Congresul extraordinar al PNL a început, la ora 12.00, la Romexpo, cu aproape 1.800 de delegați liberali din toată țara. Ilie Bolojan candidează la președinția partidului. Vasile Blaga i-a atacat pe cei care îl contestă pe Ilie Bolojan.

„Domnule Președinte Bolojan, domnilor președinți, dragi colegi, dragi invitați, aș vrea să fiu de la început foarte clar: noi nu am organizat astăzi acest congres pentru o persoană. Nu l-am organizat nici împotriva altei persoane, nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, Partidul Național Liberal este sub asediu, ăsta este adevărul. Și vedeți că este atacat dreptul nostru de a decide, în propriul nostru partid” , spune Blaga.

„Ne este atacat statutul, ne este atacată autoritatea”

„Ne este atacat statutul, ne este atacată autoritatea. Sigur, nu este un moment ușor, dar, cum am spus și presei la intrare, aici nu este vorba de deciziuni. Nu. Aici este vorba de un test: cine este liberal adevărat, cine ține la acest partid, cine l-a onorat și vrea să-l onoreze în continuare, cine nu-și bate joc de el, acela este astăzi în sală. Și ceilalți pe care îi reprezentați acasă? Pentru că, de prea mult timp, o mână de 4-5 oameni aceeași, folosindu-se și de alți câțiva, folosesc partidul, și să o spunem pe șleau, în nume personal. Au fost momente grele.

Am construit și reconstruit organizați. Am fost în multe campanii. Pe majoritate le-am câștigat, dar am și pierdut. Dar un lucru este clar, dragi colegi liberali: cine nu respectă deciziile partidului, principiile lui, acel partid nu mai este un partid, este o adunătură de oameni care umblă după funcții. Vedeți ce s-a întâmplat doar în ultimele zile?

Dar prezența dumneavoastră aici demonstrează că nimic și nimeni nu ne poate opri să venim împreună și să decidem soarta acestui partid. Nimic și nimeni nu poate să ne oprească să ne decidem viitorul.”, a mai spus acesta.

„Să își bage unii mințile în cap”

„Și trebuie să își bage unii mințile în cap. Pentru că acest partid are tradiție, are istorie. Și mai văd un lucru. Credeam că a trecut, într-o altă perioadă nu demult trecută. Domnule, unii, când nu au argumente, scot din traistă interesul național. Ca și cum nu în fiecare zi ar fi vorba de interes național. Dar să fie clar pentru toată lumea: o Românie puternică nu poate exista fără un Partid Național Liberal puternic.

O Românie puternică, o Românie democratică, mai ales astăzi, mai mult decât oricând, nu poate exista fără un Partid Național Liberal puternic. Noi vom ieși astăzi mai întăriți din acest congres. Mai întăriți pentru că, după mulți ani de zile, în sfârșit, și știu ce vorbesc, acest partid are un conducător, pe Ilie Bolojan.

Și mai știu ca datorită muncii și eforturilor din ultimele zile aceasta echipa va și putea sa și conducă.

Am fost în permanentă adeptul celor trei D. Discuții, vorba domnului Stolojan, până cădem sub masă. Decizii, dar pe urmă disciplină.

Asta i-a lipsit de 5-6 ani de zile acestui partid

Dragii mei, n-aș vrea să vă rețin prea mult, dar am mare încredere că vom urma cu toții calea corectă pentru viitorul acestui partid.

Și aceea este una singură: să ne uităm cu atenție la trecut, să nu-i facem de râs pe înaintașii noștri, pentru că eu, de exemplu, vin dintr-un partid, înainte de a fi în PNL, care este singurul partid care a bătut PSD-ul după ’90.

Și atunci când am făcut, în 2014, fuziunea cu PNL-ul, oameni buni, am făcut-o și am construit cea mai puternică forță de centru-dreapta din țara asta, care trebuie să se opună populismului.

N-am făcut-o să fie o anexă la PSD.

Doamne ajută!”, a declarat Vasile Blaga.

Fostul lider al PNL și fost premier, Ludovic Orban, a anunțat, înaintea Congresului Extraordinar al PNL că se va întoarce în PNL. Ludovic Orban a explicat că, imediat după Congres, noua conducere PNL se va întâlni cu liderii Forța Dreptei, iar ulterior aceștia vor reveni în PNL.

Ludovic Orban: Da, categoric revin în PNL!

”Există deschidere atât din partrea noastră liberalii din Forța Dreptei, dar și din partea conducerii PNL. Rămâne să se aleagă noua conducere a PNL, iar apoi să aibă un mandat de negociere între conducerile celor două partide, ca să revenim în PNL.

Da, categoric! Noua linie a PNL, noua gândire și linie strategică mă reprezintă și sunt convins că pot să pun și eu umărul, cu modestele mele forțe, la viitorul PNL”, a anunțat Ludovic Orban.

Ludovic Orban a demisionat din PNL în 2021, după ce a pierdut în fața lui Florin Cîțu

Ludovic Orban și-a depus oficial demisia din PNL pe 23 noiembrie 2021. Decizia a venit ca urmare a pierderii alegerilor interne pentru șefia partidului în fața lui Florin Cîțu și, mai ales, în semn de protest față de decizia conducerii PNL de a forma o coaliție de guvernare cu PSD.

Alături de fostul premier, alți 15 parlamentari liberali au demisionat din partid în aceeași perioadă.

În contextul schimbărilor politice recente de la vârful PNL (cum ar fi preluarea conducerii de către noi lideri precum Ilie Bolojan), Ludovic Orban a exprimat public pe pagina sa de Facebook și în declarații politice deschiderea de a contribui alături de colegii din Forța Dreptei la un proiect comun de unificare a forțelor politice liberale și de reconstrucție a dreptei.

Europarlamentarul ECR/ AUR Gheorghe Piperea pune lupa pe finanțările politice acordate unor fundații din statele europene. El susține că aceste fundații sunt finanțate pe căi obscure și mai obscure sunt cheltuielile acestor bani în țările europene.

Gheorghe Piperea atrage atenția asupra finanțărilor politice europene

El arată că sumele sunt amețitoare și se duc în zone de militantism politic și nu pentru ceea ce s-a dorit inițial. Așa s-ar explica jocurile politice ciudate din ultimii 36 de ani din România și nu numai acolo unde acest tip de fundații acționează neîngrădite.

Iată analiza prof. Gheorghe Piperea:

Sume amețitoare primite de aceste fundații

”Fundațiile politice care primesc bani publici de la statele membre și de la Uniunea Europeană reprezintă o realitate mai puțin (re)cunoscută în România, dar vizibilă peste tot în statele membre cu vechime în UE, cum ar fi Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia și chiar Spania.

În Germania, cele trei mari fundații politice (Friedrich Nauman, Konrad Adenauer, Schumann) primesc un miliard de euro anual de la stat, dar și câteva zeci de milioane de euro anual de la UE.

Aceste fundații activează și în România, influențând pe față sau în mod insiduos aspectul și funcționarea sistemului politic și birocratic. Existența ubicuă și persistența în timp a acestor fundații politice explică foarte bine domnia de peste 36 de ani a prostocraților, cleptocraților și vice-regilor de colonie asupra României.  

Din nefericire, în România, aceste fundații politice (nerecunoscute ca atare de legea internă) influențează sub multiple aspecte sistemul judiciar – participarea în CSM, implicarea în selecția magistraților, PR – ul targetat pe persoanele din sistem care au convingerile ideologice „corecte politic” sau interesele financiare sudate la aceste fundații politice, manipularea opiniei publice pentru politicienii main-stream și transformarea sistemului judiciar în armă politică.

Este un lucru extrem de periculos, tolerat sau chiar lăudat până anul acesta în România, dar evidențiat ca extrem de nociv în raportul CSM din iunie 2026 privind starea justiției, raport care azi este pe masa Comisiei Europene, pentru analiză. Există riscul revenirii la MCV sau, poate chiar mai rău, la situația de dinainte de aderarea la UE, când sistemul judiciar românesc nu era de încredere pentru UE, iar asta doar pentru că fundațiile politice au folosit sistemul judiciar ca pe o figurină de plastilină, în scopurile lor ideologice sau în interesul lor comercial.

Parlamentul European a adoptat, în plenara din iunie 2026 de la Strasbourg, raportul referitor la statutul și finanțarea partidelor europene și a fundațiilor politice europene.

Dezbaterea care a precedat votul a scos la iveală diferențe importante de viziune privind modul în care Uniunea Europeană finanțează activitatea politică și rolul pe care instituțiile europene ar trebui să îl joace în viața democratică a statelor membre.

Suspiciuni că banii sunt folosiți pentru agende ascunse 

Legitimitatea democratică a Uniunii Europene își are rădăcinile în statele membre și în voința cetățenilor. Democrația europeană este o democrație reprezentativă. Suveranitatea națională aparține popoarelor europene și se exercită prin reprezentanți aleși în urmarea unor alegeri corecte și legitime. Fondurile publice europene nu ar trebui utilizate pentru trecerea acestei suveranități de la reprezentanții aleși ai poporului la fundații politice sau la elite împinse pe agenda publică de fundațiile politice ori de serviciile secrete, dar ne-alese și ne-mandatate de popor. Altfel, încrederea în democrație ar fi nimicită.

Respectarea identităților naționale și a tradițiilor constituționale ale statelor membre nu contrazice proiectul european, ci reprezintă una dintre condițiile sale de legitimitate democratică. De altfel, independența națională este una dintre valorile fundamentale ale UE, enunțate în preambulul și în art. 1-2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), alături de familie, libertate, credință, toleranță, pace, demnitate umană și prosperitate a cetățeanului.

Amendamentele (rămase minoritare) la raportul Parlamentului European, mai sus enunțat, amendamente susținute prin vot și de mine, au pretins că fondurile publice europene sau cele alocate de statele membre fundațiilor politice trebuie să respecte pluralismul politic, iar nu să favorizeze ideologii. Am susținut, de asemenea, că UE trebuie să acționeze pentru stoparea discriminării ideologice și că banii publici nu mai trebuie să fie folosiți împotriva vocilor conservatoare.

În conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), asigurarea unei finanțări adecvate pentru fundațiile politice europene poate contribui la formarea conștiinței politice europene, la exprimarea voinței cetățenilor și la promovarea pluralismului politic în UE, dar nu se poate admite ca aceste entități să canalizeze banii și energiile populare înspre curentele politice agreate de sistem, în timp ce promovează și practică așa-numitul „cordon sanitar”, care ține partidele, mișcările politice și ideile dizidente la distanță „aseptică” de decizie, pentru a nu „contamina” captivii sistemului cu emoții negative, anti-sistem, contribuind la cenzură, la transformarea opiniei în delict și la segregarea socială pe criterii politice ți ideologice.

Finanțarea europeană trebuie să fie neutră politic și ideologic și să se bazeze pe criterii transparente, obiective și prevăzute expres de legislația Uniunii Europene.

Suspendarea sau retragerea finanțării se justifică în cazul unor încălcări clar definite de lege, dar în niciun caz în baza unor interpretări politice sau discreționare ale normelor europene.

Fondurile publice europene nu ar trebuie utilizate pentru promovarea unei singure perspective ideologice asupra viitorului Europei, ci pentru stimularea dezbaterii democratice și a pluralismului politic.

Standardele de finanțare ar trebui să fie transparente

Aplicarea acelorași reguli pentru ONG-uri și fundațiile politice de diverse orientări și eliminarea dublului standard sunt demersuri de bun simț, auto-definitorii. Standardele de transparență, audit și raportare aplicabile diferit în funcție de faptul că fundațiile politice sunt dincoace sau dincolo de cordonul sanitar riscă să alimenteze percepția unui tratament inegal și să afecteze încrederea cetățenilor în imparțialitatea instituțiilor europene.

Organizațiile neguvernamentale care azi beneficiază de finanțare din partea Uniunii nu fac obiectul unor cerințe semnificativ mai stricte în materie de transparență, raportare, audit și control, în raport de partidele politice naționale și de entități cum ar fi companiile sau instituțiile publice care vehiculează bani publici. Acest tratament inegal subminează încrederea în imparțialitatea și coerența normelor de finanțare ale Uniunii. Această asimetrie afectează echilibrul dintre actorii care participă la dezbaterea publică și slăbește rolul (principial benefic al) fundațiilor politice europene.

Fundațiile politice europene ar trebui să servească drept platforme pentru dezbaterile politice, schimburile intelectuale și pluralismul politic, iar nu pentru a promova anumite obiective instituționale, ideologice sau integraționiste ca reprezentând un presupus consens european. Aceste fundații politice ar trebui să respecte pe deplin diversitatea tradițiilor politice, a opiniilor și a identităților constituționale ale statele membre.

Dezbaterea democratică necesită protejarea discursului politic, inclusiv a informațiilor sau a ideilor „care indignează, șochează sau deranjează statul sau orice sector al populației” (statuarea veche, de peste 50 de ani, a CEDO). Implicit, finanțarea din partea UE nu ar trebui să favorizeze sau să dezavantajeze actorii politici pe baza orientării lor ideologice.

Extinderea finanțărilor pentru acest tip de fundații din bani europeni are o tentă totalitară

Extinderea finanțării acordate fundațiilor politice europene în viitoarele cadre financiare multianuale nu este deloc o veste bună, ci un demers administrativ cu tentă totalitară, care trebuie combătut, mai ales pentru că trece sarcina conducerii națiunilor și a UE de către politicieni aleși legitim și responsabili politic, moral și juridic față de cetățeni, asupra fundațiilor politice și a elitelor ne-mandatate de nimeni care, de altfel, nu își asumă nicio responsabilitate pentru politicile lor greșite, nocive și anti-democratice.

Partidele politice naționale rămân principalul instrument prin care cetățenii participă la procesul democratic, iar resursele publice trebuie să consolideze reprezentarea democratică la toate nivelurile, fără a diminua rolul structurilor politice naționale.

Nu trebuie să permitem transformarea UE într-un Turn Babel 

Pluralismul politic, libertatea de exprimare a tuturor curentelor democratice și respectarea identităților naționale reprezintă elemente esențiale pentru viitorul proiectului european. Dacă am abanonat aceste valori, am abandonat ideea de democrație în sine și am renunțat la valorile care au fundat Uniunea Europeană, iar acest lucru nu poate fi permis, mai ales, nu pentru a perpetua la conducere o birocrație închistată în proiectul său de tip sovietic, imperial, supra-național.

Nu putem permite transformarea Uniunii Europene într-un Turn Babel, care ar slăbi rolul democratic al națiunilor Europei, susține europarlamentarul ECR pe pagina sa de socializare.