Politică românească
Pro Democraţia explică motivele pentru care a declinat invitaţia ICCJ la o dezbatere: Conflictul dintre Executiv şi magistraţi în cazul pensiilor de serviciu
Asociaţia Pro Democraţia explică, într-un comunicat de presă, motivele pentru care a declinat invitaţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la dezbaterea de marţi iniţiată de ICCJ privind apărarea statului de drept. Potrivit Pro Democraţia, conflictul dintre puterea executivă şi cea judecătorească în privinţa pensiilor de serviciu ale magistraţilor este în plină desfăşurare, iar sesizarea Secţiilor Unite ale ICCJ are termen miercuri la CCR.
Asociaţia mai semnalează că Executivul nu se află la masa discuţiilor, deşi „justiţia ca serviciu public şi resursele asigurate pentru garantarea statului de drept” se fac „exclusiv prin intermediul bugetului public”. Totodată, asociaţia subliniază că Guvernul are „obligaţia legitimă” de a asigura „un sistem public de pensii echitabil, inclusiv pentru magistraţi” şi de a corecta „dezechilibrele care pun o povară disproporţionată pe bugetul public”. „Principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii trebuie aplicat în toate reformele cu impact major asupra societăţii”, afirmă Pro Democraţia. Asociaţia invită puterea executivă şi judecătorească la un dialog transparent, moderat de societatea civilă.
Asociaţia Pro Democraţia precizează, într-un comunicat de presă, că în 20 noiembrie a făcut un apel la responsabilitate din partea ambelor puteri – executivă şi judecătorească – pentru ca democraţia, drepturile omului, egalitatea în faţa legii şi justiţia ca serviciu public să nu fie afectate de conflictul între aceste două puteri. Ulterior, asociaţia a primit o invitaţie din partea ICCJ cu privire la o dezbatere referitoare la apărarea statului de drept.
„Cu toate că „justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe”, Asociaţia Pro Democraţia a declinat invitaţia întrucât conflictul dintre puterea executivă şi cea judecătorească în privinţa modificării regimului pensiilor de serviciu ale magistraţilor este în plină desfăşurare, iar sesizarea formulată de Secţiile Unite – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are termen la CCR miercuri, 10 decembrie. Asociaţia adaugă că puterea executivă nu este, marţi, la masa dezbaterilor, în condiţiile în care „justiţia ca serviciu public şi resursele asigurate pentru garantarea statului de drept se efectuează exclusiv prin intermediul bugetului public”.
„Reamintim că Guvernul, în calitate de garant al stabilităţii financiare şi principal finanţator al sistemului judiciar, are obligaţia legitimă de a asigura un sistem public de pensii echitabil, inclusiv pentru magistraţi, iar aplicarea principiului echităţii fiscale pentru corectarea dezechilibrelor care pun o povară disproporţionată pe bugetul public nu trebuie să se oprească la noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor. Prin urmare, principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii trebuie aplicat în toate reformele cu impact major asupra societăţii. Aşa cum justiţia nu se autofinanţează, nici alte sectoare publice nu se autofinanţează, iar administrarea responsabilă a fondurilor publice este esenţială pentru un întreg sector public funcţional şi durabil”, explică Pro Democraţia în comunicatul citat.
Asociaţia consideră că, din aceste considerente, statul are „datoria să se asigure că toate categoriile profesionale sunt tratate egal în faţa legii şi că sectorul public este administrat sustenabil, fără prioritizări discreţionare”.
„Lipsa încrederii cetăţenilor în stat reprezintă un risc major pentru democraţie, care se sprijină nu doar pe instituţii, ci şi pe participarea civică şi implicarea cetăţenilor deserviţi cu servicii publice. Fiindcă este crucial ca dialogul între Guvern şi magistratură să fie restabilit în spirit de cooperare, reiterăm angajamentul Asociaţiei Pro Democraţia de a susţine şi modera orice dezbatere publică ce promovează transparenţa, predictibilitatea, responsabilitatea şi sustenabilitatea în administrarea sectorului public, prin politici publice şi legislaţie bine evaluate, preferabil ex ante, din perspectiva impactului clar asupra cetăţenilor, economiei şi societăţii”, menţionează asociaţia.
Pro Democraţia precizează că unele teme de pe agenda dezbaterii de marţi, iniţiată de Înalta Curte pentru un „program de dialog constant cu societatea civilă”, sunt „vagi şi nu intră în mod necesar în atribuţiile ICCJ”. Asociaţia consideră cî ar fi fost necesară prezenţa CSM ca instituţie consacrată constituţional cu rolul de garant al independenţei justiţiei – atribut cheie al statului de drept.
„O altă temă de discuţie este legată de uniformizarea jurisprudenţei şi corectitudinea aplicării legii. Cu toate că jurisprudenţa are un impact major asupra drepturilor fundamentale ale justiţiabililor, organizaţiile societăţii civile nu au niciun rol constituţional şi legal în raport de atribuţiile cheie ale ICCJ în privinţa jurisprudenţei unitare. După cum se ştie, Hotărârile Prealabile şi Recursul în Interesul Legii (RIL) sunt formulate de instanţele de judecată sau de Procurorul General al României”, se mai arată în comunicatul citat.
În urmă cu o săptămână, mai multe organizaţii civice au anunţat că refuză o invitaţie la dialog primită de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reclamând lipsa de transparenţă în alegerea participanţilor, dar şi faptul că nu toate vocile critice din societate ar fi reprezentate.
”Întregul demers pare mai degrabă o legitimare decât o consultare”, reclamau organizaţiile care, în plus, avertizau că ICCJ nu are mandatul instituţional de a iniţia acest tip de dialog.
În 20 noiembrie, Asociaţia Pro-Democraţia afirma că România traversează un conflict între puterea executivă şi cea judecătorească în ceea ce priveşte reforma pensiilor de serviciu, necesară în actualul context financiar şi al implementării angajamentelor asumate prin PNRR.
„Este esenţial ca dialogul dintre Guvern şi magistratură să se desfăşoare în spiritul cooperării loiale (…). pentru beneficiul întregii societăţi”, afirmau reprezentanţii cunoscutei organizaţii pentru apărarea democraţiei şi a drepturilor omului, care menţionau că în ultimele luni au primit „sute de mesaje” în care românii reclamă „lentoarea termenelor din justiţie”.
În noiembrie, mi multe organizaţii civice au protesta în faţa Instanţei Supreme şi au cerut demiterea şefei ICCJ, Lia Savonea, pe care au acuzat-o că a slăbit lupta anticorupţie, a transformat CSM într-un instrument politic, nu a ţinut cont de părerile magistraţilor şi a luat decizii extrem de contestate.
ICCJ preciza, într-un comunicat, că a iniţiat “Programul de dialog constant cu societatea civilă”, pentru „comunicare şi consultare permanentă cu societatea civilă”. Prima dezbatere ar urma să aibă loc, marţi, 9 decembrie, şi se intitulează „Statul de drept si rolul justitiei – Cum aparam statul de drept? Justiţia şi societatea civilă în dialog”. Dezbaterea a fost programată să se desfăşoare cu o zi înainte ca CCR să se pronunţe asupra sesizării depuse de Secţiile Unite – ICCJ privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
Politică românească
VIDEO Nicușor Dan intervine în criza politică: scenariul care ‘nu poate exista’ în România
Tensiunile din coaliția de guvernare intră într-o nouă etapă, după declarațiile tranșante făcute de președintele României, Nicușor Dan, care a intervenit public pe tema conflictului politic dintre partide și a stabilității Executivului. Mesajul transmis este unul clar: România nu își permite experimente politice în acest moment.
„Îmi doresc un guvern cu cele patru partide”
Întrebat despre ruptura tot mai vizibilă dintre PSD și USR și despre scenariile vehiculate privind o eventuală reconfigurare a guvernării, Nicușor Dan a respins ideea unor combinații politice alternative.
„Eu îmi doresc un guvern cu cele patru partide și cu minoritățile naționale, iar angajamentul partidelor este în acest sens”, a declarat șeful statului.
Declarația vine în contextul în care PSD a transmis public că nu mai dorește să continue într-o formulă de guvernare alături de USR, alimentând speculațiile privind o posibilă rupere a coaliției.
Nicușor Dan și scenariul unui guvern minoritar
”Partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obişnuim cu situaţia asta. Pe de altă parte, când e vorba să ia nişte măsuri, cum este chestiunea cu acciza la combustibil, vedem că ele cooperează, combinaţie de administrativ cu joc politic, pe partea administrativă, funcţionează”, a declarat, luni seară, preşedintele Nicuşor Dan.
El a comentat şi scenariul unui guvern minoritar: ”Nu cred că e o soluţie fericită pentru momentele pe care le trăim (…) Faptul că fiecare din partidele care formează azi coaliţia spun că vor să guverneze şi fiecare are nişte condiţii pentru ca asta se întâmple, ne duce către ideea că ele vor ajunge să se înţeleagă într-o formă sau alta. Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a adăugat preşedintele.
Întrebat dacă îl mai doreşte premiee pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan a afirmat că atribuţiile trebuie împărţite în această situaţie: ”Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.
Şeful statului a precizat că a vorbit cu fiecare din liderii coaliţiei în ultimele câteva zile, aşa cum o face frecvent.
Scenariul exclus: fără PSD, guvernul devine fragil
Președintele a mers mai departe și a punctat direct limita politică a momentului: fără PSD, guvernarea ar deveni extrem de vulnerabilă.
„Dacă vrem să facem speculații, fără PSD nu poate să fie decât un guvern minoritar și atunci e dificil”, a spus Nicușor Dan.
Mesajul este unul cu greutate, în condițiile în care discuțiile despre o eventuală repoziționare a forțelor politice au devenit tot mai intense în ultimele zile.
Tensiuni, dar fără decizii rapide
În ceea ce privește numirile din zona serviciilor de informații, un alt subiect sensibil aflat pe agenda publică, președintele a evitat să ofere un calendar concret, sugerând că momentul nu este unul favorabil pentru decizii.
„E ceva ce ține de președinte și Parlament și, în momentul acesta, constatăm cu toții că există o inflamare. În momentul potrivit o să avem această discuție, finalizată cu numiri”, a explicat acesta.
Pensiile rămân înghețate, speranța mutată la rectificare
Pe fondul presiunilor sociale, șeful statului a fost întrebat și despre situația pensionarilor, ale căror venituri au rămas înghețate.
Răspunsul a fost rezervat, dar a lăsat deschisă o posibilă intervenție ulterioară:
„Pentru moment lucrăm cu bugetul așa cum a fost votat și promulgat. În condițiile în care posibilitățile economice o vor permite, și pentru pensionari, și pentru alte categorii, se pot face ajustări la rectificare.”
Context tensionat: Bolojan avertizează asupra riscurilor
Declarațiile lui Nicușor Dan vin în paralel cu poziția exprimată de premierul Ilie Bolojan, care a avertizat că schimbările de persoane nu rezolvă problemele structurale ale României și că țara nu își permite un guvern minoritar.
Grindeanu vine cu 3 scenarii: ‘Nu se mai poate altfel’
Liderul social-democrat a precizat că discuțiile din partid au ajuns într-un punct avansat și că actuala formulă de guvernare nu mai este susținută în forma actuală de majoritatea membrilor PSD.
„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este cel de a rămâne așa cum suntem acum. Al doilea, care comportă și alte trei sub-scenarii, înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Și al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Grindeanu.
Politică românească
Șeful PSD Neamț vorbește despre condițiile pentru rămânerea la guvernare: „Nu în această formulă și nu cu Ilie Bolojan premier”
Tensiuni tot mai vizibile în interiorul coaliției de guvernare. Organizația PSD Neamț anunță că își dorește continuarea guvernării, însă nu în actuala formulă și nu cu actualul prim-ministru. Mesajul a fost transmis după o întâlnire regională a partidului, desfășurată la Bacău.
Poziție fermă după întâlnirea regională
Președintele PSD Neamț, Daniel Vasilică Harpa, a declarat că organizația pe care o conduce a exprimat clar, în cadrul discuțiilor cu liderii centrali ai partidului, nemulțumirile față de modul în care funcționează actuala coaliție.
La întâlnire au participat reprezentanți ai organizațiilor din Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui și Bacău, alături de conducerea centrală, inclusiv Sorin Grindeanu și Claudiu Manda.
„Putem continua la guvernare, pentru că am câștigat alegerile și avem această responsabilitate, dar nu în actuala formulă și nu cu această conducere, nu cu domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru”, a transmis Harpa.
Critici directe la adresa premierului
Liderul PSD Neamț susține că așteptările inițiale legate de actualul premier nu s-au confirmat, în ciuda experienței administrative pe care acesta o are.
„Am pornit de la ideea că un prim-ministru care a fost și primar, și președinte de consiliu județean înțelege problemele reale ale aleșilor locali. Aceasta era așteptarea noastră, dar iată că ne-am înșelat”, a declarat acesta.
Mesajul reprezintă una dintre cele mai clare poziționări venite din teritoriu împotriva premierului Ilie Bolojan.
PSD vrea să rămână la guvernare, dar cu schimbări
În același timp, PSD Neamț transmite că nu pune sub semnul întrebării participarea la guvernare, ci modul în care aceasta este realizată.
Potrivit lui Harpa, partidul își asumă responsabilitatea rezultatului electoral, însă cere schimbări pentru a putea livra rezultatele promise.
„Rămânem responsabili, rămânem implicați, dar lucrurile trebuie schimbate astfel încât să răspundem cu adevărat așteptărilor oamenilor”, a subliniat acesta.
Infrastructura Moldovei, prioritate invocată în discuții
Un alt punct important discutat în cadrul întâlnirii a fost legat de infrastructura din regiunea Nord-Est. Liderii PSD au subliniat necesitatea accelerării investițiilor în drumuri, considerate esențiale pentru dezvoltarea zonei.
În acest context, a fost menționat și rolul ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, despre care s-a afirmat că poate contribui la impulsionarea proiectelor din regiune.
Politică românească
‘Este mai rău decât Putin’ – Traian Băsescu îl pune la zid pe Donald Trump. Ce acuzații îi aduce liderului SUA
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat luni critici extrem de dure la adresa liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pe care îl acuză că a afectat grav imaginea internațională a Statelor Unite și că abordează politica externă într-o manieră pur economică.
„Din păcate Statele Unite au un președinte care desconsideră tot ce înseamnă valoare democratică. Rețineți ce vă spun. Este mai rău decât Putin. Acest om, acest președinte a depreciat prestigiul Statelor Unite cum n-a reușit nimeni să o facă. Este un biet afacerist care vinde terenuri și apartamente și are pe mână mașinăria formidabilă a Armatei Statelor Unite. Și o utilizează crezând că face afaceri”, a declarat Băsescu, luni, la B1TV.
Acuzații privind tendințe expansioniste
Fostul președinte a invocat și declarațiile controversate ale liderului american legate de extinderea influenței SUA.
„La Putin încă n-am auzit că vrea să cucerească o listă întreagă de țări. El le ia una câte una. Trump ne spune de un an de când a venit, ba că vrea Groenlanda, ba că va anexa Canada, acum vrea Cuba”, a continuat fostul președinte.
„A capturat Venezuela, pune țiței în contul lui. Acum în Iran, după ce a ratat obiectivele, adică schimbarea regimului și stoparea credibilă a programului nuclear, Acum i-a dat prin cap altă trăsnaie că-l interesează țițeiul iranian”, a mai spus Băsescu.
Critici privind stilul de comunicare
De asemenea, fostul președinte a criticat stilul inconsecvent de comunicare al președintelui american: „Este un om pe care mai bine nu-l asculți pentru că are trei, patru, cinci intervenții pe zi în care se contrazice de la una la alta, de la o intervenție la alta”.
Privind anunțul legat de ocuparea și distrugerea insulei Kharg, Băsescu spune: „Este o instalație majoră, extrem de importantă, cea mai importantă instalație a Iranului”, însă amintește și riscurile unei astfel de operațiuni: „Poate înainte să ia decizia, președintele Trump îi întreabă pe ruși ce au pățit pe Insula Șerpilor. Au cucerit-o și într-o noapte i-a ras Ucraina. E foarte greu să menții o insulă ocupată când dincolo de insulă urmează hăul teritoriului iranian”.
-
Conservatori Europeniacum 4 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 3 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 5 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 3 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 3 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 3 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 5 luniElena Lasconi, atac în termeni duri la Nicușor Dan: „Este produsul sistemului!”
