajungă la o înțelegere parlamentară”, a adăugat președintele UDMR.
-
Conservatori Europeniacum 8 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 7 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 8 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 6 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 7 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 6 luniVIDEO Avocata PNL ridicată după flagrantul DNA dusă cu escortă la spital în febra audierilor – Acesteia i s-a făcut rău în fața procurorilor – Avocatul a explicat că femeia e cunoscută cu probleme medicale
-
Politică româneascăacum 8 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 6 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
