Politică românească
CSM spulberă proiectul Guvernului în avizul negativ: „Nu are nicio legătură cu PNRR. Atac direct la independența justiției”
Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului Guvernului privind pensiile magistraților, acuzând Executivul că reia, practic neschimbat, un demers legislativ prost justificat și încărcat de „numeroase vicii de neconstituționalitate”. În documentul transmis, CSM spune că „se impune avizarea negativă” și că expunerea de motive „nu oferă o justificare reală” pentru tăierile și înăspririle propuse.
Proiectul a fost retransmis CSM de Ministerul Muncii la 25 noiembrie 2025, după o pretinsă consultare publică și avizare interinstituțională, însă „s-a precizat că nu există modificări faţă de varianta transmisă anterior”. Mesajul, citit la cheie critică în aviz, e că Guvernul a bifat formal procedura, dar a ignorat obiecțiile de fond: aceeași formulă, aceleași riscuri, același conflict frontal cu standardele constituționale invocate de CSM.
În centrul disputei este chiar motivarea politică invocată de Executiv (PNRR și presiunea bugetară), pe care CSM o demontează ca neconformă cu documentele europene și cu propriul parcurs legislativ recent. „Suspendarea plăţii unei sume de 869 milioane Euro” și „Jalonul 215” apar în expunerea de motive, dar CSM arată că problema reală semnalată de Comisie a fost alta decât condițiile de pensionare.
PNRR invocat, dar fără acoperire: CCR, fiscalitatea și un jalon „folosit” ca argument
CSM reamintește că, după adoptarea Legii nr. 282/2023, Comisia Europeană evaluase pozitiv Jalonul 215, „considerându-l îndeplinit” la 15 octombrie 2024. Abia ulterior, după Decizia CCR nr. 724 din 19.12.2024, care a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor, Comisia a redeschis evaluarea – tocmai pentru că acea soluție fiscală nu mai putea fi pusă în aplicare.
Guvernul a ales însă să se întoarcă la masa de tăiat condiții de pensionare, deși, spune CSM, efectele deciziei CCR au fost deja „corectate” fiscal prin Legea nr. 141/2025 (intrată în vigoare la 1 august 2025), care a introdus taxare suplimentară peste 3.000 lei. CSM notează explicit că pensiile „sunt readuse la un cuantum asemănător” cu cel generat de impozitarea progresivă și conchide: „nu există nicio justificare” pentru a modifica din nou condițiile de pensionare ale judecătorilor și procurorilor.
Tonul devine tăios când CSM tranșează legătura dintre proiect și cerințele Comisiei, avizul arătând că proiectul „nu are nicio legătură cu cerintele Comisiei Europene”, iar argumentele Guvernului sunt „neconforme”. În plus, CSM invocă ponderea relativă a pensiilor magistraților în totalul pensiilor de serviciu și califică drept „absurdă” teza că reformarea doar a acestora ar putea „servi îndeplinirii Jalonului 215”.
Vicii de neconstituționalitate
În aviz, CSM avertizează că proiectul lovește în miezul garanțiilor materiale ale independenței justiției și că, prin cumulul măsurilor, se poate ajunge la „eliminare” de facto a pensiei de serviciu. Pe de o parte, Guvernul reduce radical parametrii de calcul. Pe de altă parte, creează un regim instabil, schimbat de la un an la altul, care rupe așteptări legitime și produce discriminări între generații.
Un punct major este plafonarea pensiei nete la 70% din ultimul venit net. CSM vorbește direct despre „neconstitutionalitatea plafonării”, despre „lipsa totală de fundamentare” și „caracterul arbitrar”, arătând că măsura intră în „contradicție directă” cu considerentele obligatorii din Decizia CCR nr. 467/2023.
Mai departe, CSM atacă efectul cumulat al scăderii de la 80% la 55% din baza de calcul, pe care o traduce în termeni reali: „de fapt 44% – 48%”, în absența unui prag minim al netului. Guvernul propune un plafon maxim, dar, avertizează CSM, fără un „plafon minim” pensia poate coborî „mult mai mic decât plafonul propus”, ceea ce „ignoră complet deciziile Curţii Constituţionale” și standardul ca pensia să fie cât mai apropiată de „ultima remuneratie”.
Eșalonări „formale”, salturi brutale și condiții noi „inutile”
CSM insistă că eșalonarea propusă pentru vârsta de pensionare este, pentru segmente mari, o etapizare doar proclamată. În document se arată că pentru „peste 45% dintre magistraţii în functie” vârsta crește „direct la 65 ani”, iar pentru aproximativ „21%”, tranziția este „eminamente formală”, cu salt la „60–64 ani”.
În analiza CSM, Guvernul repetă tocmai greșelile sancționate de CCR în 467/2023 – „creștere bruscă și intempestivă”, „falie între generații” – și chiar le agravează, pentru că schimbă din nou regulile peste o reformă deja intrată în vigoare (Legea 282/2023). CSM dă exemplu explicit: pentru anumite vechimi, vârsta „creste brusc cu încă 11 ani”, ajungând la o creștere „în nici 2 ani, cu 17 ani, faţă de cea stabilită” la intrarea în profesie.
La pachet, Guvernul adaugă și condiția de 35 de ani vechime în muncă, pe care CSM o califică drept „nejustificată” și „complet inutilă”, tocmai fiindcă, odată cu vârsta, crește oricum și vechimea, iar cele două condiții ar trebui crescute „etapizat şi în același ritm”. În plus, CSM reclamă discriminare: pentru alte categorii cu statut special nu există pragul de 35 de ani, fiind invocate explicit regimuri mult mai permisive la militari/polițiști.
Vechimi asimilate, „pensionare anticipată” și trei regimuri paralele
O altă critică dură vizează eliminarea etapizată a vechimilor asimilate până în 2035. CSM arată că „o soluţie asemănătoare a fost deja declarată neconstituţională” de CCR în 467/2023, în lipsa unor norme tranzitorii raționale, iar proiectul reia mecanismul, riscând să ignore din nou efectul obligatoriu al jurisprudenței constituționale. În același pasaj, CSM avertizează că omisiuni de redactare pot afecta „calitatea legii”, putând genera interpretări care golesc tranziția de conținut.
Capitolul „pensionare anticipată” este descris ca o capcană mai degrabă decât o opțiune: ieșire după 35 de ani vechime în funcție, cu penalizare de 2% pe an. CSM notează că procentul de 2% este o „noutate” față de alte regimuri, iar efectul poate coborî pensia „până la 41% din media veniturilor”, „chiar sub nivelul pensiei” contributive, ceea ce „echivalează practic cu o eliminare a pensiei de serviciu”.
În final, CSM avertizează că adoptarea proiectului ar crea coexistența a „trei regimuri de pensionare” semnificativ diferite, fără „raţiuni reale” pentru diferențieri între magistrați aflați în situații similare. Diferența poate ajunge cinică, „o vechime mai mare cu doar o zi” ar putea determina o schimbare „esenţială” de statut, ceea ce contravine egalității în drepturi, securității juridice și, în viziunea CSM, independenței justiției.
În această cheie, avizul nu e doar un „nu” tehnic, ci o acuzație directă. CSM califică invocarea Jalonului 215 drept „doar un pretext” și vorbește despre „un demers concertat al puterii executive îndreptat împotriva autorității judecătoreşti”. În sprijin, instituția invocă și standarde europene ale CJUE (Hotărârea din 5 iunie 2025, C-762/23) privind necesitatea unei pensii „cât mai apropiat de ultimul salariu” și raportată la remunerarea judecătorilor în exercițiu, precum și jurisprudența CEDO care cere ajustări „gradual, precaut și cu măsură”.
Politică românească
VIDEO Nicușor Dan intervine în criza politică: scenariul care ‘nu poate exista’ în România
Tensiunile din coaliția de guvernare intră într-o nouă etapă, după declarațiile tranșante făcute de președintele României, Nicușor Dan, care a intervenit public pe tema conflictului politic dintre partide și a stabilității Executivului. Mesajul transmis este unul clar: România nu își permite experimente politice în acest moment.
„Îmi doresc un guvern cu cele patru partide”
Întrebat despre ruptura tot mai vizibilă dintre PSD și USR și despre scenariile vehiculate privind o eventuală reconfigurare a guvernării, Nicușor Dan a respins ideea unor combinații politice alternative.
„Eu îmi doresc un guvern cu cele patru partide și cu minoritățile naționale, iar angajamentul partidelor este în acest sens”, a declarat șeful statului.
Declarația vine în contextul în care PSD a transmis public că nu mai dorește să continue într-o formulă de guvernare alături de USR, alimentând speculațiile privind o posibilă rupere a coaliției.
Nicușor Dan și scenariul unui guvern minoritar
”Partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obişnuim cu situaţia asta. Pe de altă parte, când e vorba să ia nişte măsuri, cum este chestiunea cu acciza la combustibil, vedem că ele cooperează, combinaţie de administrativ cu joc politic, pe partea administrativă, funcţionează”, a declarat, luni seară, preşedintele Nicuşor Dan.
El a comentat şi scenariul unui guvern minoritar: ”Nu cred că e o soluţie fericită pentru momentele pe care le trăim (…) Faptul că fiecare din partidele care formează azi coaliţia spun că vor să guverneze şi fiecare are nişte condiţii pentru ca asta se întâmple, ne duce către ideea că ele vor ajunge să se înţeleagă într-o formă sau alta. Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a adăugat preşedintele.
Întrebat dacă îl mai doreşte premiee pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan a afirmat că atribuţiile trebuie împărţite în această situaţie: ”Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.
Şeful statului a precizat că a vorbit cu fiecare din liderii coaliţiei în ultimele câteva zile, aşa cum o face frecvent.
Scenariul exclus: fără PSD, guvernul devine fragil
Președintele a mers mai departe și a punctat direct limita politică a momentului: fără PSD, guvernarea ar deveni extrem de vulnerabilă.
„Dacă vrem să facem speculații, fără PSD nu poate să fie decât un guvern minoritar și atunci e dificil”, a spus Nicușor Dan.
Mesajul este unul cu greutate, în condițiile în care discuțiile despre o eventuală repoziționare a forțelor politice au devenit tot mai intense în ultimele zile.
Tensiuni, dar fără decizii rapide
În ceea ce privește numirile din zona serviciilor de informații, un alt subiect sensibil aflat pe agenda publică, președintele a evitat să ofere un calendar concret, sugerând că momentul nu este unul favorabil pentru decizii.
„E ceva ce ține de președinte și Parlament și, în momentul acesta, constatăm cu toții că există o inflamare. În momentul potrivit o să avem această discuție, finalizată cu numiri”, a explicat acesta.
Pensiile rămân înghețate, speranța mutată la rectificare
Pe fondul presiunilor sociale, șeful statului a fost întrebat și despre situația pensionarilor, ale căror venituri au rămas înghețate.
Răspunsul a fost rezervat, dar a lăsat deschisă o posibilă intervenție ulterioară:
„Pentru moment lucrăm cu bugetul așa cum a fost votat și promulgat. În condițiile în care posibilitățile economice o vor permite, și pentru pensionari, și pentru alte categorii, se pot face ajustări la rectificare.”
Context tensionat: Bolojan avertizează asupra riscurilor
Declarațiile lui Nicușor Dan vin în paralel cu poziția exprimată de premierul Ilie Bolojan, care a avertizat că schimbările de persoane nu rezolvă problemele structurale ale României și că țara nu își permite un guvern minoritar.
Grindeanu vine cu 3 scenarii: ‘Nu se mai poate altfel’
Liderul social-democrat a precizat că discuțiile din partid au ajuns într-un punct avansat și că actuala formulă de guvernare nu mai este susținută în forma actuală de majoritatea membrilor PSD.
„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este cel de a rămâne așa cum suntem acum. Al doilea, care comportă și alte trei sub-scenarii, înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Și al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Grindeanu.
Politică românească
Șeful PSD Neamț vorbește despre condițiile pentru rămânerea la guvernare: „Nu în această formulă și nu cu Ilie Bolojan premier”
Tensiuni tot mai vizibile în interiorul coaliției de guvernare. Organizația PSD Neamț anunță că își dorește continuarea guvernării, însă nu în actuala formulă și nu cu actualul prim-ministru. Mesajul a fost transmis după o întâlnire regională a partidului, desfășurată la Bacău.
Poziție fermă după întâlnirea regională
Președintele PSD Neamț, Daniel Vasilică Harpa, a declarat că organizația pe care o conduce a exprimat clar, în cadrul discuțiilor cu liderii centrali ai partidului, nemulțumirile față de modul în care funcționează actuala coaliție.
La întâlnire au participat reprezentanți ai organizațiilor din Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui și Bacău, alături de conducerea centrală, inclusiv Sorin Grindeanu și Claudiu Manda.
„Putem continua la guvernare, pentru că am câștigat alegerile și avem această responsabilitate, dar nu în actuala formulă și nu cu această conducere, nu cu domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru”, a transmis Harpa.
Critici directe la adresa premierului
Liderul PSD Neamț susține că așteptările inițiale legate de actualul premier nu s-au confirmat, în ciuda experienței administrative pe care acesta o are.
„Am pornit de la ideea că un prim-ministru care a fost și primar, și președinte de consiliu județean înțelege problemele reale ale aleșilor locali. Aceasta era așteptarea noastră, dar iată că ne-am înșelat”, a declarat acesta.
Mesajul reprezintă una dintre cele mai clare poziționări venite din teritoriu împotriva premierului Ilie Bolojan.
PSD vrea să rămână la guvernare, dar cu schimbări
În același timp, PSD Neamț transmite că nu pune sub semnul întrebării participarea la guvernare, ci modul în care aceasta este realizată.
Potrivit lui Harpa, partidul își asumă responsabilitatea rezultatului electoral, însă cere schimbări pentru a putea livra rezultatele promise.
„Rămânem responsabili, rămânem implicați, dar lucrurile trebuie schimbate astfel încât să răspundem cu adevărat așteptărilor oamenilor”, a subliniat acesta.
Infrastructura Moldovei, prioritate invocată în discuții
Un alt punct important discutat în cadrul întâlnirii a fost legat de infrastructura din regiunea Nord-Est. Liderii PSD au subliniat necesitatea accelerării investițiilor în drumuri, considerate esențiale pentru dezvoltarea zonei.
În acest context, a fost menționat și rolul ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, despre care s-a afirmat că poate contribui la impulsionarea proiectelor din regiune.
Politică românească
‘Este mai rău decât Putin’ – Traian Băsescu îl pune la zid pe Donald Trump. Ce acuzații îi aduce liderului SUA
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat luni critici extrem de dure la adresa liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pe care îl acuză că a afectat grav imaginea internațională a Statelor Unite și că abordează politica externă într-o manieră pur economică.
„Din păcate Statele Unite au un președinte care desconsideră tot ce înseamnă valoare democratică. Rețineți ce vă spun. Este mai rău decât Putin. Acest om, acest președinte a depreciat prestigiul Statelor Unite cum n-a reușit nimeni să o facă. Este un biet afacerist care vinde terenuri și apartamente și are pe mână mașinăria formidabilă a Armatei Statelor Unite. Și o utilizează crezând că face afaceri”, a declarat Băsescu, luni, la B1TV.
Acuzații privind tendințe expansioniste
Fostul președinte a invocat și declarațiile controversate ale liderului american legate de extinderea influenței SUA.
„La Putin încă n-am auzit că vrea să cucerească o listă întreagă de țări. El le ia una câte una. Trump ne spune de un an de când a venit, ba că vrea Groenlanda, ba că va anexa Canada, acum vrea Cuba”, a continuat fostul președinte.
„A capturat Venezuela, pune țiței în contul lui. Acum în Iran, după ce a ratat obiectivele, adică schimbarea regimului și stoparea credibilă a programului nuclear, Acum i-a dat prin cap altă trăsnaie că-l interesează țițeiul iranian”, a mai spus Băsescu.
Critici privind stilul de comunicare
De asemenea, fostul președinte a criticat stilul inconsecvent de comunicare al președintelui american: „Este un om pe care mai bine nu-l asculți pentru că are trei, patru, cinci intervenții pe zi în care se contrazice de la una la alta, de la o intervenție la alta”.
Privind anunțul legat de ocuparea și distrugerea insulei Kharg, Băsescu spune: „Este o instalație majoră, extrem de importantă, cea mai importantă instalație a Iranului”, însă amintește și riscurile unei astfel de operațiuni: „Poate înainte să ia decizia, președintele Trump îi întreabă pe ruși ce au pățit pe Insula Șerpilor. Au cucerit-o și într-o noapte i-a ras Ucraina. E foarte greu să menții o insulă ocupată când dincolo de insulă urmează hăul teritoriului iranian”.
-
Conservatori Europeniacum 4 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 3 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 5 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 3 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 3 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 3 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 5 luniElena Lasconi, atac în termeni duri la Nicușor Dan: „Este produsul sistemului!”
