BUCUREȘTI, 21 iunie 2026

Partidul Acțiunea Conservatoare (ACT) și-a desfășurat astăzi Primul Congres Național, la Sala C.A. Rosetti din Palatul Parlamentului, eveniment care a reunit peste 700 de participanți – delegați din toate filialele din țară și din diaspora, oficialități europene și personalități politice din România și din Europa.

Lucrările au fost deschise cu intonarea Imnului de Stat și o rugăciune de binecuvântare, urmate de formalitățile statutare: constituirea Biroului Congresului, validarea mandatelor delegaților, constatarea cvorumului legal și aprobarea ordinii de zi.

Un nou statut, pentru un partid de anvergură națională

Chiar la debutul lucrărilor, delegații au votat un nou Statut al partidului, adaptat profilului unei organizații politice mature, articulată în toate județele țării și în diaspora românească. Noul document configurează ACT ca alternativă politică reală la partidele reprezentate astăzi în Parlamentul României.

Mesaje din Europa: voci ale dreptei conservatoare europene

Congresul a beneficiat de intervențiile unor personalități de prim rang ale conservatorismului european: António Tânger Corrêa (Vicepreședinte al partidului Chega, Portugalia, ș Vicepreședinte al grupului Patrioți pentru Europa din Parlamentul European), Nicola Procaccini (Co-Președinte al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – ECR – din Parlamentul European, Președinte al fundației New Direction), Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR, Vicepreședinte ECR), Valeriu Ghilețchi (Președintele European Christian Political Party – ECPP), Karin Heepen (Vicepreședinte ECPP, co-președinte fondator Bündnis C, Germania), Virginie Joron (europarlamentară, membră a conducerii Rassemblement National, Franța), Paolo Inselvini (europarlamentar, Fratelli d’Italia).

Nicola Procaccini a transmis un mesaj video în care a vorbit despre rădăcinile comune ale mișcărilor conservatoare europene: „Ideile cu rădăcini adânci cresc întotdeauna repede.” El a subliniat că apărarea propriei națiuni nu este un gest anti-european, ci tocmai calea prin care se construiește o Europă a națiunilor libere.

Karin Heepen, vorbind despre criza demografică a Europei, a atras atenția: „Fără familii sănătoase nu poate exista o societate sănătoasă.” Ea a cerut, în numele Germaniei și al Uniunii Europene, iertare pentru contribuția adusă la exodul de competențe din România, un fenomen care a privat țara de peste trei milioane de cetățeni, mulți dintre ei tineri și înalt calificați.

Paolo Inselvini, cel mai tânăr vorbitor al congresului, a vorbit despre adevăr, curaj și apărarea identității, încheindu-și mesajul cu îndemnul: „Sus inimile!”

Fondatorii și liderii teritoriali, pe scenă

Au luat cuvântul, în numele fondatorilor partidului, Robert Alecu (deputat, Secretar General ACT), Adela-Ioana Târziu-Grăjdeanu (Președinte al Institutului Conservator, Vicepreședinte ACT) și Șerban Dimitrie Sturdza (europarlamentar, Vicepreședinte ACT). Din partea filialelor județene au vorbit Marius Hațegan (președinte interimar, filiala ACT Alba, și vicepreședinte la nivel național), Costin Trandafir (președinte interimar, filiala ACT Prahova, și vicepreședinte la nivel național) și Daniel Turiac (coordonator, filiala ACT Italia).

Promisiunea de acum un an, împlinită: 50 de lideri pe scenă

Momentul de impact al zilei a venit la finalul congresului, când pe scenă au urcat, împreună, cei 50 de lideri locali ai ACT din toată țara. Este împlinirea unei promisiuni făcute acum exact un an, la lansarea partidului, de președintele Claudiu Târziu, care, atunci când ACT era abia înființat, s-a angajat public să găsească 50 de lideri buni pentru România. Astăzi, promisiunea a devenit realitate vizibilă, în fața a sute de delegați.

Discursul președintelui: „Puterea este a poporului”

În discursul prezidențial, de 30 de minute, Claudiu Târziu a făcut diagnosticul statului român actual – un aparat administrativ supraaglomerat, o economie vulnerabilă, o dependență energetică ce reduce libertatea de decizie – și a tras concluzia: „Nu mai e un instrument pentru cetățean și pentru națiune. E un instrument pentru interesele altora.”

Președintele ACT a prezentat cei trei piloni ai proiectului politic al partidului – Libertate, Ordine și Prosperitate – și a sintetizat misiunea ACT: „Construim un stat român puternic, care produce prosperitate și își apără cetățenii oriunde s-ar afla.” El a încheiat discursul cu un anunț editorial: lansarea publică a cărții sale, Statul care servește națiunea – Calea României spre un stat dezvoltator suplu, care devine document programatic al ACT și pe care a sintetizat-o într-o propoziție: „Puterea este redată poporului!”

Conducerea partidului, aleasă de delegați

Congresul a ales noile organe statutare de conducere ale ACT. Biroul Politic Național va fi condus de Claudiu Târziu – președinte, alături de Robert Alecu – secretar general, și de vicepreședinții Adela-Ioana Târziu-Grăjdeanu, Marius Hațegan, Șerban Dimitrie Sturdza și Costin Trandafir. Delegații au votat, de asemenea, Consiliul Național al Reprezentanților, Comisia de Cenzori, Comisia de Arbitraj și Trezorierul partidului.

ACT, primit oficial în familia creștin-democrată europeană

Congresul a marcat și aderarea ACT la European Christian Political Party (ECPP), singurul partid european asumat ca formațiune creștină cu reprezentare în Parlamentul European. La eveniment au participat chiar președintele și vicepreședintele ECPP – Valeriu Ghilețchi și Karin Heepen –, confirmând, prin prezența lor, integrarea Acțiunii Conservatoare în rețeaua politică de orientare creștin-conservatoare a Europei.

„Refondarea Statului Român”: cel mai radical proiect politic din ultimii 36 de ani

Punctul culminant al Congresului a fost votarea, în unanimitate, a Rezoluției „Refondarea Statului Român”, documentul programatic prin care ACT se angajează public la cel mai radical plan de reformare a statului propus în România în ultimii 36 de ani.

Rezoluția propune trei direcții de acțiune: cetățenii să decidă, prin referendum, în temele majore ale țării – taxe, apărare, pensii etc – și să aleagă prin vot șefii instituțiilor din justiție și membrii Curții Constituționale; un sistem politic cu răspundere asumată, cu un președinte cu putere executivă reală și un sistem electoral cu primă majoritară; și un stat care produce rezultate concrete pentru cetățean – resursele naturale ale țării să aducă mai mulți bani la buget, funcționarii publici să fie angajați și plătiți pe merit, birocrația să fie redusă, iar evaziunea fiscală combătută, în condițiile în care statul român pierde anual 8-10 miliarde de euro doar din TVA neîncasat.

Documentul se încheie cu un angajament ferm: „Drumul va fi greu, iar cei care profită de sistemul actual se vor opune. Dar vom izbândi.”

Despre Acțiunea Conservatoare

Acțiunea Conservatoare (ACT) este un partid politic românesc înființat acum un an, cu structuri organizate în toate județele țării și în diaspora.

ACT este membru al European Christian Political Party (ECPP) și are doi reprezentanți în Parlamentul European, afiliați grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR): Claudiu Târziu și Șerban Dimitrie Sturdza.

România nu are o problemă evreiască. Are o problemă cu cei care provoacă tensiuni între români și evrei. Prin legi antiromânești, vinovăție colectivă, cenzură. 

The Jerusalem Post a publicat un rechizitoriu. România – stat asediat de ură față de evrei. Acțiunea Conservatoare – partid de extrema dreaptă. Campania Stop Vexler – atac la persoana unui deputat.

Nimic din toate acestea nu este adevărat.

Campania nostră Stop Vexler vizează o lege. Nu o persoană. Legea 241/2025 poartă numele autorului ei, așa cum poartă și „Legea Lauder” numele fundației care a promovat-o. E un obicei lingvistic, nu o amenințare.

ACT a organizat strânegerea de semnături pe o petiție, mitinguri, dezbateri și a depus un proiect de abrogare a leegii Vexler. Instrumente democratice. Tocmai pentru că nu pot fi contestate juridic, sunt atacate prin etichetare. „Extremism” are greutate penală în România. A numi extremist un partid legal înseamnă calomnie. Și înseamnă să jignești sutele de mii de români care îl susțin.

România are 2.500 de evrei – protejați, reprezentați, finanțați de stat. A o compara cu Republica de la Weimar nu e nici justificat, nici acceptabil. Este o provocare.

Cine aprinde, de fapt, tensiunile? Cei care induc vinovăție colectivă. Cei care scot din spațiul public figuri culturale majore. Cei care impun un adevăr unic prin lege penală.

Fructul oprit stârnește poftă. Cenzura face eroi.

Tsunamiul care amenință România nu este antisemitismul. Este totalitarismul care începe întotdeauna prin confiscarea libertății de exprimare.

Uluitor! Președenția României plătește 565.000 de dolari pe lună unei firme americane de avocatură ca să ne deschidă uși la Washington.

3.390.000 de dolari în șase luni.

Bani publici. Banii românilor.

După zeci de ani de parteneriat strategic. După miliarde cheltuite pe armament american, pe baze militare, pe obediență totală. România trebuie acum să cumpere acces la propriul aliat.

Contractul există. L-a anuntat Presedintia. Și e ilegal pe cel puțin patru paliere: lobbying-ul nu e reglementat în România și se apropie periculos de traficul de influență. Administrația Prezidențială are serviciu juridic propriu, iar legea ii interzice să externalizeze servicii juridice. 

In plus, nu are în buget prevazut pentru așa ceva. Iar 3,4 milioane de dolari înseamnă peste un sfert din bugetul anual al instituției. De unde vor fi deturnati banii acestia?

Ni se spune că acest contract e necesar pentru eficiență. Adică presedintia recunoaste că totul e ineficient. Că ambasadorul nu funcționează. Apropo, mai avem ambasador la Whashington? Tot Muraru? De ce?

Presedintia face, prin acest contract, o marturisire publica: diplomatia noastra nu functioneaza. Cel putin in cazul SUA.

Cine e primul responsabil? Presedintele. Care o rezolvă ca la porțile Orientului, cu o șpagă.