Într-un interviu acordat publicației franceze Le Monde, președintele Nicușor Dan afirmă că România nu mai înregistrează de aproape un deceniu rezultate la fel de puternice în combaterea corupției, comparativ cu perioada de vârf a Direcției Naționale Anticorupție. El admite că, în raport cu alte state din regiune, precum Bulgaria, DNA a avut rezultate „excepționale”, însă subliniază că ritmul și amploarea investigațiilor s-au diminuat considerabil.

„Nu mai vedem mari cazuri de corupție”

Oficialul remarcă faptul că intensitatea luptei anticorupție „a scăzut foarte mult în ultimii zece ani”, ceea ce se reflectă în lipsa dosarelor de anvergură care altădată dominau agenda publică. „Nu mai vedem mari cazuri de corupție investigate de DNA”, a declarat acesta, sugerând că fenomenul nu a dispărut, ci doar a devenit mai puțin vizibil în acțiunile instituționale.

Anticorupția dusă la extrem și riscul populismului

Întrebat dacă mesajul anticorupție, atunci când este împins la extrem, poate alimenta populismul, Nicușor Dan recunoaște că există această posibilitate. În opinia sa, accentul exclusiv pe abuzuri și disfuncționalități poate crea percepția unui sistem complet corupt, oferind combustibil discursurilor simplificatoare. „Încerc, de aceea, să prezint și lucrurile care funcționează”, a explicat el.

Președintele arată că nivelul de trai al românilor „este mult mai bun decât acum douăzeci de ani”, chiar dacă a cunoscut o scădere în ultimul an. Cu toate acestea, avertizează că problema corupției rămâne prezentă „atât la cel mai înalt nivel al statului, cât și la cel mai de jos”, sugerând că România continuă să aibă nevoie de instituții robuste și de o cultură a integrității pentru a preveni reculul în acest domeniu.

Interviul integral:

LE MONDE: Nicușor Dan, președintele României: „În România nu avem o adevărată politică de apărare în fața dezinformării”

Țară frontalieră cu Ucraina, România se află în prima linie în fața amenințărilor de ingerință rusească, care au dus la anularea alegerilor prezidențiale în urmă cu un an. Într-un interviu acordat publicației Le Monde, președintele Nicușor Dan, ales în mai, revine asupra acestui episod și asupra divergențelor dintre Europa și Statele Unite privind războiul din Ucraina

Ales președinte al României în luna mai, centristul Nicușor Dan, 55 de ani, efectuează marți, 9 decembrie, prima sa vizită oficială în Franța, o țară pe care o cunoaște bine, deoarece a urmat aici studii de matematică în anii 1990. Având frontieră comună cu Ucraina, țara sa se află în prima linie în fața amenințărilor de ingerință rusească, care au dus la anularea alegerilor prezidențiale în urmă cu un an.

Le Monde: Statele Unite au publicat vineri un raport critic la adresa Uniunii Europene. Credeți că mai sunt aliații noștri?

Nicușor Dan: Noua strategie confirmă mai multe orientări deja anticipate: accentuarea atenției strategice a Statelor Unite către regiunea Indo-Pacific și așteptarea ca statele europene să își asume un rol mai consistent în garantarea securității pe continentul nostru.

În ceea ce privește România, luăm foarte în serios angajamentele asumate la Haga [în timpul summitului NATO din iunie] și alocăm resurse substanțiale apărării și securității, în deplină conformitate cu responsabilitățile noastre de aliat. Este adevărat că documentul conține și poziții critice la adresa Europei, reflectând uneori diferențe de abordare ideologică. Cu toate acestea, sunt pe deplin convins că parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne o ancoră fundamentală pentru stabilitatea regională.

Dincolo de divergențele de opinie, trebuie să ne concentrăm asupra potențialului considerabil al cooperării dintre UE și Statele Unite. Interesele noastre comune, pe continent și dincolo de el, sunt mai importante decât ceea ce ne desparte. Circumstanțele dificile de astăzi ne obligă, atât pe noi, europenii, cât și pe americani să imaginăm împreună lumea de mâine și să o facem posibilă, împreună. Nu le putem oferi concurenților noștri satisfacția de a ne vedea divizați.

Le Monde: Ce așteptați de la întâlnirea dumneavoastră cu Emmanuel Macron?

Nicușor Dan: România și Franța au un parteneriat solid de mult timp; vor avea loc discuții pe plan economic și militar, în jurul programului european de reînarmare SAFE [Security Action for Europe]. Am semnat un contract pentru rachetele Mistral și există companii franceze care pot produce alte tipuri de armament de care avem nevoie. Și, bineînțeles, vom avea schimburi de opinii despre chestiuni europene, despre războiul din Ucraina și despre modul în care poate fi finanțată Ucraina.

Le Monde: În ceea ce privește Ucraina, vă este teamă, la fel ca lui Emmanuel Macron, că Statele Unite ar putea trăda Europa la masa negocierilor cu Vladimir Putin?

Nicușor Dan: Emmanuel Macron nu a spus niciodată acest lucru, cel puțin nu în public. Este legitim ca Statele Unite să își dorească pacea, dar pentru a obține pacea trebuie să existe voință atât din partea Ucrainei, cât și din partea Rusiei. Deocamdată, nu văd această voință din partea Rusiei.

Le Monde: De ce nu a fost doborâtă drona care a survolat România timp de mai multe ore, pe 25 noiembrie?

Nicușor Dan: Suntem pregătiți pentru drone care vin din zona Odesei, dar aceasta a intrat mai la vest, după ce a survolat Republica Moldova, ceea ce a fost o situație nouă. Nu aveam multe mijloace de apărare terestră în acel loc, iar avioanele zboară mult mai repede decât dronele, ceea ce face foarte dificilă interceptarea. Tocmai am primit din partea americanilor un nou sistem, dar trebuie adaptate radarele pentru a detecta obiecte care zboară foarte jos.

Le Monde: Sunteți dezamăgit că armata americană a anunțat o retragere parțială a trupelor sale din România? Credeți că Franța ar putea să le înlocuiască?

Nicușor Dan: Nu a fost o decizie politică, ci mai degrabă una administrativă. Americanii nu au retras nicio trupă permanentă de nicăieri din Europa. Trupele americane care au plecat erau de aproximativ 900 de militari și se aflau în rotație. În ceea ce privește trupele franceze, există discuții în curs pentru a crește efectivele bazei de la Cincu [din Carpați, principala prezență militară franceză pe flancul estic al Europei] la 3.000 sau 4.000 de soldați [față de aproximativ 1.500 în prezent], dar aceasta este o decizie care trebuie luată de Franța.

Le Monde: Aceste trupe franceze sunt vizate de campanii foarte puternice de dezinformare în România. Ce puteți face?

Nicușor Dan: Nu avem o adevărată politică de apărare împotriva acestor campanii de dezinformare și manipulare. De exemplu, recent a circulat o informație falsă potrivit căreia aș fi semnat ordinul de încorporare a 200.000 de persoane în armată. Însă instituțiile noastre nu sunt, în prezent, capabile să detecteze automat o informație falsă propagată pe numeroase site-uri și care ar ajunge, de exemplu, la 500.000 de persoane, și să reacționeze. Cred că vom reuși acest lucru în următoarele șase luni. Dar există o nemulțumire foarte puternică față de instituțiile din România, oamenii sunt frustrați din cauza corupției, ceea ce îi face mai receptivi la acest tip de dezinformare.

Le Monde: A trecut un an de când primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat. Astăzi, sunteți în măsură să spuneți că Rusia a manipulat aceste alegeri?

Nicușor Dan: Raportul Parchetului General, publicat în septembrie, descrie un mecanism implicând patru companii rusești de publicitate politică. Alte rapoarte realizate de servicii de informații, inclusiv cele franceze, confirmă acest lucru. Site-uri de internet consacrate în mod obișnuit sportului, precum și altele dedicate medicinei alternative, s-au orientat brusc spre candidatul [prorus] Călin Georgescu.

Consider că, peste două-trei luni, voi putea publica un raport care să adune toate informațiile despre această chestiune și să le așeze în context. Serviciile de informații românești pot, desigur, recunoaște semnele unei ingerințe rusești, dar a o demonstra este mult mai dificil. Asta ține de contraspionaj. Uneori poate dura trei până la cinci ani. Totuși, există suficiente informații care, odată reunite, pot demonstra că a existat influență rusă.

Le Monde: A fost deci un lucru bun anularea alegerilor…

Nicușor Dan: Fără îndoială.

Le Monde: Lipsesc în continuare răspunsuri legate de cele 20.000 de conturi TikTok activate chiar înainte de primul tur, legate de adrese IP din Turcia și de un serviciu de mesagerie rusesc. Aveți mai multe informații?

Nicușor Dan: Conform rapoartelor, TikTok se pregătise să blocheze o campanie în care informațiile [false] erau publicate chiar de conturile respective. Dar rețeaua socială nu anticipase că aceste informații vor fi preluate și propagate prin comentariile la postări. Structuri informatice făceau probabil acest lucru automat. Întrebarea este cine se afla în spatele lor. Colaborăm cu Turcia, însă acest proces necesită timp.

Le Monde: La un an după anularea alegerilor, extrema dreaptă, reprezentată de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a crescut în sondaje până la aproape 40%. Cum explicați acest lucru?

Nicușor Dan: Persoanele care votează AUR nu sunt nici extremiste, nici proruse. Dar ele nu au încredere în celelalte partide. Vor o schimbare, orice fel de schimbare. Cum putem recâștiga acum încrederea lor? Este nevoie – și asta va dura – ca autoritățile să lucreze în folosul oamenilor. Trebuie ca cetățenii să vadă că există o luptă reală împotriva corupției. Ei sunt preocupați de condițiile de viață de aici, din România, nu atât de chestiunile geopolitice.

Le Monde: Totuși, Parchetul Anticorupție din România (DNA) a avut rezultate excepționale, în comparație cu alte țări, cum ar fi Bulgaria.

Nicușor Dan: Da, însă intensitatea acestei lupte a scăzut foarte mult în ultimii zece ani. Nu mai vedem mari cazuri de corupție investigate de DNA.

Le Monde: Mesajul anticorupție, atunci când este împins la extrem, nu poate alimenta populismul?

Nicușor Dan: Ba da, și încerc, de aceea, să prezint și lucrurile care funcționează. Este clar că nivelul de trai al românilor – chiar dacă a scăzut anul acesta – este mult mai bun decât acum douăzeci de ani. Dar problema corupției rămâne, atât la cel mai înalt nivel al statului, cât și la cel mai de jos.