Acțiunea Conservatoare
Legea Vexler, o derivă legislativă – Acțiunea Conservatoare
Legea Vexler – o analiză lucidă asupra unei derive legislative cu efecte grave asupralibertății, culturii și identității naționale
20 decembrie 2025
Claudiu Târziu
președinte al Acțiunea Conservatoare, europarlamentar
Cuvânt introductiv – de ce vorbesc acum
Mă adresez românilor cu calm, cu responsabilitate și cu dragoste pentru această țară. Nu din impuls, nu din resentiment, nu pentru a inflama spirite, ci pentru a spune limpede ceea cetrebuie spus, într-un moment în care tăcerea riscă să devină complicitate.
Legea cunoscută în spațiul public drept „Legea Vexler” nu este o lege oarecare. Nu este un simplu gest simbolic, nu este o reglementare tehnică și nici o inițiativă izolată. Este expresiaunei viziuni ideologice care, odată legiferată, produce efecte profunde și ireversibile asupramodului în care o națiune are voie să-și înțeleagă trecutul, să-și cinstească cultura și să-șiapere demnitatea.
Spun de la început, fără echivoc: antisemitismul este condamnabil, așa cum este condamnabilorice tip de ură etnică, religioasă sau rasială. Dar tocmai pentru că știu ce înseamnă răulideologiilor totalitare, afirm cu toată fermitatea: nu poți combate ura prin cenzură, nu poțiapăra demnitatea umană prin umilirea identității unui popor și nu poți construi pace socialăprin frică.
I. Contextul real al adoptării legii
Dezbaterea din Camera Deputaților din 17 decembrie 2025 a fost una profund viciată. Nu prin lipsa timpului sau prin absența procedurilor, ci prin climatul moral în care s-a desfășurat.
A fost o dezbatere dominată de:
– teama de stigmatizare,
– presiune mediatică,
– reflexe de aliniere automată,
– lipsa curajului de a pune întrebări legitime.
Mulți parlamentari au votat nu pentru că au fost convinși de justețea legii, ci pentru că au dorit să evite o etichetă. Când frica înlocuiește discernământul, democrația intră în regres, chiar dacă procedurile sunt respectate formal.
Incidentul din plen, în care un afiș cu portretele unor mari personalități ale culturii române a fost rupt ostentativ, nu este un simplu episod de nervozitate. Este un mesaj. Acest gestreprobabil spune, fără cuvinte, că există nume care trebuie să dispară, există o memorie care trebuie rescrisă, există o cultură care trebuie ”disciplinată”.
Faptul că acest gest nu a fost sancționat imediat și exemplar de conducerea CamereiDeputaților a fost un semn extrem de periculos: anumite excese sunt tolerate atunci cândservesc o anumită ideologie.
II. Nu discutăm despre o lege „împotriva extremismului”, ci despre un mecanism de control cultural
Problema centrală a Legii Vexler nu este intenția declarată, ci efectul real.
Această lege:
– mută evaluarea istoriei din zona cercetării academice în zona penalului;
– transformă interpretarea ideologică într-un criteriu juridic;
– creează un cadru în care memoria devine suspectă, iar cultura – condiționată.
Ambiguitatea noțiunilor utilizate (apologie, promovare, asociere, simbol, cult, materiale) permite interpretări extensibile. Orice jurist onest știe că o lege vagă este o armă: nu lovește pe toată lumea deodată, ci selectiv, arbitrar, intimidant.
Efectul imediat nu va fi neapărat o avalanșă de condamnări. Efectul imediat va fi:
– autocenzura profesorilor,
– tăcerea editorilor,
– prudența extremă a bibliotecilor,
– retragerea instituțiilor culturale din orice dezbatere sensibilă.
Așa începe orice regim al fricii: nu cu interdicții masive, ci cu neliniștea permanentă că aiputea greși.
III. Atacul asupra Panteonului românesc – un proces deja început
Cei care afirmă că „nimeni nu va atinge marii clasici” fie nu cunosc realitatea, fie nu vor să o recunoască.
De ani de zile, asistăm la:
– presiuni pentru schimbarea denumirilor de străzi și școli;
– solicitări privind îndepărtarea de statui și busturi;
– contestarea titlurilor onorifice;
– stigmatizarea publică a unor figuri canonice.
Nu discutăm despre personaje marginale, ci despre părinții fondatori ai României moderne, despre arhitecții statului național, despre mari creatori de cultură.
Judecarea unor personalități precum Kogălniceanu, Xenopol, Eminescu, Iorga exclusiv prin fragmente scoase din contextual epocii, interpretate cu grila ideologică a secolului XXI, este un abuz intelectual.
Istoria nu funcționează astfel. Cultura nu se reduce la dosare de acuzare.
Dacă acceptăm acest mecanism, niciun nume nu va mai fi sigur. Astăzi sunt unii, mâine vor fialții. Odată pornit, acest proces nu se oprește de la sine.
IV. Memoria comunismului și pericolul criminalizării martiriului
Un capitol extrem de sensibil este cel al memoriei detenției politice și al mărturisitorilor din temnițele comuniste.
România a avut zeci de mii de deținuți politici. Oameni care au suferit, au murit, au fost distruși fizic și psihic de un regim totalitar. Pentru mulți români, acești oameni sunt repere morale, nu figuri ideologice.
Orice tentativă de a supune această memorie unei „revizuiri” motivate politic sau ideologic este profund nedreaptă.
Nu poți cere unui popor să-și renege suferința pentru a se conforma unei agende contemporane.
Dacă Legea Vexler va induce frică inclusiv în spațiul religios, descurajând cinstireamartirilor, atunci efectul ei va fi nu doar anti cultural, ci anti spiritual.
V. România nu este o societate antisemită și tocmai de aceea această lege este greșită
Trebuie spus limpede: România nu are o problemă reală de antisemitism.
Comunitatea evreiască este protejată, respectată, sprijinită instituțional. Drepturileminorităților sunt garantate și aplicate.
În acest context, apare o întrebare legitimă, care nu este nici extremistă, nici provocatoare: De ce este România tratată ca o națiune suspectă?
De ce i se cere constant să renunțe la reperele propriei istorii?
Politicile bazate pe culpabilizare colectivă nu vindecă, ci fracturează. Ele nasc resentimenteacolo unde nu existau, tocmai pentru că oamenii simt instinctiv când li se cere să se dezică de ei înșiși.
VI. Legea Vexler – o lege care riscă să devină rasistă prin efectele ei
Spun cu deplină responsabilitate morală: o lege devine rasistă nu prin intenție declarată, ciprin efect.
Dacă o lege:
– stigmatizează predominant cultura majorității,
– lovește sistematic în reperele unei singure națiuni,
– creează impresia că un popor trebuie „corectat” identitar,
atunci ea încalcă principiul fundamental al demnității egale.
Anti-umanismul este condamnabil indiferent de direcția sa.
Nu există ură „bună” și ură „justificată”.
Nu poți combate discriminarea printr-o altă formă de discriminare.
VII. De ce „rabdă” românii
Românii nu sunt indiferenți. Sunt obosiți, dezamăgiți și temători.
Obosiți de conflicte artificiale.
Dezamăgiți de instituții care nu îi apără.
Temători de etichete care pot distruge reputații și vieți.
Dar răbdarea nu este infinită. Frustrarea acumulată, dacă nu este canalizată prin dialog și corecție democratică, se poate transforma în ruptură socială.
Iar acest lucru ar fi o tragedie pentru toți.
VIII. Soluția nu este revolta, ci revenirea la rațiune
Nu chem la ură. Nu chem la violență. Nu chem la haos.
Chem la:
– corectarea sau abrogarea acestei legi, potrivit cu obiecțiile ridicate în sesizarea de neconstituționalitate depusă la CCR de președintele României;
– claritate juridică,
– dialog real între istorici, juriști, academicieni,
– apărarea libertății academice și culturale.
O democrație matură nu se teme de trecut, ci încearcă să-l înțeleagă, iar procesul de cunoaștere și de pricepere nu poate avea loc sub dictat ideologic.
IX. Un apel final
România are dreptul la o cultură vie, la o memorie completă, la o identitate asumată, la o libertate fără frică.
Legea Vexler, în forma sa actuală, pune toate acestea în pericol.
Din dragoste pentru România, din respect pentru adevăr și din responsabilitate față de generațiile viitoare, voi continua să spun aceste lucruri limpede, calm și consecvent.
Nu împotriva cuiva, ci pentru demnitatea noastră comună.
Acțiunea Conservatoare
peste 700 de participanți au adoptat cel mai radical plan de reformare a statului român din ultimii 36 de ani – Acțiunea Conservatoare
BUCUREȘTI, 21 iunie 2026
Partidul Acțiunea Conservatoare (ACT) și-a desfășurat astăzi Primul Congres Național, la Sala C.A. Rosetti din Palatul Parlamentului, eveniment care a reunit peste 700 de participanți – delegați din toate filialele din țară și din diaspora, oficialități europene și personalități politice din România și din Europa.
Lucrările au fost deschise cu intonarea Imnului de Stat și o rugăciune de binecuvântare, urmate de formalitățile statutare: constituirea Biroului Congresului, validarea mandatelor delegaților, constatarea cvorumului legal și aprobarea ordinii de zi.
Un nou statut, pentru un partid de anvergură națională
Chiar la debutul lucrărilor, delegații au votat un nou Statut al partidului, adaptat profilului unei organizații politice mature, articulată în toate județele țării și în diaspora românească. Noul document configurează ACT ca alternativă politică reală la partidele reprezentate astăzi în Parlamentul României.
Mesaje din Europa: voci ale dreptei conservatoare europene
Congresul a beneficiat de intervențiile unor personalități de prim rang ale conservatorismului european: António Tânger Corrêa (Vicepreședinte al partidului Chega, Portugalia, ș Vicepreședinte al grupului Patrioți pentru Europa din Parlamentul European), Nicola Procaccini (Co-Președinte al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – ECR – din Parlamentul European, Președinte al fundației New Direction), Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR, Vicepreședinte ECR), Valeriu Ghilețchi (Președintele European Christian Political Party – ECPP), Karin Heepen (Vicepreședinte ECPP, co-președinte fondator Bündnis C, Germania), Virginie Joron (europarlamentară, membră a conducerii Rassemblement National, Franța), Paolo Inselvini (europarlamentar, Fratelli d’Italia).
Nicola Procaccini a transmis un mesaj video în care a vorbit despre rădăcinile comune ale mișcărilor conservatoare europene: „Ideile cu rădăcini adânci cresc întotdeauna repede.” El a subliniat că apărarea propriei națiuni nu este un gest anti-european, ci tocmai calea prin care se construiește o Europă a națiunilor libere.
Karin Heepen, vorbind despre criza demografică a Europei, a atras atenția: „Fără familii sănătoase nu poate exista o societate sănătoasă.” Ea a cerut, în numele Germaniei și al Uniunii Europene, iertare pentru contribuția adusă la exodul de competențe din România, un fenomen care a privat țara de peste trei milioane de cetățeni, mulți dintre ei tineri și înalt calificați.
Paolo Inselvini, cel mai tânăr vorbitor al congresului, a vorbit despre adevăr, curaj și apărarea identității, încheindu-și mesajul cu îndemnul: „Sus inimile!”
Fondatorii și liderii teritoriali, pe scenă
Au luat cuvântul, în numele fondatorilor partidului, Robert Alecu (deputat, Secretar General ACT), Adela-Ioana Târziu-Grăjdeanu (Președinte al Institutului Conservator, Vicepreședinte ACT) și Șerban Dimitrie Sturdza (europarlamentar, Vicepreședinte ACT). Din partea filialelor județene au vorbit Marius Hațegan (președinte interimar, filiala ACT Alba, și vicepreședinte la nivel național), Costin Trandafir (președinte interimar, filiala ACT Prahova, și vicepreședinte la nivel național) și Daniel Turiac (coordonator, filiala ACT Italia).
Promisiunea de acum un an, împlinită: 50 de lideri pe scenă
Momentul de impact al zilei a venit la finalul congresului, când pe scenă au urcat, împreună, cei 50 de lideri locali ai ACT din toată țara. Este împlinirea unei promisiuni făcute acum exact un an, la lansarea partidului, de președintele Claudiu Târziu, care, atunci când ACT era abia înființat, s-a angajat public să găsească 50 de lideri buni pentru România. Astăzi, promisiunea a devenit realitate vizibilă, în fața a sute de delegați.
Discursul președintelui: „Puterea este a poporului”
În discursul prezidențial, de 30 de minute, Claudiu Târziu a făcut diagnosticul statului român actual – un aparat administrativ supraaglomerat, o economie vulnerabilă, o dependență energetică ce reduce libertatea de decizie – și a tras concluzia: „Nu mai e un instrument pentru cetățean și pentru națiune. E un instrument pentru interesele altora.”
Președintele ACT a prezentat cei trei piloni ai proiectului politic al partidului – Libertate, Ordine și Prosperitate – și a sintetizat misiunea ACT: „Construim un stat român puternic, care produce prosperitate și își apără cetățenii oriunde s-ar afla.” El a încheiat discursul cu un anunț editorial: lansarea publică a cărții sale, Statul care servește națiunea – Calea României spre un stat dezvoltator suplu, care devine document programatic al ACT și pe care a sintetizat-o într-o propoziție: „Puterea este redată poporului!”
Conducerea partidului, aleasă de delegați
Congresul a ales noile organe statutare de conducere ale ACT. Biroul Politic Național va fi condus de Claudiu Târziu – președinte, alături de Robert Alecu – secretar general, și de vicepreședinții Adela-Ioana Târziu-Grăjdeanu, Marius Hațegan, Șerban Dimitrie Sturdza și Costin Trandafir. Delegații au votat, de asemenea, Consiliul Național al Reprezentanților, Comisia de Cenzori, Comisia de Arbitraj și Trezorierul partidului.
ACT, primit oficial în familia creștin-democrată europeană
Congresul a marcat și aderarea ACT la European Christian Political Party (ECPP), singurul partid european asumat ca formațiune creștină cu reprezentare în Parlamentul European. La eveniment au participat chiar președintele și vicepreședintele ECPP – Valeriu Ghilețchi și Karin Heepen –, confirmând, prin prezența lor, integrarea Acțiunii Conservatoare în rețeaua politică de orientare creștin-conservatoare a Europei.
„Refondarea Statului Român”: cel mai radical proiect politic din ultimii 36 de ani
Punctul culminant al Congresului a fost votarea, în unanimitate, a Rezoluției „Refondarea Statului Român”, documentul programatic prin care ACT se angajează public la cel mai radical plan de reformare a statului propus în România în ultimii 36 de ani.
Rezoluția propune trei direcții de acțiune: cetățenii să decidă, prin referendum, în temele majore ale țării – taxe, apărare, pensii etc – și să aleagă prin vot șefii instituțiilor din justiție și membrii Curții Constituționale; un sistem politic cu răspundere asumată, cu un președinte cu putere executivă reală și un sistem electoral cu primă majoritară; și un stat care produce rezultate concrete pentru cetățean – resursele naturale ale țării să aducă mai mulți bani la buget, funcționarii publici să fie angajați și plătiți pe merit, birocrația să fie redusă, iar evaziunea fiscală combătută, în condițiile în care statul român pierde anual 8-10 miliarde de euro doar din TVA neîncasat.
Documentul se încheie cu un angajament ferm: „Drumul va fi greu, iar cei care profită de sistemul actual se vor opune. Dar vom izbândi.”
Despre Acțiunea Conservatoare
Acțiunea Conservatoare (ACT) este un partid politic românesc înființat acum un an, cu structuri organizate în toate județele țării și în diaspora.
ACT este membru al European Christian Political Party (ECPP) și are doi reprezentanți în Parlamentul European, afiliați grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR): Claudiu Târziu și Șerban Dimitrie Sturdza.
Acțiunea Conservatoare
Cine seamănă ură și frică? – Acțiunea Conservatoare
România nu are o problemă evreiască. Are o problemă cu cei care provoacă tensiuni între români și evrei. Prin legi antiromânești, vinovăție colectivă, cenzură.
The Jerusalem Post a publicat un rechizitoriu. România – stat asediat de ură față de evrei. Acțiunea Conservatoare – partid de extrema dreaptă. Campania Stop Vexler – atac la persoana unui deputat.
Nimic din toate acestea nu este adevărat.
Campania nostră Stop Vexler vizează o lege. Nu o persoană. Legea 241/2025 poartă numele autorului ei, așa cum poartă și „Legea Lauder” numele fundației care a promovat-o. E un obicei lingvistic, nu o amenințare.
ACT a organizat strânegerea de semnături pe o petiție, mitinguri, dezbateri și a depus un proiect de abrogare a leegii Vexler. Instrumente democratice. Tocmai pentru că nu pot fi contestate juridic, sunt atacate prin etichetare. „Extremism” are greutate penală în România. A numi extremist un partid legal înseamnă calomnie. Și înseamnă să jignești sutele de mii de români care îl susțin.
România are 2.500 de evrei – protejați, reprezentați, finanțați de stat. A o compara cu Republica de la Weimar nu e nici justificat, nici acceptabil. Este o provocare.
Cine aprinde, de fapt, tensiunile? Cei care induc vinovăție colectivă. Cei care scot din spațiul public figuri culturale majore. Cei care impun un adevăr unic prin lege penală.
Fructul oprit stârnește poftă. Cenzura face eroi.
Tsunamiul care amenință România nu este antisemitismul. Este totalitarismul care începe întotdeauna prin confiscarea libertății de exprimare.
Acțiunea Conservatoare
Pe ce se duc banii României – Acțiunea Conservatoare
Uluitor! Președenția României plătește 565.000 de dolari pe lună unei firme americane de avocatură ca să ne deschidă uși la Washington.
3.390.000 de dolari în șase luni.
Bani publici. Banii românilor.
După zeci de ani de parteneriat strategic. După miliarde cheltuite pe armament american, pe baze militare, pe obediență totală. România trebuie acum să cumpere acces la propriul aliat.
Contractul există. L-a anuntat Presedintia. Și e ilegal pe cel puțin patru paliere: lobbying-ul nu e reglementat în România și se apropie periculos de traficul de influență. Administrația Prezidențială are serviciu juridic propriu, iar legea ii interzice să externalizeze servicii juridice.
In plus, nu are în buget prevazut pentru așa ceva. Iar 3,4 milioane de dolari înseamnă peste un sfert din bugetul anual al instituției. De unde vor fi deturnati banii acestia?
Ni se spune că acest contract e necesar pentru eficiență. Adică presedintia recunoaste că totul e ineficient. Că ambasadorul nu funcționează. Apropo, mai avem ambasador la Whashington? Tot Muraru? De ce?
Presedintia face, prin acest contract, o marturisire publica: diplomatia noastra nu functioneaza. Cel putin in cazul SUA.
Cine e primul responsabil? Presedintele. Care o rezolvă ca la porțile Orientului, cu o șpagă.
-
Conservatori Europeniacum 8 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 7 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 8 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 6 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 7 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 6 luniVIDEO Avocata PNL ridicată după flagrantul DNA dusă cu escortă la spital în febra audierilor – Acesteia i s-a făcut rău în fața procurorilor – Avocatul a explicat că femeia e cunoscută cu probleme medicale
-
Politică româneascăacum 8 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 6 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
