Guvernul modifică Acordul de concesiune pentru perimetrul Neptun, consecinţa fiind că OMV Petrom renunţă la procesul de la Curtea de Arbitraj din Paris, vizând clauza de preempţiune din Legea offshore, iar durata fazei de explorare este prelungită cu doi ani, până în 2027, informează Mediafax.

Cabinetul Bolojan are pe ordinea de zi un proiect ce prevede aprobarea prelungirii cu doi ani a perioadei de execuție forajului de explorare a gazelor naturale cu sonda Anaconda 1 în perimetrul perimetrul XIX NEPTUN, din zona de apă adâncă a Mării Neagre.

Conform notei de fundamentare, prin actul adițional atașat proiectulu, OMV Petrom renunță la litigiul internațional și la dosarele din instanele românești împotriva Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

MEDIAFAX a transmis oficialilor OMV Petrom o solicitare pentru a confirma sau a infirma că renunță la litigiul de la Paris și la dosarele din țară.

Este vorba de acțiunea desfășurată sub Regulile de arbitraj din 2021 ale Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris în dosarul arbitral ICC nr. 27655/HBH, precum şi la dosarele aflate pe rolul instanţelor nationale, respectiv al Judecătoriei Sector I sub nr. 10551/299/2023 şi al Tribunalului Bucureşti sub nr. 6312/2/2023.

OMV Petrom este operator și partener egal, alături de Romgaz, al proiectului de exploare a gazelor naturale în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.

Cum se modifică acordul de concesiune

Potrivit notei de fundamentare, adoptarea prezentului proiect de hotărâre va conduce la modificarea acordului de concesiune, prin:

– prelungirea cu doi (2) ani a duratei fazei de explorare (până la 09.12.2025), fără afectarea duratei totale a concesiunii;
– actualizarea contravalorii săpării sondei de explorare de la 20 mn Eur la 0 mn Eur;
– preluarea prevederilor Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la stabilitatea fiscală;
– actualizarea cu modificările legislative intervenite pe parcursul derulării lui.

„De asemenea, prin actul adițional se renunță de către reclamantă, la acțiunea desfășurată sub Regulile de arbitraj din 2021 ale Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris în dosarul arbitral ICC nr. 27655/HBH, precum şi la dosarele aflate pe rolul instanţelor nationale, respectiv al Judecătoriei Sector I sub nr. 10551/299/2023 şi al Tribunalului Bucureşti sub nr. 6312/2/2023”, se arată în documentul guvernamental.

OMV Petrom a dat în judecată statul român

Litigiul OMV Petrom (27655/HBH) a fost inițiat în 2023, când a depus la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, o reclamație împotriva statului român ce se referă la schimbările apărute în legea offshore, în ceea ce privește modul în care compania poate dispune de gazele din Marea Neagră.

Cea mai recentă menționare anterioară a acestuia de către un membru al Guvernului – și implicit de OMV Petrom – a fost în ianuarie 2025, atunci când Sebastian Burduja, în calitate de ministru al Energiei recomanda companiei OMV Petrom să renunțe la litigiul internațional intentat României, asta după ce presa internațională a făcut primul acord încheiat de producătorul controlat de compania omonimă din Austria de a vinde gaze naturale extrase din Marea Neagră unei companii din Germania. OMV Petrom a transmis atunci, în răspunsul transmis la solicitarea Gândul, că nu comentează asupra detaliilor comerciale și respectă toate reglementările legale din România.

Conform documentelor oficiale, prin cererea de arbitrare, înregistrată sub nr. 27655 HBH, reclamanta a solicitat Tribunalului arbitral următoarele:

– Să constate că ANRM şi-a încălcat obligaţiile care îi revin în temeiul Acordului Petrolier prin impunerea (i) unor termene arbitrare şi nerezonabile OMV Petrom pentru depunerea Planului de Dezvoltare şi (ii) aplicarea de sancţiuni financiare pentru nerespectarea acestor termene;
– Să stabilească ca Planul de Dezvoltare să devină scadent atunci când toate condiţiile prealabile pot fi îndeplinite în mod rezonabil şi obiectiv, în conformitate cu bunele şi prudentele practici industriale şi, în orice caz, nu mai devreme de 30 iunie 2023 ;
– Obligarea ANRM la suportarea tuturor cheltuielilor de arbitraj, inclusiv onorariile avocaţilor şi experţilor OMV Petrom, onorariile şi cheltuielile tribunalului, precum şi cheltuielile administrative ale ICC #####,
– Obligarea ANRM la plata de penalităţi de întârziere pentru toate sumele acordate, inclusiv pentru costurile şi cheltuielile de arbitrare şi
– Aplicarea oricăror altor măsuri suplimentare sau de altă natură pe care Tribunalul, le va considera corecte şi adecvate.

De asemenea, prin aceeaşi cerere de arbitrare, reclamanta a solicitat Tribunalului arbitrai, cu titlu de măsuri provizorii, obligarea ANRM la:

– Încetarea sau suspendarea aplicării oricăror termene impuse unilateral, până când Tribunalul arbitral va stabili dacă aceste termene încalcă obligaţiile ANRM în temeiul Acordului Petrolier şi/sau al legislaţiei române;
– Încetarea sau suspendarea valorificării sau aplicării oricăror amenzi şi/sau a oricăror alte sancţiuni pentru nerespectarea de către OMV Petrom a termenelor impuse unilateral de ANRM, până când Tribunalul arbitrai va stabili dacă aceste amenzi sau sancţiuni sunt legale şi adecvate;
– Abţinerea de la orice alte declaraţii sau comentarii publice în care să se afirme sau să se sugereze că OMV Petrom a încălcat sau nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile care îi revin în temeiul Acordului Petrolier prin nerespectarea termenelor stabilite de ANRM şi
– Abţinerea de la orice alte acţiuni menite să perturbe sau să întrerupă status quo-u\ sau să împiedice îndeplinirea de către titularii Acordului Petrolier a obligaţiilor care le revin în temeiul acestuia.

Dosarul de la Judecătoria Sectorului I, în contradictoriul cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), vizează anulare proces verbal de contravenţie SERIA AR NR. 2075/13.02.2023

Acesta este suspendat din noiembrie 2013,la cererea OMV Petrom S.A până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța în dosarul nr. 6312/2/2023, aflat pe rolul Curţii de Apel București.

Cel de pe rolul Tribunalul București, tot cu ANRM, vizează nulitate act juridic anulare act administrativ nota de constatare nr. 400139/08.02.2023, care a fost respinsă de instanță.

Aceasta a fost atacată la Curtea de Apel București, care admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtă. Pe 6 iunie 2024, instanța a declinat cauza în favoarea Tribunalului Bucureşti- secţia a VI a civilă şi dispune înaintarea, de îndată, a dosarului.

Conform detaliilor proiectului propus, publicat de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, acesta presupune execuția unui foraj de explorare, studierea/evaluarea , prin testare, a potențialului formațiunilor geologice vizate pentru a confirma prezența (sau absența) hidrocarburilor sub formă de gaze naturale, apoi abandonarea sondei.

Forajul de explorare al sondei ANACONDA-1, este amplasat în cadrul Perimetrului XIX NEPTUN – zona de apă adâncă, situat în zona estică a sectorului românesc al zonei economice exclusive („ZEE”) a Mării Negre, în care adâncimea apei variază între 100-2.000 metri.

Lucrările de explorare ale sondei ANACONDA-1 urmează a fi executate de către OMV PETROM S.A., în calitate de operator, și ROMGAZ BLACK SEA LIMITED, în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă au obligativitatea față de ANRMPSG să foreze o sondă de explorare de adâncime, în faza actuală a perioadei de explorare.

Astfel, au fost identificate două potențiale prospecte, numite Nard (NARD-1) și Anaconda (ANACONDA-1).

Potrivit documentului citat, procedura de avizare se va realiza pentru ambele sonde, NARD-1 și ANACONDA-1, până la momentul în care se va adopta de către Titulari decizia finală pentru o singură sondă dintre cele două opțiuni (NARD-1, ANACONDA-1).

Proiectul privind ANACONDA-1 este conceput pentru a identifica și evalua potențialul resurselor și rezervelor de hidrocarburi sub formă de gaze naturale în cadrul perimetrului XIX Neptun-zona de apă adâncă, având drept obiectiv îndeplinirea obligațiilor Titularilor ce le revin în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă, aliniat la obiectivele strategice energetice ale țării Execuția la timp a Proiectului este esențială pentru îndeplinirea atât a obiectivelor Titularilor cât și cele asociate la nivel național pe plan energetic. Datele și informațiile colectate prin această sondă de explorare ANACONDA-1 vor oferi perspective asupra resurselor și rezervelor de gaze, permițând ulterior adoptarea unor decizii cu privire la fazele următoare potențiale (ex. dezvoltare, exploatare).

Costurile asociate acestui proiectul de explorare sunt estimate la aproximativ 62 de milioane de dolari SUA, arată sursa citată.

Potrivit OMV Petrom, Neptun Deep este un proiect strategic pentru România, care creează oportunități puternice de dezvoltare pentru țară.

După finalizarea dezvoltării proiectului, Neptun Deep va contribui la securitatea și independența energetică a României, va sprijini tranziția energetică a țării și va susține dezvoltarea economică. Cu un volum total estimat de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, Neptun Deep va poziționa România drept cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Pentru a ilustra dimensiunea proiectului: producția estimată de gaze naturale este echivalentă cu aproximativ de 30 de ori cererea anuală actuală a circa 4,3 milioane de gospodării.