Politică românească
START VOT în București și 11 județe! Peste 2 milioane de români sunt chemați la urme: cine candidează și care e procedura
Urnele s-au deschis duminică, 7 decembrie 2025, la ora 07:00, pentru alegeri locale parțiale organizate în București, în județul Buzău și în mai multe localități din țară, după vacantarea unor funcții de primar sau de președinte de consiliu județean. Votarea se desfășoară până la ora 21:00, iar alegătorii votează în secția la care sunt arondați, pe baza unui act de identitate valabil.
UPDATE ora 7.00 – 5.238 de votanți în primele 10 minute de la deschiderea urnelor – 0,24% prezență. Prezența în tip real este prezentată de AEP (AICI)!
Scrutinul vizează alegerea primarului general al municipiului București (după ce Nicușor Dan și-a dat demisia pentru preluarea funcției de președinte), alegerea președintelui Consiliului Județean Buzău și alegerea primarilor în circumscripțiile stabilite prin hotărâre de guvern, în județele Bihor, Botoșani, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Iași, Ialomița, Maramureș și Sibiu. În total, potrivit situației comunicate public pentru acest scrutin, pe listele electorale permanente sunt înscriși 2.193.680 de alegători.
Pe lângă alegătorii din listele permanente, în evidențele pentru alegeri figurează și 24.988 de cetățeni ai Uniunii Europene înscriși pe liste electorale complementare, iar 21.393 de cetățeni au dreptul de vot interzis, conform datelor prezentate public pentru acest scrutin. Alegătorii români trebuie să aibă un act de identitate valabil, precum cartea electronică de identitate, cartea de identitate (inclusiv model 1997), cartea de identitate simplă, cartea de identitate provizorie sau buletinul de identitate.
Unde sunt alegeri și câți alegători sunt înscriși
Alegerile locale parțiale din 7 decembrie au fost stabilite pentru Primăria Capitalei, pentru șefia Consiliului Județean Buzău și pentru funcția de primar în comuna Remetea (județul Bihor), comuna Mihai Eminescu (județul Botoșani), comuna Marga (județul Caraș-Severin), comunele Dobromir și Lumina (județul Constanța), orașul Găești (județul Dâmbovița), comuna Sopot (județul Dolj), comuna Valea Ciorii (județul Ialomița), comuna Vânători (județul Iași), comunele Poienile de sub Munte și Șieu (județul Maramureș) și comuna Cârța (județul Sibiu).
În București sunt așteptați la urne aproape 1,8 milioane de alegători, iar la nivel național au fost organizate 1.771 de secții de votare pentru acest scrutin, potrivit datelor prezentate public înainte de ziua votului. În județul Constanța, spre exemplu, sunt înscriși 2.603 alegători la Dobromir și 10.548 la Lumina.
În comuna Remetea din județul Bihor, pe listele electorale permanente sunt înregistrați 2.325 de alegători, votul fiind organizat în cinci secții, iar la Valea Ciorii (Ialomița) sunt așteptați 1.373 de alegători, cu o singură secție amenajată pentru satele comunei, potrivit informațiilor publice din teritoriu.
Candidații din Buzău
Opt candidaţi îşi dispută duminică şefia Consiliului Judeţean Buzău. funcţie rămasă vacantă după ce fostul titular, Lucian Romaşcanu, a preluat postul de membru al Curţii Europene de Conturi la 1 iulie 2024. Până la organizarea alegerilor, atribuţiile de preşedinte au fost exercitate de vicepreşedintele Adrian Petre, în regim interimar. Pentru scrutin, au fost pregătite 424 de secţii de votare în care sunt aşteptaţi 363.357 de alegători înscrişi pe liste şi au fost tipărite 398.829 de buletine de vot.
Au înscris candidaţi în cursă PSD, AUR, PNL-USR, ACT, SOS România, POT, PRM. De asemenea, candidează şi un independent.
Marcel Ciolacu, fost premier şi fost preşedinte al PSD, beneficiază de sprijinul puternic al organizaţiei judeţene. PSD Buzău care este una dintre cele mai consolidate organizaţii politice din ţară, având aproape 77 dintre cei 87 de primari din judeţ, ceea ce i-a oferit o bază electorală solidă şi o reţea de mobilizare consistentă.
Alături de el mai candidează: Ştefăniţă Avrămescu (AUR), buzoian originar din Chiojdu, Mihai Răzvan Moraru (independent, susţinut de PNL şi USR), om de afaceri, fost membru PLUS şi USR, susţinut de alianţa locală PNL–USR, Silviu Iordache (independent), fost prefect al judeţului din partea USR, susţinut local de PMP, Gabriel Pană (ACT), colonel de poliţie în rezervă, debutant în politică, Adrian Dogaru (SOS România), Dragoş Brânzea (POT), Mihai Budescu (PRM), fost ofiţer de paraşutişti pensionat.
Candidații din București
Alegătorii vor avea pe buletin opt candidați distribuiți pe două file, plus încă unul pe a treia filă.
-
Cătălin Drulă – Uniunea Salvați România (USR),
-
Daniel Băluță – Partidul Social Democrat (PSD),
-
George Burcea – Partidul Oamenilor Tineri (POT),
-
Ciprian Ciucu – Partidul Național Liberal (PNL),
-
Ana-Maria Ciceală – Sănătate Educație Natură Sustenabilitate (SENS),
-
Liviu Gheorghe Florea – Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache (PNȚMM),
-
Gheorghe Macovei – Partidul România Mare (PRM),
-
Oana Crețu – Partidul Social Democrat Unit (PSDU),
-
Mihai Lasca – Patrioții Poporului Român (PPR),
-
Rareș Lazăr – Partidul România în Acțiune (PRA),
-
Anca Alexandrescu – Alianța electorală „Dreptate pentru București”,
-
Dan Trifu – candidat independent,
-
Eugen Orlando Teodorovici – candidat independent,
-
Gheorghe Nețoiu – candidat independent,
-
Vlad Gheorghe – candidat independent,
-
Angela Negrotă – candidat independent,
-
Filip Titian – candidat independent.
1289 de secții în Capitală
Aproape 1.800.000 de bucureşteni cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-l alege pe cel care va conduce Primăria Capitalei până în anul 2028.
În Bucureşti, vor fi organizate 1.289 de secţii de votare, cele mai multe în sectoarele 3 şi 6.
Astfel, în Sectorul 1 vor fi 166 de secţii, în Sectorul 2 – 202, în Sectorul 3 – 294, în Sectorul 4 – 189, în Sectorul 5 – 198, iar în Sectorul 6 – 240.
Cine poate vota în București
Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul în municipiul Bucureşti sau reşedinţa stabilită anterior datei de 7 iunie 2025 în Bucureşti, au dreptul de a vota la alegerile locale parţiale pentru primarul Capitalei.
Şi cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene, care au domiciliul în municipiul Bucureşti sau reşedinţa stabilită anterior datei de 7 iunie 2025 în Bucureşti, pot vota la alegerile locale parţiale.
Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua alegerilor, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale, se arată într-o hotărâre a Biroului Electoral Municipal.
Unde se poate vota
Alegătorii votează numai la secţia unde este arondată adresa de domiciliu sau de reşedinţă, după caz.
Cei care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă la o adresă arondată altei secţii de votare decât cea de la domiciliu, anterior datei de 7 iunie 2025, îşi exercită dreptul de vot la alegerile locale parţiale pentru primarul municipiului Bucureşti numai la secţia de votare unde este arondată adresa de reşedinţă.
Potrivit BEM, alegătorii care şi-au stabilit reşedinţa anterior datei de 7 iunie 2025, dar care nu au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă, îşi vor putea exercita dreptul de vot la secţia de votare la care este arondată adresa de reşedinţă, chiar dacă nu sunt înscrişi în lista electorală permanentă. În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde este arondată adresa, conform reşedinţei, îi va înscrie pe aceşti alegători în lista electorală suplimentară, cu condiţia ca aceştia să facă dovada reşedinţei.
Alegătorii care şi-au stabilit reşedinţa la o adresă arondată altei secţii de votare decât cea de la domiciliu, ulterior datei de 7 iunie 2025, îşi vor putea exercita dreptul de vot doar la secţia de votare unde este arondată adresa la care îşi au domiciliul.
Aceste dispoziţii nu sunt incidente alegătorilor care şi-au stabilit reşedinţa la o adresă arondată altei secţii de votare decât cea de la domiciliu anterior datei de 7 iunie 2025, al căror act care face dovada reşedinţei a expirat între respectiva dată şi data alegerilor, dar s-a procedat la reînnoirea acestuia astfel încât să fie asigurată continuitatea reşedinţei. În această situaţie, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are obligaţia de a contacta Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul Centrului de preluare a apelurilor. Dacă în urma acestor verificări rezultă continuitatea reşedinţei alegătorului, acesta îşi poate exercita dreptul de vot la secţia la care este arondată adresa de reşedinţă.
Preşedintele, locţiitorul acestuia, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorul de calculator, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia unde îşi îndeplinesc atribuţiile, dacă au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti.
Procedura de vot
Pentru a vota la alegerile locale parţiale pentru primarul general al municipiului Bucureşti, cetăţenii români prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare.
Se poate vota cu documente valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
Alegătorii care sunt cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Europene şi care sunt înscrişi în lista electorală complementară pot vota pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea.
Potrivit BEM, alegătorii care sunt cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Europene şi care nu sunt înscrişi în lista electorală complementară pot vota în baza documentului ce îi atestă identitatea emis de statul membru al UE al cărui cetăţean este, însoţit de documentul privind adresa în România, sau în baza certificatului de înregistrare sau a cărţii de rezidenţă permanentă, după caz, fiind înscrişi în lista electorală suplimentară.
În cazul în care alegătorul, cetăţean UE, îşi schimbă adresa la care locuieşte în municipiul Bucureşti, după înaintarea copiei de pe lista electorală complementară la biroul electoral al secţiei de votare, acesta îşi exercită dreptul de vot la secţia pe a cărei rază teritorială locuieşte, în baza oricărui document valabil de identitate însoţit de certificatul de înregistrare care atestă noua adresă sau, după caz, de cartea de rezidenţă permanentă ori de permisul de şedere permanentă care atestă adresa anterioară, însoţit de o adeverinţă eliberată de formaţiunea teritorială competentă a Inspectoratului General pentru Imigrări, care atestă adresa actuală.
Pentru a se putea exercita dreptul de vot, actele de identitate şi documentele de identitate trebuie să fie în termenul de valabilitate la data de 7 decembrie.
Pe cartea electronică de identitate a alegătorului nu se aplică timbrul autocolant cu menţiunea ”Votat” şi data scrutinului.
Cetăţenii români şi cetăţenii Uniunii Europene care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, pot depune cereri de exercitare a dreptului constituţional prin intermediul urnei speciale.
Pe 7 decembrie, alegătorul netransportabil poate vota prin intermediul urnei speciale la secţia de votare la care este arondat după domiciliu sau reşedinţă sau la secţia de votare arondată imobilului unde acesta se află.
Politică românească
Ludovic Orban își anunță marea revenire în PNL, înaintea Congresului: Da, categoric! Noua conducere mă reprezintă
Fostul lider al PNL și fost premier, Ludovic Orban, a anunțat, înaintea Congresului Extraordinar al PNL că se va întoarce în PNL. Ludovic Orban a explicat că, imediat după Congres, noua conducere PNL se va întâlni cu liderii Forța Dreptei, iar ulterior aceștia vor reveni în PNL.
Ludovic Orban: Da, categoric revin în PNL!
”Există deschidere atât din partrea noastră liberalii din Forța Dreptei, dar și din partea conducerii PNL. Rămâne să se aleagă noua conducere a PNL, iar apoi să aibă un mandat de negociere între conducerile celor două partide, ca să revenim în PNL.
Da, categoric! Noua linie a PNL, noua gândire și linie strategică mă reprezintă și sunt convins că pot să pun și eu umărul, cu modestele mele forțe, la viitorul PNL”, a anunțat Ludovic Orban.
Ludovic Orban a demisionat din PNL în 2021, după ce a pierdut în fața lui Florin Cîțu
Ludovic Orban și-a depus oficial demisia din PNL pe 23 noiembrie 2021. Decizia a venit ca urmare a pierderii alegerilor interne pentru șefia partidului în fața lui Florin Cîțu și, mai ales, în semn de protest față de decizia conducerii PNL de a forma o coaliție de guvernare cu PSD.
Alături de fostul premier, alți 15 parlamentari liberali au demisionat din partid în aceeași perioadă.
În contextul schimbărilor politice recente de la vârful PNL (cum ar fi preluarea conducerii de către noi lideri precum Ilie Bolojan), Ludovic Orban a exprimat public pe pagina sa de Facebook și în declarații politice deschiderea de a contribui alături de colegii din Forța Dreptei la un proiect comun de unificare a forțelor politice liberale și de reconstrucție a dreptei.
Politică românească
Gheorghe Piperea atrage atenția asupra finanțărilor politice europene
Europarlamentarul ECR/ AUR Gheorghe Piperea pune lupa pe finanțările politice acordate unor fundații din statele europene. El susține că aceste fundații sunt finanțate pe căi obscure și mai obscure sunt cheltuielile acestor bani în țările europene.
Gheorghe Piperea atrage atenția asupra finanțărilor politice europene
El arată că sumele sunt amețitoare și se duc în zone de militantism politic și nu pentru ceea ce s-a dorit inițial. Așa s-ar explica jocurile politice ciudate din ultimii 36 de ani din România și nu numai acolo unde acest tip de fundații acționează neîngrădite.
Iată analiza prof. Gheorghe Piperea:
Sume amețitoare primite de aceste fundații
”Fundațiile politice care primesc bani publici de la statele membre și de la Uniunea Europeană reprezintă o realitate mai puțin (re)cunoscută în România, dar vizibilă peste tot în statele membre cu vechime în UE, cum ar fi Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia și chiar Spania.
În Germania, cele trei mari fundații politice (Friedrich Nauman, Konrad Adenauer, Schumann) primesc un miliard de euro anual de la stat, dar și câteva zeci de milioane de euro anual de la UE.
Aceste fundații activează și în România, influențând pe față sau în mod insiduos aspectul și funcționarea sistemului politic și birocratic. Existența ubicuă și persistența în timp a acestor fundații politice explică foarte bine domnia de peste 36 de ani a prostocraților, cleptocraților și vice-regilor de colonie asupra României.
Din nefericire, în România, aceste fundații politice (nerecunoscute ca atare de legea internă) influențează sub multiple aspecte sistemul judiciar – participarea în CSM, implicarea în selecția magistraților, PR – ul targetat pe persoanele din sistem care au convingerile ideologice „corecte politic” sau interesele financiare sudate la aceste fundații politice, manipularea opiniei publice pentru politicienii main-stream și transformarea sistemului judiciar în armă politică.
Este un lucru extrem de periculos, tolerat sau chiar lăudat până anul acesta în România, dar evidențiat ca extrem de nociv în raportul CSM din iunie 2026 privind starea justiției, raport care azi este pe masa Comisiei Europene, pentru analiză. Există riscul revenirii la MCV sau, poate chiar mai rău, la situația de dinainte de aderarea la UE, când sistemul judiciar românesc nu era de încredere pentru UE, iar asta doar pentru că fundațiile politice au folosit sistemul judiciar ca pe o figurină de plastilină, în scopurile lor ideologice sau în interesul lor comercial.
Parlamentul European a adoptat, în plenara din iunie 2026 de la Strasbourg, raportul referitor la statutul și finanțarea partidelor europene și a fundațiilor politice europene.
Dezbaterea care a precedat votul a scos la iveală diferențe importante de viziune privind modul în care Uniunea Europeană finanțează activitatea politică și rolul pe care instituțiile europene ar trebui să îl joace în viața democratică a statelor membre.
Suspiciuni că banii sunt folosiți pentru agende ascunse
Legitimitatea democratică a Uniunii Europene își are rădăcinile în statele membre și în voința cetățenilor. Democrația europeană este o democrație reprezentativă. Suveranitatea națională aparține popoarelor europene și se exercită prin reprezentanți aleși în urmarea unor alegeri corecte și legitime. Fondurile publice europene nu ar trebui utilizate pentru trecerea acestei suveranități de la reprezentanții aleși ai poporului la fundații politice sau la elite împinse pe agenda publică de fundațiile politice ori de serviciile secrete, dar ne-alese și ne-mandatate de popor. Altfel, încrederea în democrație ar fi nimicită.
Respectarea identităților naționale și a tradițiilor constituționale ale statelor membre nu contrazice proiectul european, ci reprezintă una dintre condițiile sale de legitimitate democratică. De altfel, independența națională este una dintre valorile fundamentale ale UE, enunțate în preambulul și în art. 1-2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), alături de familie, libertate, credință, toleranță, pace, demnitate umană și prosperitate a cetățeanului.
Amendamentele (rămase minoritare) la raportul Parlamentului European, mai sus enunțat, amendamente susținute prin vot și de mine, au pretins că fondurile publice europene sau cele alocate de statele membre fundațiilor politice trebuie să respecte pluralismul politic, iar nu să favorizeze ideologii. Am susținut, de asemenea, că UE trebuie să acționeze pentru stoparea discriminării ideologice și că banii publici nu mai trebuie să fie folosiți împotriva vocilor conservatoare.
În conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), asigurarea unei finanțări adecvate pentru fundațiile politice europene poate contribui la formarea conștiinței politice europene, la exprimarea voinței cetățenilor și la promovarea pluralismului politic în UE, dar nu se poate admite ca aceste entități să canalizeze banii și energiile populare înspre curentele politice agreate de sistem, în timp ce promovează și practică așa-numitul „cordon sanitar”, care ține partidele, mișcările politice și ideile dizidente la distanță „aseptică” de decizie, pentru a nu „contamina” captivii sistemului cu emoții negative, anti-sistem, contribuind la cenzură, la transformarea opiniei în delict și la segregarea socială pe criterii politice ți ideologice.
Finanțarea europeană trebuie să fie neutră politic și ideologic și să se bazeze pe criterii transparente, obiective și prevăzute expres de legislația Uniunii Europene.
Suspendarea sau retragerea finanțării se justifică în cazul unor încălcări clar definite de lege, dar în niciun caz în baza unor interpretări politice sau discreționare ale normelor europene.
Fondurile publice europene nu ar trebuie utilizate pentru promovarea unei singure perspective ideologice asupra viitorului Europei, ci pentru stimularea dezbaterii democratice și a pluralismului politic.
Standardele de finanțare ar trebui să fie transparente
Aplicarea acelorași reguli pentru ONG-uri și fundațiile politice de diverse orientări și eliminarea dublului standard sunt demersuri de bun simț, auto-definitorii. Standardele de transparență, audit și raportare aplicabile diferit în funcție de faptul că fundațiile politice sunt dincoace sau dincolo de cordonul sanitar riscă să alimenteze percepția unui tratament inegal și să afecteze încrederea cetățenilor în imparțialitatea instituțiilor europene.
Organizațiile neguvernamentale care azi beneficiază de finanțare din partea Uniunii nu fac obiectul unor cerințe semnificativ mai stricte în materie de transparență, raportare, audit și control, în raport de partidele politice naționale și de entități cum ar fi companiile sau instituțiile publice care vehiculează bani publici. Acest tratament inegal subminează încrederea în imparțialitatea și coerența normelor de finanțare ale Uniunii. Această asimetrie afectează echilibrul dintre actorii care participă la dezbaterea publică și slăbește rolul (principial benefic al) fundațiilor politice europene.
Fundațiile politice europene ar trebui să servească drept platforme pentru dezbaterile politice, schimburile intelectuale și pluralismul politic, iar nu pentru a promova anumite obiective instituționale, ideologice sau integraționiste ca reprezentând un presupus consens european. Aceste fundații politice ar trebui să respecte pe deplin diversitatea tradițiilor politice, a opiniilor și a identităților constituționale ale statele membre.
Dezbaterea democratică necesită protejarea discursului politic, inclusiv a informațiilor sau a ideilor „care indignează, șochează sau deranjează statul sau orice sector al populației” (statuarea veche, de peste 50 de ani, a CEDO). Implicit, finanțarea din partea UE nu ar trebui să favorizeze sau să dezavantajeze actorii politici pe baza orientării lor ideologice.
Extinderea finanțărilor pentru acest tip de fundații din bani europeni are o tentă totalitară
Extinderea finanțării acordate fundațiilor politice europene în viitoarele cadre financiare multianuale nu este deloc o veste bună, ci un demers administrativ cu tentă totalitară, care trebuie combătut, mai ales pentru că trece sarcina conducerii națiunilor și a UE de către politicieni aleși legitim și responsabili politic, moral și juridic față de cetățeni, asupra fundațiilor politice și a elitelor ne-mandatate de nimeni care, de altfel, nu își asumă nicio responsabilitate pentru politicile lor greșite, nocive și anti-democratice.
Partidele politice naționale rămân principalul instrument prin care cetățenii participă la procesul democratic, iar resursele publice trebuie să consolideze reprezentarea democratică la toate nivelurile, fără a diminua rolul structurilor politice naționale.
Nu trebuie să permitem transformarea UE într-un Turn Babel
Pluralismul politic, libertatea de exprimare a tuturor curentelor democratice și respectarea identităților naționale reprezintă elemente esențiale pentru viitorul proiectului european. Dacă am abanonat aceste valori, am abandonat ideea de democrație în sine și am renunțat la valorile care au fundat Uniunea Europeană, iar acest lucru nu poate fi permis, mai ales, nu pentru a perpetua la conducere o birocrație închistată în proiectul său de tip sovietic, imperial, supra-național.
Nu putem permite transformarea Uniunii Europene într-un Turn Babel, care ar slăbi rolul democratic al națiunilor Europei, susține europarlamentarul ECR pe pagina sa de socializare.
Politică românească
VIDEO Nicușor Dan intervine în criza politică: scenariul care ‘nu poate exista’ în România
Tensiunile din coaliția de guvernare intră într-o nouă etapă, după declarațiile tranșante făcute de președintele României, Nicușor Dan, care a intervenit public pe tema conflictului politic dintre partide și a stabilității Executivului. Mesajul transmis este unul clar: România nu își permite experimente politice în acest moment.
„Îmi doresc un guvern cu cele patru partide”
Întrebat despre ruptura tot mai vizibilă dintre PSD și USR și despre scenariile vehiculate privind o eventuală reconfigurare a guvernării, Nicușor Dan a respins ideea unor combinații politice alternative.
„Eu îmi doresc un guvern cu cele patru partide și cu minoritățile naționale, iar angajamentul partidelor este în acest sens”, a declarat șeful statului.
Declarația vine în contextul în care PSD a transmis public că nu mai dorește să continue într-o formulă de guvernare alături de USR, alimentând speculațiile privind o posibilă rupere a coaliției.
Nicușor Dan și scenariul unui guvern minoritar
”Partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obişnuim cu situaţia asta. Pe de altă parte, când e vorba să ia nişte măsuri, cum este chestiunea cu acciza la combustibil, vedem că ele cooperează, combinaţie de administrativ cu joc politic, pe partea administrativă, funcţionează”, a declarat, luni seară, preşedintele Nicuşor Dan.
El a comentat şi scenariul unui guvern minoritar: ”Nu cred că e o soluţie fericită pentru momentele pe care le trăim (…) Faptul că fiecare din partidele care formează azi coaliţia spun că vor să guverneze şi fiecare are nişte condiţii pentru ca asta se întâmple, ne duce către ideea că ele vor ajunge să se înţeleagă într-o formă sau alta. Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a adăugat preşedintele.
Întrebat dacă îl mai doreşte premiee pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan a afirmat că atribuţiile trebuie împărţite în această situaţie: ”Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.
Şeful statului a precizat că a vorbit cu fiecare din liderii coaliţiei în ultimele câteva zile, aşa cum o face frecvent.
Scenariul exclus: fără PSD, guvernul devine fragil
Președintele a mers mai departe și a punctat direct limita politică a momentului: fără PSD, guvernarea ar deveni extrem de vulnerabilă.
„Dacă vrem să facem speculații, fără PSD nu poate să fie decât un guvern minoritar și atunci e dificil”, a spus Nicușor Dan.
Mesajul este unul cu greutate, în condițiile în care discuțiile despre o eventuală repoziționare a forțelor politice au devenit tot mai intense în ultimele zile.
Tensiuni, dar fără decizii rapide
În ceea ce privește numirile din zona serviciilor de informații, un alt subiect sensibil aflat pe agenda publică, președintele a evitat să ofere un calendar concret, sugerând că momentul nu este unul favorabil pentru decizii.
„E ceva ce ține de președinte și Parlament și, în momentul acesta, constatăm cu toții că există o inflamare. În momentul potrivit o să avem această discuție, finalizată cu numiri”, a explicat acesta.
Pensiile rămân înghețate, speranța mutată la rectificare
Pe fondul presiunilor sociale, șeful statului a fost întrebat și despre situația pensionarilor, ale căror venituri au rămas înghețate.
Răspunsul a fost rezervat, dar a lăsat deschisă o posibilă intervenție ulterioară:
„Pentru moment lucrăm cu bugetul așa cum a fost votat și promulgat. În condițiile în care posibilitățile economice o vor permite, și pentru pensionari, și pentru alte categorii, se pot face ajustări la rectificare.”
Context tensionat: Bolojan avertizează asupra riscurilor
Declarațiile lui Nicușor Dan vin în paralel cu poziția exprimată de premierul Ilie Bolojan, care a avertizat că schimbările de persoane nu rezolvă problemele structurale ale României și că țara nu își permite un guvern minoritar.
Grindeanu vine cu 3 scenarii: ‘Nu se mai poate altfel’
Liderul social-democrat a precizat că discuțiile din partid au ajuns într-un punct avansat și că actuala formulă de guvernare nu mai este susținută în forma actuală de majoritatea membrilor PSD.
„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este cel de a rămâne așa cum suntem acum. Al doilea, care comportă și alte trei sub-scenarii, înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Și al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Grindeanu.
-
Conservatori Europeniacum 6 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 5 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 7 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 5 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 5 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 5 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 6 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Avocata PNL ridicată după flagrantul DNA dusă cu escortă la spital în febra audierilor – Acesteia i s-a făcut rău în fața procurorilor – Avocatul a explicat că femeia e cunoscută cu probleme medicale
