Politică românească
Ziua decisivă pentru pensii la CCR – Se decide dacă românii vor avea sau nu acces direct la propriii bani

Curtea Constituţională a României (CCR) ar urma să decidă, marţi, asupra sesizărilor făcute de AUR şi ICCJ în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea legii privind plata pensiilor private. Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament şi prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II – pilonul obligatoriu administrat privat – vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul va fi eşalonat pe opt ani şi, prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere. La termenele anterioare, decizia a fost amânată.
În 12 noiembrie, pe ordinea de zi a şedinţei CCR s-au aflat, între altele, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind plata pensiilor private, obiecţie formulată de senatori aparţinând grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind plata pensiilor private formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, notează news.ro.
Aceste dosare au fost însă amânate pentru 25 noiembrie. CCR amânase dezbaterea acestor sesizări şi în 5 noiembrie, când a stabilit termen pentru 12 noiembrie.
Sesizarea făcută de ÎCCJ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat CCR referitor la Legea privind plata pensiilor private, argumentând că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.
ICCJ a arătat că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, respectiv determinarea valorii pensiei lunare aferente pensiei viagere exclusiv de către furnizor, măsuri care se aplică atât cu privire la pensiile administrate privat (Pilonul II), dar şi în ceea ce priveşte pensiile facultative (Pilonul III), ”reprezintă o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertăţii contractuale care produce un dezechilibru grav al intereselor în concurs, aspect de natură să contravină prevederilor constituţionale”.
Magistraţii au susţinut că, ”în lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este de acord nici cu soluţia ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii.
”Totodată, soluţia legislativă potrivit căreia fondurile de pensii private nu vor mai efectua plata pensiilor, urmând a se înfiinţa entităţi distincte, respectiv fonduri de plată a pensiilor private, cărora li se vor transfera fondurile acumulate şi care urmează a efectua plăţile către membrii fondului de pensie este una disproporţionată, care implică multiplicarea riscurilor determinate de posibila insolvenţă fie a fondului de pensii private, fie a fondului de plată a pensiilor private, precum şi a costurilor, având în vedere că fiecare dintre aceste entităţi va percepe propriile comisioane, în scopul acoperirii cheltuielilor şi realizării de profit”, a transmis Înalta Curte.
Magistraţii ICCJ au argumentat că participanţii la fondurile de pensii şi-au constituit economiile şi şi-au planificat viitorul financiar în baza cadrului legal existent, care garanta proprietatea individuală şi caracterul privat al activelor personale.
”Modificarea intempestivă a acestor garanţii, fără o perioadă de tranziţie rezonabilă şi fără consultarea publică efectivă, subminează încrederea legitimă a cetăţenilor în stabilitatea juridică a sistemului de pensii private. Or, Legea adoptată, prin caracterul imprevizibil al soluţiilor normative şi retroactiv în efecte, contravine principiului securităţii juridice şi afectează încrederea legitimă a cetăţenilor în ordinea juridică”, a afirmat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ICCJ consideră că participantul la un fond de pensii este proprietarul exclusiv al activului personal din contul său, format ca urmare a contribuţiilor plătite.
”Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active”, au transmis magistraţii.
Ei au susţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beleyer contra Italiei, 2000; Kopecky contra Slovaciei, 2004), orice ingerinţă a statului contra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.
”În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. În plus, Curtea Constituţională a României a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că «dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenţii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă». Referitor la dreptul la pensie, instanţa de contencios constituţional a statuat în jurisprudenţa sa faptul că acesta poate fi asimilat unui drept de proprietate”, a precizat ICCJ.
Înalta Curte a transmis că justificările invocate în expunerea de motive – creşterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţii şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale.
”Astfel, potrivit expunerii de motive, elaborarea şi adoptarea Legii privind plata pensiilor private este justificată pe de o parte de acumularea unor sume tot mai mari în conturile individuale ale participanţilor, pe care aceştia le solicită ca plată unică sau eşalonată, iar pe de altă parte de situaţia demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt aşteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor de pensionare de un număr însemnat de participanţi la fondurile de pensii private. În ceea ce priveşte situaţia actuală, se arată că, potrivit legislaţiei în vigoare la acest moment, participantul care îndeplineşte condiţiile de pensionare primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate pe o durată de maximum 5 ani”, a mai transmis sursa citată.
Sesizarea AUR
La rândul său, AUR a sesizat CCR în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, considerând că ”prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III!”.
În opinia reprezentanţilor AUR, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi, dar principalul câştigător este statul român care ”a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe”.
AUR consideră că sistemul de pensii a funcţionat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-şi asigura o pensionare liniştită.
”Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât şi o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani şi o pedepsire a celor care au muncit cinstit şi au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranţă, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani şi generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ţi primi drepturile pentru care ai contribuit o viaţă. Practic, Guvernul îţi transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi”, a argumentat AUR.
Ce prevede legea
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. S-au înregistrat 178 de voturi ”pentru”, 64 de voturi împotrivă şi 22 abţineri.
La vot, POT s-a abţinut să voteze proiectul de lege, iar parlamentarii AUR au votat împotrivă.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru autorizarea, organizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată a pensiilor private, avizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul instituţiilor de credit pentru desfăşurarea activităţii de depozitare şi de custodie a activelor fondurilor de plată a pensiilor private, respectiv avizarea auditorilor financiari, pentru activitatea desfăşurată în calitate de auditor al furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată pensiilor private, precum şi avizarea/autorizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul agenţilor de marketing.
Articolul 55 prevede că membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plăţii pensiilor lunare.
Bolnavul cu afecţiuni oncologice, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările şi completările ulterioare, poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.
Opţiunea este prevăzută în contractul de plată.
Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deţinut de către membru.
Pensia privată se plăteşte de către furnizor din activele fondului de plată, lunar, către membru, beneficiar, supravieţuitor sau către reprezentantul legal al acestuia, prin serviciu poştal sau bancar, conform dispoziţiilor stabilite prin contractul de plată.
Cheltuielile cu plata pensiei private pe teritoriul României, se suportă de către membru/beneficiar/ supravieţuitor.
Furnizorul calculează, reţine, plăteşte şi declară lunar obligaţiile fiscale aplicabile, conform prevederilor Codului fiscal, plata acestora realizându se din sumele lunare cuvenite membrilor, beneficiarilor, supravieţuitorilor sau reprezentantului legal, după caz.
În cazul schimbării domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, membrul, beneficiarul, supravieţuitorul sau reprezentantul legal, după caz, păstrează dreptul la pensia privată conform contractului de plată încheiat cu un furnizor din România şi aceasta se poate plăti în acea ţară, în moneda tării respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
Cheltuielile generate de transferul în străinătate al sumelor prevăzute la alin. (1), inclusiv comisioanele de schimb valutar si cele bancare, se suportă de către membru/beneficiar/supravieţuitor.
De asemenea, proiectul prevede reguli privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private, prin stabilirea criteriilor de autorizare avizare a entităţilor care alcătuiesc acest sistem, a principiilor prudenţiale şi cerinţelor de funcţionare aplicabile 2 acestor entităţi, astfel încât plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plata a pensiilor private.
Astfel, aceste fonduri de plată vor fi administrate de către societăţi specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizaţi de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Totodată, prin prezentul proiect se stabileşte suma minima necesară pentru dobândirea unei pensii private, respectiv pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată.
Conform proiectului, fondurile de plată a pensiilor private sunt de două tipuri: fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată, care vor funcţiona pe bază de conturi individuale şi vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, precum şi fonduri de plată a pensiilor viagere, fonduri care vor oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viaţă a membrului sau supravieţuitorului acestuia, în cazul pensiei viagere cu componentă de supravieţuitor.
Politică românească
Propunerea PNL pentru Ialomița: un traseist politic trecut pe la PRO România, AUR, SOS și PACE. Bolojan schimbă „rebeli” cu oameni din garda veche
PNL-ul condus de Ilie Bolojan a trecut la operațiunea de disciplinare internă după eșecul Guvernului Veștea, iar una dintre cele mai spectaculoase mutări pregătite de conducerea partidului este la Ialomița. În locul lui Dragoș Soare, liberal apropiat de tabăra Adrian Veștea, pentru șefia interimară a filialei a fost propus senatorul Adrian Peiu, lider al grupului PACE – Întâi România din Senat, politician trecut în ultimii ani pe la PRO România, AUR și SOS România.
Mutarea vine în contextul deciziilor luate marți seara de conducerea PNL, când mai multe filiale considerate ostile noii conduceri centrale au rămas fără președinți interimari.
În aceeași ședință, PNL a readus în prim-plan mai mulți lideri din garda veche. La Brașov, Adrian Veștea a fost înlocuit cu George Scripcaru, fost lider influent al organizației și actual primar al municipiului Brașov. La Ilfov, Hubert Thuma a fost înlocuit cu Marian Petrache, un nume greu al vechiului PNL. La Argeș, Alina Gorghiu a pierdut conducerea filialei, care a fost preluată de Mihai Coteț. Astfel, reforma promisă de Bolojan începe, ironic, cu o întoarcere la oameni vechi.
Adrian Peiu, soluția PNL pentru Ialomița
În Ialomița, conducerea PNL a luat în calcul ca organizația să fie preluată de senatorul Adrian Peiu. Acesta ar urma să îl înlocuiască pe Dragoș Soare, unul dintre liderii de filială asociați taberei Veștea.
Contactat de Cotidianul, Adrian Peiu a precizat că propunerea de a prelua funcția de președinte al PNL Ialomița „de anul trecut datează”.
„Nu am o hotărâre în momentul de față. Probabil că mâine de dimineață voi da un comunicat de presă”, a declarat acesta.
Situația pare cu atât mai interesantă cu cât propriii colegi de grup parlamentar ai lui Peiu nu știau ca acesta să fi trecut la PNL. Membri PACE au declarat pentru Cotidianul că nu au informații despre o eventuală plecare a senatorului către liberali.
Peiu a confirmat, practic, că nu își informase colegii, dar a susținut că acest lucru este normal câtă vreme nu luase o decizie finală.
„Nu știu în momentul de față dacă accept această ofertă. Ei nu știu. E corect să nu știe. Dacă accept sau nu, în momentul de față nu știu colegii mei”, a spus Adrian Peiu.
PNL neagă ideea unei recompense
Întrebat dacă numirea lui Adrian Peiu la conducerea PNL Ialomița ar fi o recompensă politică după votul privind Guvernul Veștea, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a respins această interpretare.
„Nu cred că este vorba despre nicio recompensă. Este vorba despre un senator din județul Ialomița. Având în vedere situația filialei din Ialomița, colegii au considerat oportun ca dânsul să preia o perioadă de interimat, până când această organizație se va reorganiza. Pe urmă vom vedea cum vor decurge lucrurile mai departe”, a declarat Ionel Bogdan.
Traseul politic al lui Adrian Peiu
Adrian Peiu, originar din Urziceni, județul Ialomița, are un traseu politic sinuos. În 2020, a candidat pentru funcția de primar al municipiului Urziceni din partea PRO România, obținând 4,73% din voturi.
Ulterior, potrivit acelorași surse, Adrian Peiu a ajuns în zona AUR, unde în 2023 ar fi coordonat organizația din Urziceni. După o perioadă, organizația i-ar fi retras atribuțiile, iar Peiu ar fi plecat din partid.
După episodul AUR, Peiu a mers la SOS România. În iunie 2024, a candidat la alegerile locale pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Ialomița, tot fără succes electoral major: a obținut 3,77% din voturi.
La alegerile parlamentare din decembrie 2024, tot pe listele SOS România, Adrian Peiu a prins însă un mandat de senator. El este singurul senator al județului Ialomița. În iunie 2025, SOS România l-a exclus din partid, iar Peiu a rămas senator neafiliat până în septembrie 2025, când s-a alăturat grupului PACE – Întâi România. În prezent, este liderul acestui grup parlamentar din Senat.
Politică românească
Război total în PNL. Hubert Thuma îl atacă pe Ilie Bolojan: „Omul care a trăit din sinecuri îmi cere să renunț la mandatul pentru care cetățenii m-au votat. Nu o voi face”
Război intern în PNL. Președintele PNL Ilfov, Hubert Thuma, a lansat un atac fără precedent la adresa liderului liberal Ilie Bolojan, pe care îl acuză de „epurări politice”, abuz de putere și dublu standard în relația cu PSD.
Thuma compară acțiunile conducerii PNL cu practicile regimului comunist și susține că partidul este împins într-o direcție care îi va reduce influența politică.
„Epurările politice din timpul comunismului au fost un coșmar pe care România l-a plătit cu decenii de suferință. S-a terminat totul în decembrie ’89, iar imediat după, un mare om politic a exprimat chintesența democrației prin următoarea frază «Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine». Cineva ar trebui să-i spună domnului Bolojan că acel regim a picat pentru că ce numește el reformă seamănă surprinzător de mult cu frica”, scrie Thuma pe Facebook.
„Azi am fost dat afară din partidul în care am câștigat fiecare mandat”
Hubert Thuma susține că excluderea sa este nedreaptă și amintește că toate funcțiile ocupate în cariera politică au fost obținute prin vot.
„Azi am fost dat afară din partidul în care am câștigat fiecare mandat, de 25 de ani, prin vot. Nu prin numire, nu prin relații, ci prin vot. Spre deosebire de domnul Bolojan, care a fost prefect prin numire, secretar general al Guvernului prin numire, prezent în consilii de administrație prin numire, eu nu am ocupat niciodată o funcție numită politic. Am ocupat funcții pentru care cetățenii și-au dat acordul explicit, cu ștampila pe buletin”, a continuat acesta.
Liderul liberal din Ilfov afirmă că nu va renunța la mandatul său și îl acuză pe Ilie Bolojan că încearcă să reducă la tăcere vocile critice din partid.
„Acum, omul care a trăit din sinecurile pe care azi le critică îmi cere să renunț la mandatul pentru care cetățenii m-au votat. Nu o voi face. Domnul Ilie Bolojan se crede în distopiile lui Orwell și are impresia că unii sunt mai egali decât alții, iar diferența de opinie este o crimă care se pedepsește. Se înșală. Și o să afle”, a spus acesta.
Thuma susține că are sprijinul organizației PNL Ilfov și anunță că va contesta decizia: „Statutul PNL e clar: Ca președinte de filială, demisia se solicită de Biroul Politic Județean Ilfov. Azi, în PNL Ilfov, am susținerea fiecăruia dintre colegii cu care am construit această filială. De aceea nu am demisionat și nu o voi face. Voi folosi toate căile legale pentru a împiedica un abuz să se îmbrace în procedură.”
De asemenea, liderul PNL Ilfov avertizează că deciziile conducerii vor slăbi partidul.
„Iar pentru cine ține socoteala: După această epurare, PNL, cel mai puternic partid de dreapta din România, ajunge să conteze la fel de puțin ca USR. De la 15%, la 10%. Ăsta e prețul «reformei»: Un PNL mai mic, mai slab, și mai singur, dar mai ascultător”, a avertizat el.
Thuma îl acuză pe Bolojan de dublu standard în relația cu PSD
Hubert Thuma afirmă că motivul excluderii sale a fost apropierea de PSD, însă îl acuză pe Ilie Bolojan că susține acum o formulă de guvernare construită în jurul social-democraților.
„PS: O ultimă observație, am fost dați afară din PNL pentru că, chipurile, eram prea apropiați de PSD. Între timp, domnul Bolojan declară azi, după consultările de la Cotroceni, că ar susține un guvern minoritar construit în jurul PSD. Colegii mei au susținut un guvern condus de un premier PNL, până mai ieri, al doilea om din partid. Deci întrebarea e simplă: Cine sunt, de fapt, psd-iștii din PNL?”, a conchis Hubert Thuma.
Ilie Bolojan declanșează restructurarea PNL după eșecul Guvernului Veștea
În ședința Biroului Politic Național al PNL s-a decis dizolvarea conducerilor filialelor de la sectoarele 2, 3 și 5 din București, primele măsuri concrete luate după Congresul Extraordinar al partidului. Decizia îi afectează direct pe liderii filialelor considerate apropiate de gruparea care l-a susținut pe Adrian Veștea în conflictul intern cu actuala conducere liberală.
Cine sunt liderii de filiale vizați de schimbare
Potrivit surselor politice, Ilie Bolojan a propus schimbarea conducerii mai multor organizații importante ale partidului:
-
Hubert Thuma – președintele PNL Ilfov;
-
Alina Gorghiu – președintele PNL Argeș;
-
Monica Anisie – președintele PNL Sector 2;
-
Ionuț Stroe – președintele PNL Sector 5;
-
Andrei Baciu – președintele PNL Sector 3;
-
Ion Iordache – președintele PNL Gorj;
-
Ciprian Pandea – președintele PNL Călărași.
Urmează procedurile de excludere
Surse din partid susțin că schimbarea liderilor de filiale reprezintă doar prima etapă a restructurării interne.
După notificarea oficială a celor vizați, procedurile de excludere ar urma să fie discutate și validate în Consiliul Național al partidului.
Pe lista liderilor care riscă excluderea se află nume importante ale vechii conduceri liberale:
-
Adrian Veștea;
-
Rareș Bogdan;
-
Alina Gorghiu;
-
Hubert Thuma;
-
Lucian Bode.
Congresul PNL a decis excluderea celor care susțin o guvernare cu PSD
Conflictul intern din PNL s-a acutizat după Congresul Extraordinar desfășurat duminică, unde partidul a adoptat două rezoluții cu impact major asupra viitorului formațiunii.
Prima rezoluție stabilește că participarea membrilor PNL la construcția unei formule de guvernare împreună cu PSD poate conduce la excluderea acestora din partid.
A doua rezoluție îi vizează direct pe Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, lideri acuzați că au acționat împotriva deciziilor oficiale ale partidului.
„Congresul Partidului Naţional Liberal constată că: Lucian Bode, Rareş Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma, Alina Gorghiu au încălcat în mod repetat obligaţia de a apăra opţiunile politice şi deciziile adoptate de Partidul Naţional Liberal, participând la acţiuni şi demersuri contrare interesului partidului.”
În aceeași rezoluție, congresul liberalilor a solicitat demisia celor cinci lideri și a mandatat conducerea partidului să declanșeze procedurile de excludere dacă aceștia nu renunță de bunăvoie la calitatea de membri.
„În consecinţă, Congresul întrunit astăzi le solicită demisia din calitatea de membri ai Partidului Naţional Liberal. În situaţia în care persoanele menţionate nu îşi vor prezenta demisia până mâine, 22 iunie, ora 12:00, Congresul mandatează Biroul Permanent Naţional şi Consiliul Naţional să dispună măsurile statutare necesare, respectiv declanşarea procedurilor de excludere, în conformitate cu prevederile statutului Partidului Naţional Liberal”, se arată în documentul adoptat de Congres.
Politică românească
Una dintre variantele propuse de Kelemen Hunor prinde contur la Cotroceni: „Așa am înțeles eu. Sper că am înțeles bine”
Parlamentarul neafiliat Dumitru Coarnă a declarat marți, după consultările de la Palatul Cotroceni, că din discuțiile purtate cu președintele Nicușor Dan a înțeles că viitoarea propunere de premier ar urma să vină din partea PSD, partidul care deține cel mai mare număr de parlamentari.
Coarnă a susținut că o astfel de variantă ar respecta prevederile constituționale privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru și a sugerat că se conturează un scenariu de guvern minoritar susținut în Parlament.
Dumitru Coarnă: „Am înțeles că va fi un guvern monocolor PSD”
După consultările de la Cotroceni, parlamentarul neafiliat a afirmat că PSD ar putea primi mandatul de a forma viitorul Executiv.
„Se pare că va fi un guvern monocolor PSD şi o să vedem susţinerea. (…) Aşa am înţeles eu. Au fost discuţii ample”, a spus el.
Dumitru Coarnă a explicat că a ridicat în cadrul discuțiilor problema respectării articolului 103 din Constituție, care prevede consultarea partidelor parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de premier.
„Eu am întrebat în mod punctual – că a insistat pe un guvern minoritar – şi eu am întrebat, dacă totuşi e un guvern minoritar, respectăm 103, adică să merg la partidul care are cei mai mulţi parlamentari. Şi aici, sigur, e PSD cu 128”, a continuat aceasta
Potrivit lui Coarnă, răspunsurile primite în cadrul consultărilor l-au făcut să creadă că PSD este favorit pentru a desemna viitorul premier.
„Am înţeles că da, desemnarea să vină din această zonă şi că o să fie un guvern monocolor. Aşa am înţeles eu. Sper că am înţeles bine. De regulă, înţeleg bine”, a spus acesta.
Scenariul privind un guvern minoritar PSD, confirmat şi de deputatul Andrei Csillag
Scenariul privind un guvern minoritar PSD a fost confirmat şi de deputatul Andrei Csillag.
„Din câte am înţeles de la domnul preşedinte, o să fie un guvern minoritar, format cu un premier de la PSD, cu susţinerea PNL şi UDMR”, a declarat el.
Deputatul Robert Alecu a transmis că Partidul Acţiunea Conservatoare respinge susţinerea unui guvern minoritar, apreciind că acesta va deveni „unealta celorlalte partide” pentru campanie electorală.
El a susţinut că preşedintele Nicuşor Dan ar fi declarat în cadrul consultărilor că Adrian Veştea avea susţinerea unei majorităţi parlamentare la momentul nominalizării pentru funcţia de prim-ministru.
„Nu credem că un partid şi un guvern minoritar poate lua măsurile de care are nevoie statul român. Cred că primul şi al doilea partid în ponderea parlamentară ar trebui să ajungă la un numitor comun şi să propună un guvern solid, lucru care nu pare a se coagula. Din acest motiv, considerăm că decizia cea mai bună şi cea mai onestă este întoarcerea la voinţa poporului şi declanşarea alegerilor anticipate”, a apreciat Robert Alecu.
Aurora-Tasica Simu a salutat faptul că preşedintele s-a consultat cu parlamentarii neafiliaţi, menţionând însă că Andrei Veştea, care fusese nominalizat pentru funcţia de prim-ministru, nu a făcut acelaşi lucru.
„Am votat împotrivă şi pentru că programul de guvernare cu care a venit a fost acelaşi ca şi programul de guvernare dinainte, fără măsuri concrete pentru români. I-am transmis domnului preşedinte că vom susţine acel guvern care vine cu soluţii bune pentru români şi pentru România. (…) Trebuie să avem un guvern responsabil, să acţioneze atunci când ţara noastră este atacată şi doar printr-o minune nu rămânem fără portul Constanţa”, a spus deputata.
Kelemen Hunor i-a propus lui Nicușor Dan trei variante pentru viitorul guvern
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, marți, la finalul consultărilor cu președintele Nicușor Dan, că i-a prezentat două variante de guvern minoritar și o a treia variantă de guvern „cu o majoritate foarte subțire”.
Kelemen Hunor a spus că, din punctul său de vedere, refacerea coaliției nu mai este posibilă: „Am pierdut orice speranță astăzi să avem înțelepciunea de a reface vechea coaliție”.
„Sigur, sunt două variante pentru guvern minoritar. Prima variantă este un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, susținut transparent pe bază de înțelegere de PSD, dar am înțeles că domnul Grindeanu a exclus această variantă.
A doua variantă de guvern minoritar – guvern monocolor PSD, susținut de PNL și UDMR și bineînțeles tot grupul PNL, inclusiv cei care au făcut parte și au votat Guvernul Veștea, fiindcă altfel nu iese la socoteală, plus minoritățile etnice, tot pe bază de înțelegere, de susținere parlamentară”, a declarat liderul UDMR.
El a spus că a treia variantă pe care i-a prezentat-o președintelui ar fi un guvern „cu o majoritate foarte, foarte subțire, dar asta ar însemna iarăși o renunțare la orgolii, egouri mai puține și înțelepciune mai multă”: „Adică acel guvern, acea coaliție care a funcționat până în iunie 2025 – PSD, PNL, UDMR, plus grupul minorităților. Asta ar asigura o stabilitate mai bună și o posibilitate de a pune în aplicare tot ce ne așteaptă în acest an, inclusiv bugetul anului 2027.
Potrivit acestuia, oricare dintre aceste variante trebuie începută cu un acord politic între partidele parlamentare înainte de nominalizarea unui premier.
„De ce vă spun acest lucru? Fiindcă am văzut ce se întâmplă când este nominalizat un om și dorește să formeze o majoritate, spațiul de manevră se schimbă.
Prima dată partidele trebuie să se înțeleagă, dacă vorbim de o susținere parlamentară. Indiferent dacă e vorba de un guvern minoritar de un fel sau de un alt fel sau un guvern cu o majoritate extrem de mică, trebuie un acord politic și, bineînțeles, după ce există acest acord politic, se poate închide procedura relativ repede, până la începutul săptămânii viitoare, deci până la sfârșitul lunii iunie.
Aste este ce am prezentat noi președintelui și în continuare vom vedea care va fi decizia dânsului, dacă face o nominalizare azi, mâine sau dacă lasă timp partidelor să ajungă la o înțelegere parlamentară”, a adăugat președintele UDMR.
-
Conservatori Europeniacum 8 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 7 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 8 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 6 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 7 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 6 luniVIDEO Avocata PNL ridicată după flagrantul DNA dusă cu escortă la spital în febra audierilor – Acesteia i s-a făcut rău în fața procurorilor – Avocatul a explicat că femeia e cunoscută cu probleme medicale
-
Politică româneascăacum 8 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 6 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
