Politică românească
Bogdan Aurescu comentează modul în care anularea alegerilor a stricat relația cu SUA: NU e suficient să ai dreptate
Fostul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, analizează relația României cu SUA, după retragerea a jumătate din efectivele americane din țară. Aurescu spune că anularea alegerilor sau alte acțiuni de acest tip nu au fost înțelese corect de SUA.
Iată ce scrie Aurescu pe blogul lui Adrian Năstase
„Am finalizat acest text pe 9 noiembrie, atunci când s-au împlinit doi ani de la alegerea mea ca judecător al Curții Internaționale de Justiție a ONU, cu votul a 117 state în Adunarea Generală și 9 în Consiliul de Securitate, pentru un mandat de 9 ani. După aproape doi ani de la începutul acestui mandat pot spune că este pasionant să constat că instanța de la Haga se află în centrul atenției comunității internaționale mai mult ca niciodată, tot mai multe state cerând soluționarea diferendelor lor la Curtea Mondială, care astfel are pe masa sa cel mai mare număr de cazuri din toată istoria ei de aproape 80 de ani (pe care îi va împlini în 2026). Sunt convins că până la finalul mandatului meu la Curte importanța acesteia se va consolida și mai mult, mai ales în contextul unor relații internaționale tot mai turbulente, dinamice și impredictibile.
România are situații sensibile în relație cu SUA
În același timp, în acest context complicat, ca fost ministru de Externe și diplomat care s-a ocupat mulți ani de dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA, m-am simțit obligat să împărtășesc câteva reflecții. În mai puțin de un an, România s‑a confruntat cu câteva situații sensibile în relația cu Statele Unite – un parteneriat strategic care reprezintă (alături de UE și NATO) un pilon fundamental de securitate, dezvoltare și stabilitate pentru țara noastră. Acestea au fost generate de contexte interne și realități geopolitice în schimbare. Nu m-aș grăbi să vorbesc despre eșecuri, ci despre o etapă complexă de recalibrare, în care poate că unele decizii ale României, corecte în logica internă, nu au fost explicate suficient sau în timp util, adică sincronizate strategic cu partenerii noștri americani, iar alte decizii – ale Statelor Unite – poate că nu au fost intuite corect sau la timp pentru a lua măsuri de corectare și adaptare. În prima categorie intră anularea alegerilor prezidențiale, în a doua revocarea deciziei Administrației anterioare de admitere în programul Visa Waiver, respectiv decizia privind recalibrarea posturii militare americane din România. În toate aceste cazuri, se impun câteva concluzii. Pentru prima categorie: deciziile mari trebuie comunicate marilor parteneri convingător, transparent, anticipat, pe canalul adecvat și dedicat (informarea din mass-media nu e suficientă). Nu e suficient să ai dreptate; trebuie să fii înțeles. Pentru a doua: în diplomație, calendarul trebuie gândit și implementat strategic și politic, anticipând toate scenariile de evoluție. În plus, în relația cu Washingtonul, inițiativa permanentă este regulă, nu opțiune. Mai mult, dincolo de anticipare în sine, este vorba despre o (auto)testare a capacității noastre de a rămâne relevanți strategic (ea s-ar fi impus oricum la începutul unei noi Administrații).
România nu trebuia să stea pasivă la vestea mutării trupelor
Când Statele Unite intenționează să își redistribuie resursele militare la nivel global (și ne și spun asta în avans), statele care se poziționează proactiv, demonstrându-și valoarea strategică, sunt cele care consolidează parteneriatul și rămân în zona asociată deciziei, nu doar în așteptarea ei. România trebuie să fie mereu în acel cerc. E esențial să privim acest context cu maturitate: nu suntem într-un punct de ruptură a relației cu SUA, ci într-unul de responsabilitate față de aceasta. Avem obligația nu de a dramatiza, ci de a înțelege și de a corecta. Premisa acestei obligații: România are instituții solide, un curs strategic clar și o relație cu Statele Unite construită nu pe simpatii conjuncturale, ci pe interese comune, încredere reciprocă și rezultate. Nu vorbesc teoretic, ci din practică (și din una cu reușite): – așa a fost finalizat și pus în aplicare documentul politic principal pe care se bazează Parteneriatul Strategic cu SUA în acest moment – pe care l-am negociat în numele României – adică Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul 21 între România și SUA din 13 septembrie 2011, primul document politic bilateral care consemnează Parteneriatul Strategic; și o face în detaliu, pe toate dimensiunile sale. Documentul se referă, printre altele, și la angajamentul SUA de a desfășura forțe militare în mod periodic: „România și Statele Unite cooperează, de asemenea, pe scară largă și cu succes în domeniul securității, inclusiv prin intermediul Task Force Est, permițând Comandamentului European al SUA și componentelor sale să se desfășoare periodic în România pentru a lucra cu partenerii români.” – așa a fost finalizat și pus în aplicare Acordul privind scutul antirachetă de la Deveselu din 13 septembrie 2011 – pentru care de asemenea am fost negociator-șef din partea României. Prin acesta, baza Deveselu a devenit operațională în 2016, devenind astfel prima și unica (pentru mult timp) bază permanentă a SUA (și NATO) de pe Flancul Estic (prin Facilitatea antirachetă americană inclusă în baza românească de la Deveselu).
Operaționalizarea sistemului Aegis Ashore nu a fost doar un proiect militar
A fost dovada că România știe să ofere soluții strategice, să construiască infrastructură critică și să își îndeplinească angajamentele la milimetru. În diplomație, încrederea se câștigă în ani – iar acel proiect a fixat România pe harta apărării occidentale inclusiv prin contribuția esențială la apărarea antirachetă a NATO. – așa a fost realizat dialogul politic la vârf, inclusiv vizitele președintelui Iohannis la Casa Albă în 2017 și 2019, în primul mandat al președintelui Trump. În calitate de consilier prezidențial pentru politică externă la acele momente, știu foarte bine miza acestor întâlniri, ce s-a obținut și efortul din spate. Menționez doar două lucruri: (1) vizita din 2017 a fost ocazia ca președintele Trump să exprime ferm, fără echivoc și pentru prima oară angajamentul Administrației sale pentru articolul V privind apărarea colectivă al Tratatului NATO; (2) în 2019 încheiam, după negocieri complexe în care am fost implicat, Declarația Comună a celor doi președinți care completa Declarația Comună din 2011 și care consolida printre altele dimensiunea de securitate energetică a Parteneriatului Strategic (pe dimensiunea de energie nucleară civilă). Tot în acest document se mai spune, important, și că „Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.” – așa am reușit să construiesc relații personale apropiate cu secretarii de stat americani din Administrațiile americane, Mike Pompeo (Administrația Trump) – pe care l-am vizitat la Washington în octombrie 2020, când am avut ocazia să salut planurile SUA de creștere a prezenței militare în România și să discut multe alte elemente esențiale ale parteneriatului, respectiv Antony Blinken (Administrația Biden), acesta din urmă vizitând la invitația mea Bucureștiul în 2022, după vizita mea din 2021 de la Washington — prima vizită a unui Secretar de Stat american în România după 2006. Cu cel din urmă am lucrat apropiat la Strategia de securitate a SUA pentru Marea Neagră, contribuțiile pe acest subiect pe care le-am trimis succesiv fiind extrem de apreciate, personal, de secretarul de stat al SUA. Aceste vizite la diverse niveluri au prilejuit și multe alte contacte – cu membri ai Congresului, cu responsabili din Pentagon și din comunitatea think-tank-urilor de securitate, pentru a pune România în poziția unui furnizor de securitate, nu a unui solicitant de protecție. Vizitele nu au fost simple momente protocolare, ci momente de resetare strategică — în care România a fost profilată ca cel mai stabil, credibil și predictibil aliat al SUA la Marea Neagră.
România era considerată cel mai stabil partener
Au fost și momente de anticipare și investiție tactică: actualul secretar de stat al SUA, Marco Rubio, era decorat cu „Steaua României” în grad de comandor de către președintele României cu ocazia vizitei la Washington din 2017. – așa am reușit construirea de relații directe cu consilierii de securitate națională americani, pe teme relevante pentru securitatea României.xvi Un canal direct, constant și profesionist ce a permis un dialog real despre dosarele critice ale NATO, Flancul Estic, securitate energetică și cibernetică, reziliență democratică. Aceste discuții nu au fost decorative; ele au influențat decizii. – așa am obținut găzduirea ministerialei de externe NATO în 2023, care a transformat pentru câteva zile Bucureștiul în centrul diplomației euroatlantice, împreună cu alte reuniuni de înalt nivel, precum Reuniunea Liderilor de la Munchen, și prima și unica până acum reuniune G7 de pe teritoriul României și la care România a fost reprezentată pentru prima dată, de mine, în calitate de ministru de externe. Toate acestea nu se puteau face fără acordul și susținerea prealabile al SUA. – așa a fost obținută invitarea României, ca partener de încredere, la nivel de președinte în formate restrânse de consultare la cel mai înalt nivel cu SUA și aliații occidentali înainte și după începutul războiului dintre Rusia și Ucraina. Un semn clar că am fost văzuți ca actor responsabil, informat, relevant. Astfel de locuri la masă se câștigă numai prin efort constant. Am construit încredere prin luciditate, seriozitate, competență și abilitatea de a genera soluții. Și printr-o comunicare consistentă pe canalele directe relevante – de exemplu, toți aliații (mai ales SUA) au știut la timp și în detaliu contribuția României la sprijinirea Ucrainei. Ce trebuie făcut acum: – derularea unui dialog politic constant cu obiective clare și calendar ferm, dar și monitorizare continuă și fină a tuturor semnalelor Administrației; – construirea de relații personale solide, de încredere, cu decidenții americani și cercul lor; – reluarea demersurilor României de factor activ, atât conceptual, cât și pe teren, în arhitectura de securitate transatlantică, dincolo de calitatea de beneficiar de prezență militară aliată; așadar, recalibrarea contribuției noastre ca nod și actor de securitate în regiunea Mării Negre — militar, informațional, energetic, cibernetic, dar și acolo unde, sau pe temele care contează pentru SUA la nivel global; printre altele, recalibrarea inițiativei româno-polone de securitate București 9 (B9) – care grupează toți aliații de pe Flancul Estic, a trilateralelor România-Polonia-Turcia și România-Ucraina-R. Moldova; – proiectarea unei arhitecturi economice bilaterale modernizate, cu obiectivul atragerii constante de proiecte americane majore în energie, tech și apărare; reluarea implicării în proiecte de interes pentru prima Administrație Trump, ca Inițiativa celor 3 Mări, la dezvoltarea și maturizarea căreia contribuția României a fost substanțială și apreciată de Washington; – un rol proactiv în reconstrucția Ucrainei, pentru a fructifica eforturile deja consistente în interconectarea celor două state și poziția relevantă a României; – o strategie de abordare anticipativă în raport cu Administrația americană, dar și continuarea dialogului bipartizan; – reconstrucția încrederii și claritate strategică în comunicare, astfel încât deciziile noastre interne să fie înțelese și susținute – pentru asta este utilă crearea unei platforme de comunicare strategică comună România–SUA, pentru a evita neînțelegerile și a crește transparența.
Parteneriatul strategic româno‑american este un proiect național pe termen lung
E o investiție națională, un capital strategic câștigat în aproape trei decenii de consecvență. Acest capital trebuie protejat, extins și modernizat. Relația cu Statele Unite trebuie reluată în parametrii pe care chiar noi i-am construit – cu ambiție, respect reciproc, predictibilitate și curajul de a propune, proactiv, soluții. România poate face asta. România își recapătă locul în acest proiect nu prin comportament post factum (după ce decizia a fost luată și aplicată), ci prin viziune și preluarea inițiativei. Așa cum am spus și la început, în relația cu SUA contează printre altele două lucruri esențiale — credibilitatea și inițiativa. Când ești un partener care vine cu propuneri concrete, cu opțiuni, cu capacitate reală de implementare, nu ești doar un actor regional, ci ești un aliat strategic. Am avut relații solide și consecvente atât cu administrațiile republicane, cât și cu cele democrate (nu puțini oameni de valoare din diverse instituții românești au lucrat la asta), pentru că există un adevăr simplu: indiferent cine conduce Statele Unite, obiectivul fundamental rămâne prosperitatea și securitatea poporului american. Iar România a fost un partener respectat pentru că a demonstrat că poate contribui la acest obiectiv, proiectând securitate, stabilitate și predictibilitate în regiunea Mării Negre (și nu doar) – și reușind astfel să-și realizeze adecvat propriile obiective naționale de securitate și prosperitate. Opiniile exprimate sunt strict personale”.
Politică românească
Rareș Bogdan, mesaj dur, în timpul Congresului PNL: Ce-ai făcut, Ilie? PNL nu trebuie să devină sluga USR. Înlocuim săgeata liberală cu un ruscas în culorile curcubeului
Europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan, lansează un atac dur la adresa liderului PNL, Ilie Bolojan, chiar în timpul Congresului Extraordinar al partidului. Rareș Bogdan arată faptul că PNL riscă să înlocuiască săgeata liberală cu ”o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului!”.
Rareș Bogdan: PNL nu trebuie să devină sluga USR!
”De ce PNL nu trebuie să devină sluga USR
Ar fi culmea ca azi, la Congres, colegii mei să înlocuiască și săgeata noastră liberală cu o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului! Nu e sigur că nu urmează, cu 4 din 8 vicepreședinți PNL adepți ai exagerărilor ideologice ale mișcării woke (de exemplu, boicotarea unor persoane sau opere pentru comportamente considerate ofensatoare(!!). Activiști agresivi care încearcă să schimbe din temelii normele culturale și tradițiile, mândri și agresivi mânuitori ai cancel culture. Vicepreședinți poziționați și împotriva Partidului Republican din SUA deoarece la Casa Albă se află Donald Trump (pentru încă 2 ani și jumătate). Cu oameni care nu pricep că indiferent cum se numește omul cu reședința în 1600 Pennsylvania Avenue Washington DC, el reprezintă SUA, nu complexul turistic cu același nume din județul Mehedinți, mă pot aștepta la orice.
Între cele două aspecte există legătură. Userismul românesc, ca să nu-i zic neoprogresism sau neomarxism, pune la zid, aici sau prin restul Europei, exact reduta pe care Trump a ridicat-o împotriva exceselor corectitudinii politice și împotriva artizanilor ideologiilor de gen.
Cu ce-i încurcă valorile tradiționale, familia creștină, Biserica, tradițiile, dreapta rațională, conservatorismul luminat, doctrina Partidului Popular European (PPE)? Cei care folosesc lentila neomarxistă a reconfigurării puterii pretind că valorile tradiționale sunt vehicule ale opresiunii istorice, piedici în drumul lor de a reeduca societatea. Prin inginerii sociale, desigur, sintagmă pe care au pus-o pe peretele dinspre Răsărit. Căci nu se închină, fac mantre. Om Mani Padme Hum vs. Tatăl nostru. Sau mai nou, versus Șema Israel.
Cu ce e rău conservatorismul, care cere ca deciziile să se ia cât mai aproape de cetățeni (principiul subsidiarității, pilonul juridic fundamental al UE), ca statul să fie cât mai puțin prezent în economie, iar „omul nou” să nu presupună transformarea acestuia în robot de bucătărie, supus controlului minții, considerat periculos dacă nu se aliniază unei doctrine și amenințat subtil cu scenariul „1984”?
Oamenii independenți economic nu pot fi controlați ideologic, prin urmare neoprogresismul dinamitează exact fundația autonomiei omenești, libertatea. Liberul arbitru. Aceștia sunt oamenii pe care Ilie Bolojan îi introduce în PNL, pulverizând tot ce înseamnă istoria liberalismului românesc! Termenul „Rădăcini” din platforma comercială a domnului Bolojan nu înseamnă acele baze structurale ale liberalilor care au modenizat România, ci sclavia pe care o dorește liberalilor naționaliști, condamnați la categoria „Sclava Isaura”. Cu gura cusută, c-așa-i stă bine democratului? Acum direct, abrupt, până acum prin ghioagele neoprogresiste din presă.
Omoară cu bună știință PNL, cum a omorât, din nepricepere strigătoare la cer pe chestiuni de macroeconomie si refuzul investițional non-german, economia României în ultimul an.
5 trimestre de scădere a consumului! Concentrare pe micro-management, ca la o fermă de vaci! Nu o atitudine de premier al unei țări de 23 de milioane de oameni care are nevoie de investiții și prioritizare, de reforme reale și scăderi cu adevărat ale cheltuielilor statului. Îi rog pe colegii mei prezenți în sală să facă un efort și să privească realitatea economică și promisiunile făcute acum 11 luni de către cel pe care ei îl consideră Mesia ideologic. El îl văd așa cum este: doar un farseur nepriceput, dar agresiv și încăpățânat. Căruia tare-i mai place să fie lăudat, lustruit, admirat – dovadă e corul antic care-l salută dimineața, îl aduce ceai, cremă de gălbenele, recită ode. Mă bucur ca mă reprezint singur, nu am nevoie să căpușez pe cineva.
Bilanț: Peste 100.000 de firme românești închise într-un an!
Circul politic se va prăbuși sub propria greutate, spunea Ion Rațiu, care avea studii economice la Cambridge.
Câteva dintre afirmațiile sale:
Despre responsabilitate și datoria publică: „Amanetarea viitorului unei țări prin împrumuturi masive destinate doar consumului curent este un act de iresponsabilitate națională. Fiecare datorie contractată astăzi de un guvern incompetent este o taxă confiscată mâine din buzunarul copiilor noștri.”
Despre populism fiscal: „Nu poți să împarți bogăția dacă nu o creezi mai întâi. Iar bogăția nu se creează prin decrete guvernamentale sau prin tipărire de bani, ci prin muncă productivă, prin inițiativă și prin capital care investește în viitor”.
Despre distrugerea sectorului privat: “Sufocarea celor care produc, a micilor întreprinzători și a capitalului privat, pentru a hrăni un aparat de stat ineficient și mamut, este o sinucidere economică curată. Statul trebuie să fie un arbitru corect, nu un stăpân care confiscă roadele muncii pentru a-și cumpăra liniștea politică.”, a spus europarlamentarul PNL.
Rareș Bogdan: România riscă scenariul grecesc
Europarlamentarul PNL susține că România riscă să ajungă într-un colaps, așa cum a fost Grecia, din cauza datoriilor foarte mari.
”Nu e o glumă, România riscă scenariul grecesc. Matematica dură ne lovește în față: 1 miliard de euro plătiți lunar pe dobânzi. Structural (deficit, datorie, demografie), țara este dusă într-un punct în care resursele pentru a întreține minciuna se vor epuiza.
Cifrele nu au ideologie, nici sentimente. Nu pot fi contrazise cu lozinci. Sunt ghilotină.
Blocajul actual ne sărăcește pe toți. Cine nu vede asta e pur și simplu inconștient. Ne zboară banii din buzunar, adică spitale, școli, viitorul copiilor.
Un posibil blocaj al împrumuturilor externe înseamnă că rămânem fără oxigen. Rezervele BNR nu sunt sac fără fund. Grecii făceau cozi la bancomat să scoată cei 60 de euro la care aveau dreptul, am uitat?
Suntem dependenți de perfuzii externe pentru a păti salarii și pensii, nu pentru investiții. Un coșmar, iar un robinet închis înseamnă stop cardiac.
Suntem aproape de ultima treaptă în materie de rating de țară pentru investiții. O și mai mare retrogradare va duce la vânzarea titlurilor de stat de către marile fonduri, ceea ce va exploda costurile de finanțare.
Deficitul de cont curent se adâncește. Nu că importăm mai mult decât producem, importăm muuult mai mult decât producem. Ce înseamnă asta? Valută care iese din țară, care presează cursul leu/euro și pune BNR în situați de a arde rezerve.
Da, au crescut venituri, dar ele depășesc cu mult productivitatea reală. Ce înseamnă asta pentru investitori: că suntem scumpi și ineficienți.
Când piețele au refuzat să mai cumpere obligațiuni grecești, deci statul a rămas fără banii necesari cheltuielilor curente, pe fir au intrat creditorii: FMI, BCE. Ca Grecia să nu intre în incapacitate de plată, condiția lor a fost austeritatea crâncenă. Salariile au fost tăiate între 20-40%, pensiile au suferit 12 runde de reduceri, s-a pus plafon pentru retragerile din bancomat (băncile fiind închise complet câteva săptămâni), rata generală a șomajului a sărit de la sub 10% la aproape 28% (printre tinerii sub 25 de ani, era de 50%), peste 400.000 de meedici, ingineri, specialiști IT au plecat din țară, guvernul nu a mai putut adopta nicio lege cu impact bugetar fără aprobare, Grecia a trebuit să vândă porturi, aeroporturi, companii de utilități.
Colapsul total echivalează cu pierderea absolută a suveranității. NU vom putea ocoli un zid macroeconomic format din piețe financiare, datoria suverană, constrângerile externe.
Ne trebuie urgent un guvern funcțional! Stabil! Urgent. Timpul nu așteaptă.
Creșterea taxelor în România, modul cum a fost realizată, a fost o eroare structurală uriașă. Când crești taxe și tu ești în încetinire economică se produc efecte care nu rezolvă fondul problemei, ci amână tragedia. În loc să reducă RISIPA, guvernul a crescut presiunea pe companii, care plăteau deja un cost. Rezultatul a fost scăderea competitivității regionale, descurajarea investițiilor, creșterea evaziunii (împingerea unei părți a capitalului în economia subterană). Deci scăderea bazei de impozitare, în loc să o crești, prin relaxare fiscală.
Rareș Bogdan: Ce-ai făcut, Ilie?
Torni apă într-o găleată găurită? Banii nu merg în investiții, ci sunt înghițiți de statul neperformant.
Orice taxă nouă pe companii sau consum se duc în prețul produselor și serviciilor. Un cerc vicios: statul menține inflația sus, scade puterea de cumpărare, scade consumul, deci și încasările.
Ce-ai făcut, Ilie? Și ca să pui capac, îi aduci pe ei la decizie în PNL? Chiar nu mai ține nimeni minte cum s-au comportat useriștii și cei din REPER cu noi în toate campaniile electorale?
Chiar nu mai știm cum au demolat, alături de AUR, un guvern PNL, nu mai ținem minte deloc ura cumplită contra liberalilor tradiționaliști, patrioți și pro europeni convinși? A ierta e creștinește, dar una e să le dai bună ziua și să le urezi sănătate și alta să-i inviți să-ți dărâme casa din interior.”, a mai spus Rareș Bogdan.
Politică românească
VIDEO Vasile Blaga, atac dur la congresul liberalilor: ‘Să-și bage mințile în cap. Cei care nu respectă deciziile partidului sunt o adunătură de oameni care vor funcții’
Congresul extraordinar al PNL a început, la ora 12.00, la Romexpo, cu aproape 1.800 de delegați liberali din toată țara. Ilie Bolojan candidează la președinția partidului. Vasile Blaga i-a atacat pe cei care îl contestă pe Ilie Bolojan.
„Domnule Președinte Bolojan, domnilor președinți, dragi colegi, dragi invitați, aș vrea să fiu de la început foarte clar: noi nu am organizat astăzi acest congres pentru o persoană. Nu l-am organizat nici împotriva altei persoane, nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, Partidul Național Liberal este sub asediu, ăsta este adevărul. Și vedeți că este atacat dreptul nostru de a decide, în propriul nostru partid” , spune Blaga.
„Ne este atacat statutul, ne este atacată autoritatea”
„Ne este atacat statutul, ne este atacată autoritatea. Sigur, nu este un moment ușor, dar, cum am spus și presei la intrare, aici nu este vorba de deciziuni. Nu. Aici este vorba de un test: cine este liberal adevărat, cine ține la acest partid, cine l-a onorat și vrea să-l onoreze în continuare, cine nu-și bate joc de el, acela este astăzi în sală. Și ceilalți pe care îi reprezentați acasă? Pentru că, de prea mult timp, o mână de 4-5 oameni aceeași, folosindu-se și de alți câțiva, folosesc partidul, și să o spunem pe șleau, în nume personal. Au fost momente grele.
Am construit și reconstruit organizați. Am fost în multe campanii. Pe majoritate le-am câștigat, dar am și pierdut. Dar un lucru este clar, dragi colegi liberali: cine nu respectă deciziile partidului, principiile lui, acel partid nu mai este un partid, este o adunătură de oameni care umblă după funcții. Vedeți ce s-a întâmplat doar în ultimele zile?
Dar prezența dumneavoastră aici demonstrează că nimic și nimeni nu ne poate opri să venim împreună și să decidem soarta acestui partid. Nimic și nimeni nu poate să ne oprească să ne decidem viitorul.”, a mai spus acesta.
„Să își bage unii mințile în cap”
„Și trebuie să își bage unii mințile în cap. Pentru că acest partid are tradiție, are istorie. Și mai văd un lucru. Credeam că a trecut, într-o altă perioadă nu demult trecută. Domnule, unii, când nu au argumente, scot din traistă interesul național. Ca și cum nu în fiecare zi ar fi vorba de interes național. Dar să fie clar pentru toată lumea: o Românie puternică nu poate exista fără un Partid Național Liberal puternic.
O Românie puternică, o Românie democratică, mai ales astăzi, mai mult decât oricând, nu poate exista fără un Partid Național Liberal puternic. Noi vom ieși astăzi mai întăriți din acest congres. Mai întăriți pentru că, după mulți ani de zile, în sfârșit, și știu ce vorbesc, acest partid are un conducător, pe Ilie Bolojan.
Și mai știu ca datorită muncii și eforturilor din ultimele zile aceasta echipa va și putea sa și conducă.
Am fost în permanentă adeptul celor trei D. Discuții, vorba domnului Stolojan, până cădem sub masă. Decizii, dar pe urmă disciplină.
Asta i-a lipsit de 5-6 ani de zile acestui partid
Dragii mei, n-aș vrea să vă rețin prea mult, dar am mare încredere că vom urma cu toții calea corectă pentru viitorul acestui partid.
Și aceea este una singură: să ne uităm cu atenție la trecut, să nu-i facem de râs pe înaintașii noștri, pentru că eu, de exemplu, vin dintr-un partid, înainte de a fi în PNL, care este singurul partid care a bătut PSD-ul după ’90.
Și atunci când am făcut, în 2014, fuziunea cu PNL-ul, oameni buni, am făcut-o și am construit cea mai puternică forță de centru-dreapta din țara asta, care trebuie să se opună populismului.
N-am făcut-o să fie o anexă la PSD.
Doamne ajută!”, a declarat Vasile Blaga.
Politică românească
Ludovic Orban își anunță marea revenire în PNL, înaintea Congresului: Da, categoric! Noua conducere mă reprezintă
Fostul lider al PNL și fost premier, Ludovic Orban, a anunțat, înaintea Congresului Extraordinar al PNL că se va întoarce în PNL. Ludovic Orban a explicat că, imediat după Congres, noua conducere PNL se va întâlni cu liderii Forța Dreptei, iar ulterior aceștia vor reveni în PNL.
Ludovic Orban: Da, categoric revin în PNL!
”Există deschidere atât din partrea noastră liberalii din Forța Dreptei, dar și din partea conducerii PNL. Rămâne să se aleagă noua conducere a PNL, iar apoi să aibă un mandat de negociere între conducerile celor două partide, ca să revenim în PNL.
Da, categoric! Noua linie a PNL, noua gândire și linie strategică mă reprezintă și sunt convins că pot să pun și eu umărul, cu modestele mele forțe, la viitorul PNL”, a anunțat Ludovic Orban.
Ludovic Orban a demisionat din PNL în 2021, după ce a pierdut în fața lui Florin Cîțu
Ludovic Orban și-a depus oficial demisia din PNL pe 23 noiembrie 2021. Decizia a venit ca urmare a pierderii alegerilor interne pentru șefia partidului în fața lui Florin Cîțu și, mai ales, în semn de protest față de decizia conducerii PNL de a forma o coaliție de guvernare cu PSD.
Alături de fostul premier, alți 15 parlamentari liberali au demisionat din partid în aceeași perioadă.
În contextul schimbărilor politice recente de la vârful PNL (cum ar fi preluarea conducerii de către noi lideri precum Ilie Bolojan), Ludovic Orban a exprimat public pe pagina sa de Facebook și în declarații politice deschiderea de a contribui alături de colegii din Forța Dreptei la un proiect comun de unificare a forțelor politice liberale și de reconstrucție a dreptei.
-
Conservatori Europeniacum 6 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 5 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 7 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 5 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 5 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 5 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 6 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Avocata PNL ridicată după flagrantul DNA dusă cu escortă la spital în febra audierilor – Acesteia i s-a făcut rău în fața procurorilor – Avocatul a explicat că femeia e cunoscută cu probleme medicale
