Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, personajul-cheie al celui mai controversat episod electoral din ultimii 30 de ani, a reapărut public după un an de tăcere, dar nu în presa română și nu pentru electoratul care l-a susținut. În timp ce România organiza alegeri parțiale, Georgescu a oferit un interviu-maraton publicației slovace Marker, primul acordat după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 – anulare care, potrivit lui, ar fi reprezentat „un pretext al sistemului” pentru a-l opri din drumul spre președinție.

Mișcarea a surprins scena politică, inclusiv zona suveranistă, având în vedere că jurnalista Anca Alexandrescu – cea care l-a promovat intens anul trecut – a candidat independent cu sprijinul AUR și al altor formațiuni național-conservatoare. Cu toate acestea, Georgescu nu a transmis niciun mesaj în România, nu a comentat alegerile și nu a susținut vreun candidat. A ales, în schimb, să vorbească în presa din Slovacia, într-un moment-cheie pentru suveraniștii români.

Georgescu, rupe tăcerea: „Nu eu am făcut lovitura de stat. Ei au făcut-o.”

În interviu, Călin Georgescu, reia acuzațiile extrem de dure la adresa statului român: „Nu eu am încercat să fac o lovitură de stat, ci ei. Eu și românii am fost cei loviți de sistem”. Susține că nu există nicio probă împotriva lui și afirmă că anularea votului reprezintă „un act politic, nu juridic”. „Nu am primit nicio scuză, nicio explicație. Așa ceva nu există în vocabularul lor”, spune Georgescu, care insistă că totul a fost o operațiune pentru a împiedica preluarea puterii de către cineva „care nu are șefi din sistem”.

Întrebat despre campania în care a fost acuzat de implicare rusească, Georgescu dă vina pe „jocuri interne”: „Nu am avut nicio legătură cu Rusia. Totul a fost făcut de alții. A fost o investiție împotriva mea, care însă a lucrat în favoarea mea, pentru că românii au înțeles mesajul meu suveranist”. El spune că „adevărul va ieși la iveală”, însă susține că documentele sunt încă secretizate.

Declarațiile sale ating și subiecte sensibile de politică externă. Spune că războiul din Ucraina este „despre viitorul Europei, nu despre Ucraina”, că NATO „și-a schimbat natura” și că „Ucraina nu va fi niciodată membră NATO”. Despre SUA vorbește laudativ, dar își leagă speranțele doar de administrația Trump: „Trump este un dar de la Dumnezeu. Doar cu el poate veni pacea.”

Despre războiul din Ucraina: „Acolo se decide viitorul Europei”

În privința resurselor României, Georgescu revine la discursul care l-a consacrat: „Această țară trebuie să își controleze resursele. Noi trebuie să avem majoritatea și puterea de decizie. Nu străinii.” Întrebat dacă ar renegocia contractele cu marile companii care exploatează petrol și gaze, răspunde evaziv, dar ferm: „Este posibil orice atunci când iubești această țară.”

După ce anul trecut anunțase că se retrage din viața politică, acum pare să își nuanțeze poziția. „Nu știm ce va fi mâine”, spune el, lăsând deliberat deschisă posibilitatea unei reveniri. Mai mult, afirmă că popularitatea lui „a crescut după anularea alegerilor”.

Paradoxal, însă, reapariția sa publică nu a avut loc în România, ci în străinătate, într-un moment în care scena suveranistă românească încerca să atragă electoratul. În timp ce AUR, PUSL, PNCTD și Anca Alexandrescu își mobilizau susținătorii, cel prezentat anul trecut drept liderul simbolic al suveraniștilor a rămas complet absent, preferând să facă dezvăluiri jurnaliștilor slovaci.

Ce urmează? „Sistemul vechi se prăbușește. Viitorul aparține patrioților.”

Interviul reaprinde inevitabil întrebarea: ce rol joacă de fapt Călin Georgescu în politica românească? Se pregătește pentru o revenire spectaculoasă? Se distanțează de actualele formațiuni suveraniste? Sau își construiește imaginea pe plan extern înaintea unei noi runde de confruntări electorale?

Pentru moment, cert este altceva: omul care anul trecut pretindea că „a câștigat alegerile anulate” a ales să vorbească în Europa Centrală, nu acasă, exact în ziua în care România se pregătea din nou de vot.

Mai jos, interviul tradus și adaptat din presa slovacă:

Călin Georgescu: „În Ucraina se decide viitorul Europei”

Interviu cu Călin Georgescu, politicianul pentru care, în urmă cu un an, au fost anulate alegerile în România. Publicația slovacă Marker este primul media din Europa care a stat de vorbă cu el de atunci.

Interviu realizat de: Jaroslav Daniška, redactor-șef Marker

A trecut exact un an de când presa din toată lumea scria despre scandalul din România. Pe 24 noiembrie a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat surprinzător de Călin Georgescu. La scurt timp, el a fost etichetat drept politician pro-rus, iar pe 6 decembrie Curtea Constituțională a României a anulat primul tur de scrutin și a anulat și turul al doilea, care era programat pe 8 decembrie. Georgescu avea un avans clar și ar fi câștigat alegerile.

Președintele de atunci, Klaus Iohannis, a declarat că alegerile ar fi fost manipulate de o operațiune de influență a serviciilor rusești. Georgescu a fost etichetat ca „pro-rus”, iar mai târziu i s-a interzis candidarea și la alegerile repetate.

Despre el au scris toate publicațiile importante din lume, însă în toată această perioadă niciun ziar sau televiziune din Europa nu i-a luat un interviu. Asta deși, ulterior, Politico și alte media au scris că în spatele presupusei operațiuni nu s-ar fi aflat Rusia, ci firma românească Kensington Communications, angajată de un partid liberal românesc.

Noi am venit la București, iar Marker este primul media din Europa care îi ia un interviu lui Călin Georgescu, publicat exact la un an de la anularea primului tur al alegerilor.

„Ei au dat lovitura de stat, nu eu”

Marker / Jaroslav DaniškCălin Georgescu:
Domnule Georgescu, mă bucur să ne cunoaștem. Am venit să vă punem câteva întrebări, să vă „pipăim”, ca să spun așa, și să aflăm dacă sunteți într-adevăr un pericol pentru democrație, așa cum s-a spus.

Călin Georgescu:
Vă mulțumesc eu că ați arătat interes. Am un mare respect pentru poporul slovac și pentru oamenii din Slovacia, pentru adâncul lor spirit de solidaritate și pentru frumusețea Munților Tatra, care fac parte din Europa. Deci, în primul rând, eu vă mulțumesc dumneavoastră.

REPORTER:  Sunteți inculpat și urmează să fiți judecat. Sunteți acuzat că ați încercat să organizați o lovitură de stat. Ce înseamnă asta pentru dumneavoastră?

CĂLIN GEORGESCU:  Nu este un proces în sens normal. Este o operațiune politică. Ei au făcut lovitura de stat, nu eu și nici electoratul român. Noi ne iubim țara, ne asumăm istoria și, până la urmă, am reușit.

Sistemul este însă foarte atent să nu lase la putere pe cineva care nu face parte din acest sistem. Ținta mea finală și poziția mea sunt exact cele despre care vorbea Abraham Lincoln: puterea vine de la popor, aparține poporului și trebuie exercitată în folosul poporului. Asta este cu totul altceva decât ceea ce vedem de 35 de ani încoace.

Vă spun sincer: nu știam cum vor reacționa, dar eram absolut sigur că vor reacționa. Nu puteau lăsa situația așa, să recunoască pur și simplu că au pierdut.

Noi am câștigat, ei au pierdut – și asta nu puteau accepta.

Despre acuzații: „Nu există nicio probă”

REPORTER:  Să le luăm pe rând. Vă rog să explicați exact de ce sunteți acuzat.

CĂLIN GEORGESCU:  Sunt mai multe capete de acuzare. Principalul este că aș fi pus în pericol democrația și ordinea constituțională. Și că aș fi încercat să organizez o lovitură de stat. Am câștigat primul tur și, chipurile, urma să dau lovitura de stat. (Zâmbește.) Este ridicol.

Totul este ridicol. Pentru ei este „ciudat” să existe cineva care nu primește ordine. Dacă ești în politică, în logica lor trebuie să fii corupt. Dacă nu ești, nu ai ce căuta acolo. Poți să stai în afara politicii, dar nu în interior.

Corupția este premisa de bază ca să intri în politică. Pentru că eu nu sunt „politic corect”, e normal, din perspectiva lor, să nu poată accepta pe cineva ca mine.

REPORTER:  În concret, cu ce justifică acuzația de lovitură de stat? Care ar fi „proba”?

CĂLIN GEORGESCU:  Nu există nicio probă. Eu și alegătorii români încă așteptăm, până în ziua de azi, măcar o probă serioasă pentru anularea alegerilor. Nu există. Pur și simplu nu au așa ceva.

La fel, nu au nici probe împotriva mea. Totul este doar o demonstrație de forță. Vor să arate că pot. Dar asta nu poate șterge adevărul. Adevărul nu dispare, așteaptă. Și eu aștept. Vine întotdeauna momentul adevărului.

Sigur, ei mint constant, dar vedem că situația se schimbă peste tot. Sistemul internațional se schimbă. Nu e vorba doar de România, ci de ce se întâmplă în Europa, în special la Bruxelles, la Paris, la Berlin. Sunt multe locuri în care oamenii nu mai suportă acest sistem. Schimbări apar simultan în mai multe țări.

REPORTER:  În alte țări schimbările se întâmplă prin alegeri. În România, alegerile au fost anulate. Asta e diferența.

CĂLIN GEORGESCU:  Da, așa este. Și s-a întâmplat pentru prima dată în lume, nu doar în Europa.

Fake news, finanțarea campaniei și „lovitura” Kensington

REPORTER:  Mai există o acuzație: că ați răspândit „fake news”. Ce înseamnă asta, concret?

CĂLIN GEORGESCU:  Nici eu nu știu.

REPORTER:  Se spune că ați „preluat și distribuit declarații false”. La ce s-ar referi?

CĂLIN GEORGESCU:  Din nou, nu am ce să răspund. Eu sunt de partea alegătorilor români, cu demnitate.

Important nu este ce fac ei, ci ce facem noi. Noi ne păstrăm calmul. Eu i-am rugat pe români să rămână calmi. Au înțeles. Ne păstrăm credința, ne protejăm libertatea atât cât se poate. Adevărul va ieși la iveală.

REPORTER:  Procurorii vorbesc și despre suspiciuni privind finanțarea campaniei dumneavoastră. E vreo problemă legată de bani?

CĂLIN GEORGESCU:  Este un business. Am înțeles asta după campanie și după alegeri. Statul rambursează o parte din cheltuieli candidaților care depășesc 3%. Eu am avut 23%. Nu mi-au dat niciun ban. Dar nici nu am cerut, pentru că eu nu am cheltuit nimic.

REPORTER:  Cum e posibil?

CĂLIN GEORGESCU:  Am făcut ceva ce nimeni nu făcuse înainte. M-am adresat românilor spunându-le că sunt liberi. Că depinde de ei. Le-am spus doar sloganul meu: „Suntem împreună în asta”. Că e vorba de mâncare, apă și energie.

Am refuzat spațiu plătit la televiziune, nu am plătit nimic, pentru că nu aveam bani. Nu am acceptat niciun sponsor.

Am vrut să demonstrez că decide generozitatea noastră, decide națiunea. Și asta s-a întâmplat.

REPORTER:  Ați vrut să spuneți că întreaga campanie a avut o bază morală.

CĂLIN GEORGESCU:  Exact. Am pus accentul pe morală. Pe dragostea de țară – și, mai presus de orice, pe suveranitate. Această țară ne aparține nouă. Resursele naturale ne aparțin nouă. Noi decidem viitorul nostru. Nimeni altcineva, nimeni din afară. Noi. Acesta a fost principalul mesaj.

„Fascist, rasist, extremist, antisemit” – etichetele

REPORTER:  În dosar se mai spune despre dumneavoastră că sunteți „fașist, rasist, extremist, antisemit”. Ați avut vreodată declarații antisemite sau fasciste?

CĂLIN GEORGESCU:  În primul rând, noi, românii, suntem creștini ortodocși. Pentru mine este imposibil, prin definiție, să fiu rasist. (Zâmbește.)

În orice caz, ei nu au niciun fel de dovadă pentru aceste acuzații. Este ridicol. Vor încerca să inventeze ceva. În momentul în care ai succes cu un program suveranist, pentru ei devii automat „fașist, rasist, antisemit”.

Sunt aceleași etichete cu care s-a confruntat și președintele Trump. Este copy-paste. Au schimbat doar numele cu „Georgescu”.

REPORTER:  Pe Trump nu l-au numit antisemit.

CĂLIN GEORGESCU:  Dar situația este similară. Este o problemă de caracter, la ei. Nu pot accepta ideea că altcineva îi poate înlocui. Și când spun „altcineva”, nu mă refer la oricine.

Vreau să fiu clar: eu vorbesc aici despre puterea care aparține poporului. Despre un guvern responsabil în fața oamenilor și care lucrează în interesul lor. Asta nu vor ei să accepte. Că acest lucru se poate întâmpla în România.

Rezultatul din 2024 și anularea alegerilor

REPORTER:  V-a surprins numărul mare de voturi din primul tur, în noiembrie 2024?

CĂLIN GEORGESCU:  Simțeam reacția oamenilor, simțeam sprijinul. Mă așteptam la un rezultat bun, dar nu chiar atât de mare. Și eu am fost surprins. Dar eram convins că în turul doi succesul ar fi fost și mai mare. În fiecare zi simțeam cum crește susținerea.

Pe 6 decembrie însă au anulat alegerile. A fost, evident, un abuz și un act neconstituțional. Procentele creșteau, iar ei știau asta. De aceea au anulat totul.

TikTok, „operațiunea rusă” și firma Kensington

REPORTER:  Miezul scandalului este legat de perioada dinaintea primului tur. Ne-am trezit, brusc, cu suspiciuni că campania dumneavoastră ar fi fost legată de o operațiune de influență rusească: conturi false de TikTok, Facebook, care vă susțineau și care ar fi fost propagandă rusă. La scurt timp însă, s-a scris – inclusiv Politico – că în spate nu erau rușii, ci liberalii români și firma Kensington Communications. Ce știți, după un an, despre această operațiune?

CĂLIN GEORGESCU:  În primul rând, nu am nicio legătură cu Rusia. Repet asta. În al doilea rând, ei au avut un plan: să susțină campania mea pentru a slăbi pe altcineva și, astfel, să ajute candidatul lor.

Doar că, în momentul în care m-au „ajutat” pe mine, iar asta s-a combinat cu faptul că oamenii știau foarte clar că programul meu era unul de suveranitate reală, de respect față de tradiții, de pământ, agricultură, resurse naturale, toată această schemă le-a explodat în față.

Investiția lor a ajutat mai mult candidatura mea decât pe ei.

Până azi nu știm toate detaliile. Știm numele firmei, atât.

REPORTER:  Dumneavoastră personal ați fost implicat în vreun fel?

CĂLIN GEORGESCU:  Deloc. Nu am avut nicio legătură, nu am sprijinit nimic. A fost ca un bumerang. Au vrut să obțină ceva, au obținut exact opusul.

REPORTER:  A existat o anchetă serioasă a statului român?

CĂLIN GEORGESCU:  Nu. Pentru că nu au niciun interes.

REPORTER:  Cum e posibil?

CĂLIN GEORGESCU:  Este posibil pentru că, și mă bucur că pot să spun asta, s-a dezvăluit adevăratul caracter al sistemului. Și s-a pus în lumină și caracterul poporului român. Sistemul nu mai este credibil. Nu mai poate avea încrederea nimănui. Mai jos de atât nu se poate.

Iohannis, anularea alegerilor, lipsa explicațiilor

REPORTER:  E un an de când alegerile au fost anulate. Ați primit vreo explicație coerentă de ce s-a întâmplat, cine a decis totul, de ce a procedat Klaus Iohannis astfel?

CĂLIN GEORGESCU:  Pas cu pas apar informații noi. Sigur, majoritatea documentelor sunt clasificate. Dar cred că adevărul va ieși curând la suprafață și lumea întreagă va afla.

La bază este o corupție uriașă. Nu e vorba doar de alegeri. Alegerile au fost anulate ca să acopere altceva. De aceea nimeni nu vrea să afle „ce s-a întâmplat”, iar ei încearcă să dea vina pe alții, evident și pe mine.

Spun că eu sunt responsabil pentru ce s-a întâmplat. Eu nu am nicio responsabilitate.

REPORTER:  Ați mai vorbit de atunci cu Klaus Iohannis?

CĂLIN GEORGESCU:  Nu.

REPORTER:  V-a sunat? S-a scuzat cineva?

CĂLIN GEORGESCU:  Scuze? Nici vorbă. Cuvântul „scuză” nu există în vocabularul lor.

„Sunt patriot. Nu sunt pro-rus”

REPORTER:  Haideți să trecem la Rusia. Toată lumea vă lipește eticheta de „pro-rus”. Sunteți?

CĂLIN GEORGESCU:  Sunt patriot.

REPORTER:  Atunci de ce tot apare Rusia în discuție?

CĂLIN GEORGESCU:  Ăsta e problema lor, nu a mea. Eu sunt de partea patrioților. De partea oamenilor care își iubesc țara.

Am spus că îi respect pe liderii care își iubesc țara – asta se aplică și pentru președintele Trump, și pentru președintele Putin. Atât. Nu este treaba mea să intru în mintea lor.

REPORTER:  Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe, a spus că dacă rușii au putut face așa ceva în România, o pot face oriunde. Românii cred cu adevărat că rușii sunt în spatele întregii povești?

CĂLIN GEORGESCU:  Toată această construcție are și o altă față. Dacă ar fi adevărat că rușii, prin TikTok, pot decide rezultatul unor alegeri, atunci nu mai avem democrație. Zero democrație.

Dacă cineva chiar crede că un scrutin poate fi decis de o intervenție externă, înseamnă că sistemul e nul.

Cât despre domnul la care v-ați referit, este un globalist pur sânge. Nu mai e nimic de comentat.

Ucraina, NATO, SUA și „viitorul Europei”

REPORTER:  Relațiile dintre români și ruși sunt complicate, pline de resentimente. De ce?

CĂLIN GEORGESCU:  Pentru mine important este poporul meu. Poziția mea a fost mereu clară: vrem să trăim în pace cu vecinii, vrem relații corecte. Avem nevoie de relații foarte bune cu marile puteri, ceea ce azi înseamnă SUA, China, Rusia. Eu sunt un om al păcii.

În campania mea am vorbit mereu despre pace. Spre deosebire de contracandidați, care vorbeau despre război. Eu sunt pentru pace. Și știu un lucru: cel mai important este dialogul. Trebuie să vorbești, nu să bombardezi.

REPORTER:  Cum vedeți războiul din Ucraina? Care e cauza și cum ar trebui să se încheie?

CĂLIN GEORGESCU:  Războiul din Ucraina nu este despre Ucraina. Este despre viitorul Europei. Acesta este primul punct.

Al doileCălin Georgescu:  președintele Trump a spus că în fiecare săptămână mor în Ucraina 5.000–7.000 de bărbați. Este o tragedie. Moartea fiecărui om este o tragedie. Nimeni nu ar trebui să moară așa. Suntem în al treilea mileniu.

Pe cei care cer continuarea războiului îi consider „minți bolnave”.

Orice s-ar fi întâmplat la început, a lipsit dialogul. Nu suntem animale, suntem oameni. Când refuzi dialogul, înseamnă că ai alt interes. Pacea trebuie impusă, nu cerșită. Nu întrebi „dacă vrem pace”. Pur și simplu o faci.

REPORTER:  Cine poartă responsabilitatea?

CĂLIN GEORGESCU:  Nu comentez. Uitați-vă la familie. Să spunem că soției dumneavoastră nu îi place ceva ce faceți. Ce faceți? Fugiți de acasă? Plângeți? Nu. Vorbiți. Poate are dreptate. Trebuie să rezolvați.

La fel și între națiuni. Dacă citești Biblia o dată, de două ori, de trei ori, toate cele 10.000 de pagini, principalul mesaj este iubirea. Dacă nu înțelegem acest cuvânt, înseamnă că sunt alte interese la mijloc. Sau relația noastră cu Dumnezeu e foarte departe.

Diplomația poate rezolva orice între familie, stat și între state.

REPORTER:  Ce spune războiul din Ucraina despre viitorul NATO?

CĂLIN GEORGESCU:  NATO este o alianță defensivă. Așa s-a născut, aceasta este esența ei. Așa e în regulă, și eu susțin asta. Uniunea Europeană este și ea importantă, ajută la dezvoltare.

Dar în momentul în care o alianță defensivă devine ofensivă, avem război. Iar eu nu sunt de partea războiului.

NATO s-a schimbat în 2008, la summitul de la București, când s-a decis că Ucraina va deveni, cândva, membru. Această agendă a provocat conflictul dintre Rusia și NATO. NATO și-a schimbat abordarea total.

Ucraina poate fi membră a UE, dar niciodată a NATO. Niciodată.

REPORTER:  Sunteți de acord cu ideea că NATO sau SUA au provocat războiul din Ucraina?

CĂLIN GEORGESCU:  Nu știu. Știu un singur lucru: avem nevoie de pace. Nu sunt în poziția de a judeca sau de a arăta cu degetul. Repet: Ucraina poate intra în UE, dar nu în NATO.

SUA, bazele militare din România, suveranitatea

REPORTER:  România are un rol special – sunteți, ca și Ucraina, la Marea Neagră. Aveți patru baze NATO sau americane pe teritoriul țării, una dintre ele urmează să devină cea mai mare bază aeriană din Europa. Nu vă temeți că, dacă tensiunile escaladează, războiul s-ar putea extinde pe teritoriul României?

CĂLIN GEORGESCU:  Nu sunt general. Ce pot spune este că sunt pentru pace. În ciuda a ceea ce spun televiziunile, oamenii vor pace. Peste tot. În Vest, în Est, în întreaga lume.

E vorba de jocuri politice. Eu, nefiind „politic corect”, îmi permit să vorbesc despre pace.

REPORTER:  Dacă ați fi fost președinte, ați fi renegociat prezența bazelor americane în România?

CĂLIN GEORGESCU:  Tot ce aș renegocia ar fi în interesul României.

REPORTER:  Ce înseamnă „interesul României” aici?

CĂLIN GEORGESCU:  Suveranitate, libertate, independență, tradiții. Este țara noastră, deci suveranitatea este esențială. Noi decidem asupra destinului nostru. Pentru mine nu contează doar România ca stat, ci românii ca oameni.

Totul trebuie făcut pentru bunăstarea lor. Asta înseamnă economie funcțională, locuri de muncă, perspectivă. Avem firme românești, bănci, putem colabora cu alții, putem investi și în alte țări. Asta înseamnă prosperitate.

România are 20 de milioane de locuitori, mi-aș dori să fim 40 de milioane.

REPORTER:  SUA reduc acum numărul de militari de pe bazele din România. E un pas bun?

CĂLIN GEORGESCU:  Știu despre asta, dar nu pot spune dacă e bine sau rău.

REPORTER:  În general, cum vedeți relațiile româno–americane?

CĂLIN GEORGESCU:  Am spus-o de multe ori: România are un singur partener strategic puternic – Statele Unite. Punct. Doar cu SUA putem avea o economie stabilă, securitate, predictibilitate. Noi, românii, suntem pro-americani și ne vom păstra această orientare, mai ales cu administrația Trump–Vance putem avea o cooperare apropiată.

REPORTER:  Cu asemenea poziții pro-americane, cum vi se poate lipi eticheta de „pro-rus”?

CĂLIN GEORGESCU:  Trăim în democrație, fiecare poate spune ce vrea. Important e că eu știu cine sunt. Nu mă interesează ce spun alții despre mine.

Diaspora, resursele României și renegocierea controlului

REPORTER:  Campania dumneavoastră a scos la iveală un fenomen: românii din diaspora au votat masiv pentru dumneavoastră. În mod normal, românii plecați în Vest votează, în țările din Est, partide liberale, nu suveraniști sau conservatori. Cum explicați?

CĂLIN GEORGESCU:  Românii vor să se întoarcă acasă. „Acasă” este pentru ei ca un vis. Asta cere inimă mare, dragoste de țară, de istorie, de strămoși. Această legătură nu se rupe, nici dacă trăiești în Spania sau Italia.

Relația cu pământul e ca relația cu familia. Eu nu am făcut decât un singur lucru: am ținut cont de asta.

REPORTER:  România este o țară bogată: petrol, gaze, aur…

CĂLIN GEORGESCU:  Cea mai mare bogăție a României sunt românii și educația. Asta e pe primul loc. Avem și resurse naturale, pământ fertil, apă, sol agricol foarte bun…

REPORTER:  Ca în multe țări est-europene, mare parte din aceste resurse – petrol, gaze – sunt controlate de companii străine. V-ați imagina o renegociere a acestui statut, astfel încât statul sau companiile românești să recapete controlul?

CĂLIN GEORGESCU:  Desigur.

REPORTER:  Cum?

CĂLIN GEORGESCU:  Despre asta nu pot vorbi în detaliu acum. Nu ar fi înțelept. Ținta noastră este să deținem controlul asupra bogățiilor și să invităm străinii să coopereze cu noi – dar noi să fim majoritari, noi să decidem ce se întâmplă cu resursele noastre. Nu ne putem vinde pe noi înșine. Asta s-a întâmplat în ultimii 35 de ani. A venit timpul schimbării.

Nu doar în România, ci și în Slovacia și în alte țări. Toată lumea așteaptă schimbarea. România ar putea fi un exemplu.

REPORTER:  Petrolul și gazele românești sunt cele mai apropiate resurse de Europa Centrală. Cine le controlează acum?

CĂLIN GEORGESCU:  O companie austriacă.

REPORTER:  Se spune că zăcămintele sunt mai mari decât se crezuse inițial. Ați îndrăzni să redeschideți discuția privind proprietatea?

CĂLIN GEORGESCU:  Totul este posibil dacă iubești cu adevărat țara.

România – Slovacia, regiunea celor „patru B”

REPORTER:  Cândva eram mai apropiați. Slovacia și România au împărțit chiar și graniță comună. Ne amintim de soldații români căzuți la eliberarea Slovaciei în al Doilea Război Mondial…

CĂLIN GEORGESCU:  Peste 10.000 de români au murit pe teritoriul Slovaciei. Este important, ne leagă. (În realitate, numărul total al militarilor români căzuți pe teritoriul actual al Slovaciei este de peste 33.000 – n.red.)

Și ne amintim că România nu a participat la invazia din 1968 împotriva Cehoslovaciei. Asta spune ceva despre demnitatea noastră, despre respectul nostru pentru libertatea altora.

În România trăiește și o minoritate slovacă, încă un element care ne apropie.

Prea mult timp ne-am uitat doar spre Vest sau Est. Ar trebui să ne uităm mai mult unii la alții. Avem nevoie de mai multă cooperare între București, Bratislava, Budapesta și Belgrad.

Acest „cerc al celor patru B” are un potențial de circa 40 de milioane de oameni. Integrarea economică – industrie, agricultură, tehnologie, transport – ar ajuta întreaga regiune.

Comunism, globalism și „sistemul vechi”

REPORTER:  În noiembrie–decembrie marcăm căderea comunismului. Au trecut 36 de ani. Cum ați descrie epoca în care trăim?

CĂLIN GEORGESCU:  Experiență. În campanie am înțeles că nu trebuie doar să judecăm, ci să acționăm. Să nu mai vedem doar partea goală a paharului, ci și pe cea plină. Comunismul a lăsat răni, trebuie să mergem mai departe.

Avem o singură planetă. Ea poate satisface nevoile noastre, dar nu și lăcomia noastră. Experiența ultimilor ani arată că a venit timpul pentru un mare salt. Sistemul vechi se apropie de final.

REPORTER:  Prin „sistem vechi” vă referiți la…?

CĂLIN GEORGESCU:  La comunism și la sistemul globalist actual.

REPORTER:  Îl considerați deja „sistem vechi”?

CĂLIN GEORGESCU:  Da. Pentru mine e clar. E suficient să ne uităm în jur, să vedem ce se întâmplă. Schimbările din Polonia, Ungaria, Olanda, Cehia, Slovacia… A venit vremea schimbării.

Václav Klaus spune că lucrurile sunt grave, ideologia a revenit în forță, sistemul nu funcționează, dar nu știm „în ce an al comunismului” suntem – metaforic: anii ’50, ’60, ’80. Havel spunea că nu poate exista democrație fără un sens al dimensiunii spirituale. Fără spirit nu există democrație.

Pentru noi, în România, credința ortodoxă e esențială. Trebuie să înțelegem spiritul vremii. Legătura dintre spiritualitate și democrație este puternică.

Procesul din 2026, Nicușor Dan, retragerea din politică

REPORTER:  În 2026 veți avea proces. Vă așteptați la un proces corect?

CĂLIN GEORGESCU:  Cred în dreptate. Este mai puternică decât manipularea. Sunt convins că adevărul va ieși la lumină. Nu am nicio teamă.

REPORTER:  După reluarea alegerilor, președinte a devenit Nicușor Dan. Ce fel de președinte este?

CĂLIN GEORGESCU:  Oamenii văd. Nu am nimic de adăugat. Întrebați-i pe ei cum arată România. Ziarele sunt pline de exemple.

REPORTER:  După aceste alegeri repetate, la care nu ați mai avut voie să candidați, ați anunțat că vă retrageți din viața politică. De ce?

CĂLIN GEORGESCU:  Pentru că, în primul rând, nu sunt „om politic” în sensul clasic. Sunt, înainte de toate, creștin. Cred în demnitatea și viitorul poporului meu și lupt pentru ele. E vorba de independență și libertate.

REPORTER:  Anunțul retragerii a fost consecința unor presiuni?

CĂLIN GEORGESCU:  Oamenii au uneori imaginații bolnave, au propriile lor proiecții și așteptări. Eu privesc lucrurile în alt registru: veșnicia, pacea planetei, viitorul României. Să faci totul în duhul lui Dumnezeu. E vorba de trezire. Nu doar în România, peste tot. Și va veni repede.

REPORTER:  Statul român nu v-a respectat decizia. Ați fost totuși pus sub acuzare pentru fapte grave. De ce încă vă consideră o amenințare, dacă ați anunțat că nu mai intrați în politică?

CĂLIN GEORGESCU:  Asta e problema lor, nu a mea. Trebuie să-i întrebați pe ei. Eu știu care e adevărul și știu ce putere au în mâini alegătorii români.

Popularitatea, viitorul și întrebarea despre o nouă candidatură

REPORTER:  Mulți spun că popularitatea dumneavoastră a crescut după anularea alegerilor.

CĂLIN GEORGESCU:  Așa este.

REPORTER:  Ce înseamnă asta pentru viitorul dumneavoastră? Ce vreți să faceți?

CĂLIN GEORGESCU:  Vreau să fac ceea ce este în folosul țării și națiunii mele. Mai ales acum, când la Washington sunt Trump și Vance, este momentul pentru un mare salt. Sincer, pentru Europa – când te uiți în jur – nu mai e doar o provocare, e ceva inevitabil. Se va întâmpla.

REPORTER:  Veți fi parte din această schimbare?

CĂLIN GEORGESCU:  Desigur. Și România, la fel. Sunt absolut convins. Viitorul aparține patrioților, cum spune președintele Trump. Și, dincolo de asta, viitorul aparține celor care cred în țara lor și în Dumnezeu.

REPORTER:  Asta înseamnă că veți candida din nou la președinție?

CĂLIN GEORGESCU:  Nu știm ce va fi mâine. Am avut alegeri care au fost anulate, nu știm nici azi care au fost motivațiile reale, nu avem suficientă transparență și dovezi.

Înainte să vorbim despre alegerile viitoare, trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat la cele trecute.

 Mesaj final către Slovacia

REPORTER: Domnule Georgescu, vă mulțumesc pentru interviu.

CĂLIN GEORGESCU: Și eu vă mulțumesc. Și pentru că am vorbit despre Slovacia, dați-mi voie să spun ceva la final: apreciez curajul premierului vostru, Robert Fico, care a supraviețuit unei tentative de asasinat. Asta ne amintește că suveranitatea statului și demnitatea au un preț.

Robert Fico are un curaj extraordinar, vreau să felicit electoratul slovac că are un astfel de prim-ministru.