Politică românească
În timp ce Bolojan creștea taxele și impozitele, de românii au ajuns să vorbească singuri pe străzi, România a pierdut 500 de milioane de euro din evaziune fiscală pe țigări
În timp ce premierul Ilie Bolojan decidea să crească taxele și impozitele din cauza cărora românii au ajuns să vorbească singuri pe stradă, România pierdea 500 de milioane de euro, din evaziunea fiscală cu țigări.
Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut în noiembrie 2025 cu 3 puncte procentuale, până la 12,6% din totalul consumului, comparativ cu 9,6% în septembrie, fiind cel mai mare nivel al comerţului ilegal cu ţigarete înregistrat în ultimii şase ani, conform companiei de cercetare Novel.
Media comerţului ilegal din 2025 se situează la 10,6%, comparativ cu nivelul mediu din 2024, de 9%, şi este cea mai mare creştere anuală din 2014 până în prezent.
În 2025, România a pierdut peste 500 de milioane de euro din venituri fiscale din cauza pieţei ilicite de ţigări.
„În noiembrie, se înregistrează majorări ale comerţului ilicit în aproape toate regiunile ţării. Cea mai semnificativă creştere este notată în zona de vest, de peste 10 p.p., zonă care devine astfel cea mai afectată de piaţa neagră, cu o pondere de 20,8%. De asemenea, în Bucureşti şi Ilfov piaţa neagră creşte cu peste 8 p.p., până la 14,6%. Din punct de vedere al provenienţei produselor, prima sursă pentru piaţa neagră din România rămâne Bulgaria cu peste 30%, deşi se află în scădere cu 5,1 p.p. Ponderea produselor provenite din Republica Moldova creşte cu 5,4 p.p. până la 23,8%. La nivelul întregului an 2025, media anuală pentru produsele provenite din Bulgaria se situează la 31,4%, în creştere cu 10,1 p.p. faţă de 2024, iar pentru cele provenite din Moldova la 17,3%, în scădere cu 3,7 p.p.”, a declarat directorul general al Novel Research, Marian Marcu, citat în comunicat.
Ileana Dumitru, director pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT, atrage atenţia că datele din noiembrie indică o creştere alarmantă a nivelului pieţei negre a produselor din tutun, care ajunge la 12,6% din total, un nou record al ultimilor cinci ani, ceea ce va conduce la o medie anuală estimată de 10,6% în 2025.
Autoritățile nu pot gestiona eficient fenomenul contrabandei
„Lupta împotriva comerţului ilicit rămâne o provocare majoră pentru autorităţi: datele din noiembrie indică o creştere alarmantă a nivelului pieţei negre a produselor din tutun, care ajunge la 12,6% din total, un nou record al ultimilor cinci ani, ceea ce va conduce la o medie anuală estimată de 10,6% în 2025. Pe de altă parte, rezultatele eforturilor de combatere a pieţei negre sunt remarcabile: potrivit StopContrabanda.ro, autorităţile au confiscat în 2025 aproximativ 210 milioane de ţigarete, cu o valoare de piaţă de circa 40 de milioane de euro. Sunt cifre elocvente pentru amploarea şi impactul acestui fenomen, care justifică pe deplin includerea luptei împotriva contrabandei ca prioritate în Strategia Naţională de Apărare 2025 – 2030, un obiectiv care implică însă o responsabilitate comună a autorităţilor de reglementare, prin asigurarea unui mediu fiscal ponderat şi predictibil, şi a industriei care poate susţine aceste eforturi prin resurse şi expertiză, contribuind astfel la veniturile bugetare şi la asigurarea concurenţei loiale”, a afirmat aceasta.
Poziția geografică a României de la graniță face ca țara să fie vulnerabilă
La rândul său, Antonio Vencesla, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria, atrage atenţia că poziţia României la graniţa externă a UE o face deosebit de vulnerabilă, iar proximitatea unei zone de conflict activ şi preţurile mai mici din ţările vecine non-UE continuă să alimenteze contrabanda, subminând bugetul de stat şi consolidând reţelele de crimă organizată.
„În acest context, orice majorare suplimentară a accizelor la tutun riscă să accelereze tendinţa de creştere a pieţei ilicite. Comerţul ilegal trebuie să fie reflectat în Planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare, iar eforturile de aplicare a legii să fie susţinute de politici fiscale predictibile, echilibrate şi adaptate puterii de cumpărare din România. Doar această combinaţie poate proteja veniturile şi limita contrabanda. JTI rămâne un partener dedicat al statului român, contribuind cu peste 1,3 miliarde de euro la buget în 2024 şi continuând să investească local în capacităţile de producţie şi inovaţie”, a precizat Vencesla.
Sectorul tutunului este strategic pentru economia României, cu circa 5 miliarde de euro viraţi anual la buget, zeci de mii de locuri de muncă, contribuţie semnificativă la exporturi şi investiţii majore în derulare, spune Roxana Pîntea, Director External Affairs, Philip Morris România.
„În consecinţă, comerţul ilegal devine o ameninţare cu atât mai serioasă. În acest context geopolitic complex, România are nevoie să se bazeze pe venituri bugetare solide şi constante şi, de asemenea, să combată reţelele de crimă organizată, alimentate de comerţul ilegal cu ţigarete”, a adăugat ea.
România a pierdut în anul 2025 peste 500 de milioane de euro din venituri fiscale din cauza pieţei ilicite de ţigări.
„În ciuda eforturilor de aplicare a legii, consumul de ţigări ilicite continuă să crească, ajungând la 19,7 stick-uri per consumator pe zi în noiembrie 2025. Diferenţa de preţ rămâne un factor cheie, pachetele ilicite costând în medie 19,1 lei, comparativ cu 27,3 lei pe piaţa legală. Conform estimărilor noastre interne, România a pierdut în anul 2025 peste 500 de milioane de euro din venituri fiscale din cauza pieţei ilicite de ţigări. Cele mai recente date din studiul Novel sunt îngrijorătoare şi ar trebui să servească drept avertisment pentru toate părţile interesate implicate. Imperial Brands România pune întotdeauna consumatorii şi nevoile acestora în centrul abordării sale: prin urmare, pledăm pentru un nou plan de accize echilibrat, pe termen lung, care să evite diferenţele de preţ şocante, să menţină piaţa legală competitivă, să protejeze veniturile statului şi să reducă atractivitatea produselor ilicite”, a menţionat Gerald Tijssen, Country Director, Imperial Brands Romania.
Potrivit inspectorul general al Poliţiei de Frontieră, Cornel Laurian Stoica, în primele 11 luni din 2025, au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de ţigări, cu o valoare estimată la peste 137 milioane de lei, şi au fost ridicate în vederea confiscării peste 65 de tone de tutun vrac şi aproape 24 de kilograme de tutun pentru narghilea.
„Poliţia de Frontieră se află în continuare în prima linie în acţiunile de combatere a traficului ilegal cu produse din tutun. Astfel, în primele 11 luni ale anului 2025, au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de ţigări, cu o valoare estimată la peste 137 milioane de lei. Totodată, în aceeaşi perioadă, au fost ridicate în vederea confiscării peste 65 de tone de tutun vrac şi aproximativ 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Acestea reprezintă mai mult decât cifre, sunt rezultate obţinute în urma eforturilor constante ale poliţiştilor de frontieră”, a subliniat Stoica.
De asemenea, în aceeaşi perioadă, în domeniul combaterii contrabandei, Poliţia Română a efectuat controale, verificări şi investigaţii ample, astfel că au fost destructurate 18 grupuri infracţionale.
„În această perioadă, au fost capturate peste 142.000.000 de ţigarete şi 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate 941 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 7.794.000 de lei. Poliţia Română va continua să abordeze prioritar combaterea operaţiunilor ilegale cu produse accizabile, împreună cu partenerii instituţionali”, a dat asigurări şeful Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Aurel Dobre.
Companiile de tutun, aflate în categoria mari contribuabili, virează anual la bugetul statului peste 22 miliarde de lei, reprezentând accize, TVA şi alte taxe şi contribuţii.
Politică românească
Propunerea PNL pentru Ialomița: un traseist politic trecut pe la PRO România, AUR, SOS și PACE. Bolojan schimbă „rebeli” cu oameni din garda veche
PNL-ul condus de Ilie Bolojan a trecut la operațiunea de disciplinare internă după eșecul Guvernului Veștea, iar una dintre cele mai spectaculoase mutări pregătite de conducerea partidului este la Ialomița. În locul lui Dragoș Soare, liberal apropiat de tabăra Adrian Veștea, pentru șefia interimară a filialei a fost propus senatorul Adrian Peiu, lider al grupului PACE – Întâi România din Senat, politician trecut în ultimii ani pe la PRO România, AUR și SOS România.
Mutarea vine în contextul deciziilor luate marți seara de conducerea PNL, când mai multe filiale considerate ostile noii conduceri centrale au rămas fără președinți interimari.
În aceeași ședință, PNL a readus în prim-plan mai mulți lideri din garda veche. La Brașov, Adrian Veștea a fost înlocuit cu George Scripcaru, fost lider influent al organizației și actual primar al municipiului Brașov. La Ilfov, Hubert Thuma a fost înlocuit cu Marian Petrache, un nume greu al vechiului PNL. La Argeș, Alina Gorghiu a pierdut conducerea filialei, care a fost preluată de Mihai Coteț. Astfel, reforma promisă de Bolojan începe, ironic, cu o întoarcere la oameni vechi.
Adrian Peiu, soluția PNL pentru Ialomița
În Ialomița, conducerea PNL a luat în calcul ca organizația să fie preluată de senatorul Adrian Peiu. Acesta ar urma să îl înlocuiască pe Dragoș Soare, unul dintre liderii de filială asociați taberei Veștea.
Contactat de Cotidianul, Adrian Peiu a precizat că propunerea de a prelua funcția de președinte al PNL Ialomița „de anul trecut datează”.
„Nu am o hotărâre în momentul de față. Probabil că mâine de dimineață voi da un comunicat de presă”, a declarat acesta.
Situația pare cu atât mai interesantă cu cât propriii colegi de grup parlamentar ai lui Peiu nu știau ca acesta să fi trecut la PNL. Membri PACE au declarat pentru Cotidianul că nu au informații despre o eventuală plecare a senatorului către liberali.
Peiu a confirmat, practic, că nu își informase colegii, dar a susținut că acest lucru este normal câtă vreme nu luase o decizie finală.
„Nu știu în momentul de față dacă accept această ofertă. Ei nu știu. E corect să nu știe. Dacă accept sau nu, în momentul de față nu știu colegii mei”, a spus Adrian Peiu.
PNL neagă ideea unei recompense
Întrebat dacă numirea lui Adrian Peiu la conducerea PNL Ialomița ar fi o recompensă politică după votul privind Guvernul Veștea, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a respins această interpretare.
„Nu cred că este vorba despre nicio recompensă. Este vorba despre un senator din județul Ialomița. Având în vedere situația filialei din Ialomița, colegii au considerat oportun ca dânsul să preia o perioadă de interimat, până când această organizație se va reorganiza. Pe urmă vom vedea cum vor decurge lucrurile mai departe”, a declarat Ionel Bogdan.
Traseul politic al lui Adrian Peiu
Adrian Peiu, originar din Urziceni, județul Ialomița, are un traseu politic sinuos. În 2020, a candidat pentru funcția de primar al municipiului Urziceni din partea PRO România, obținând 4,73% din voturi.
Ulterior, potrivit acelorași surse, Adrian Peiu a ajuns în zona AUR, unde în 2023 ar fi coordonat organizația din Urziceni. După o perioadă, organizația i-ar fi retras atribuțiile, iar Peiu ar fi plecat din partid.
După episodul AUR, Peiu a mers la SOS România. În iunie 2024, a candidat la alegerile locale pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Ialomița, tot fără succes electoral major: a obținut 3,77% din voturi.
La alegerile parlamentare din decembrie 2024, tot pe listele SOS România, Adrian Peiu a prins însă un mandat de senator. El este singurul senator al județului Ialomița. În iunie 2025, SOS România l-a exclus din partid, iar Peiu a rămas senator neafiliat până în septembrie 2025, când s-a alăturat grupului PACE – Întâi România. În prezent, este liderul acestui grup parlamentar din Senat.
Politică românească
Război total în PNL. Hubert Thuma îl atacă pe Ilie Bolojan: „Omul care a trăit din sinecuri îmi cere să renunț la mandatul pentru care cetățenii m-au votat. Nu o voi face”
Război intern în PNL. Președintele PNL Ilfov, Hubert Thuma, a lansat un atac fără precedent la adresa liderului liberal Ilie Bolojan, pe care îl acuză de „epurări politice”, abuz de putere și dublu standard în relația cu PSD.
Thuma compară acțiunile conducerii PNL cu practicile regimului comunist și susține că partidul este împins într-o direcție care îi va reduce influența politică.
„Epurările politice din timpul comunismului au fost un coșmar pe care România l-a plătit cu decenii de suferință. S-a terminat totul în decembrie ’89, iar imediat după, un mare om politic a exprimat chintesența democrației prin următoarea frază «Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine». Cineva ar trebui să-i spună domnului Bolojan că acel regim a picat pentru că ce numește el reformă seamănă surprinzător de mult cu frica”, scrie Thuma pe Facebook.
„Azi am fost dat afară din partidul în care am câștigat fiecare mandat”
Hubert Thuma susține că excluderea sa este nedreaptă și amintește că toate funcțiile ocupate în cariera politică au fost obținute prin vot.
„Azi am fost dat afară din partidul în care am câștigat fiecare mandat, de 25 de ani, prin vot. Nu prin numire, nu prin relații, ci prin vot. Spre deosebire de domnul Bolojan, care a fost prefect prin numire, secretar general al Guvernului prin numire, prezent în consilii de administrație prin numire, eu nu am ocupat niciodată o funcție numită politic. Am ocupat funcții pentru care cetățenii și-au dat acordul explicit, cu ștampila pe buletin”, a continuat acesta.
Liderul liberal din Ilfov afirmă că nu va renunța la mandatul său și îl acuză pe Ilie Bolojan că încearcă să reducă la tăcere vocile critice din partid.
„Acum, omul care a trăit din sinecurile pe care azi le critică îmi cere să renunț la mandatul pentru care cetățenii m-au votat. Nu o voi face. Domnul Ilie Bolojan se crede în distopiile lui Orwell și are impresia că unii sunt mai egali decât alții, iar diferența de opinie este o crimă care se pedepsește. Se înșală. Și o să afle”, a spus acesta.
Thuma susține că are sprijinul organizației PNL Ilfov și anunță că va contesta decizia: „Statutul PNL e clar: Ca președinte de filială, demisia se solicită de Biroul Politic Județean Ilfov. Azi, în PNL Ilfov, am susținerea fiecăruia dintre colegii cu care am construit această filială. De aceea nu am demisionat și nu o voi face. Voi folosi toate căile legale pentru a împiedica un abuz să se îmbrace în procedură.”
De asemenea, liderul PNL Ilfov avertizează că deciziile conducerii vor slăbi partidul.
„Iar pentru cine ține socoteala: După această epurare, PNL, cel mai puternic partid de dreapta din România, ajunge să conteze la fel de puțin ca USR. De la 15%, la 10%. Ăsta e prețul «reformei»: Un PNL mai mic, mai slab, și mai singur, dar mai ascultător”, a avertizat el.
Thuma îl acuză pe Bolojan de dublu standard în relația cu PSD
Hubert Thuma afirmă că motivul excluderii sale a fost apropierea de PSD, însă îl acuză pe Ilie Bolojan că susține acum o formulă de guvernare construită în jurul social-democraților.
„PS: O ultimă observație, am fost dați afară din PNL pentru că, chipurile, eram prea apropiați de PSD. Între timp, domnul Bolojan declară azi, după consultările de la Cotroceni, că ar susține un guvern minoritar construit în jurul PSD. Colegii mei au susținut un guvern condus de un premier PNL, până mai ieri, al doilea om din partid. Deci întrebarea e simplă: Cine sunt, de fapt, psd-iștii din PNL?”, a conchis Hubert Thuma.
Ilie Bolojan declanșează restructurarea PNL după eșecul Guvernului Veștea
În ședința Biroului Politic Național al PNL s-a decis dizolvarea conducerilor filialelor de la sectoarele 2, 3 și 5 din București, primele măsuri concrete luate după Congresul Extraordinar al partidului. Decizia îi afectează direct pe liderii filialelor considerate apropiate de gruparea care l-a susținut pe Adrian Veștea în conflictul intern cu actuala conducere liberală.
Cine sunt liderii de filiale vizați de schimbare
Potrivit surselor politice, Ilie Bolojan a propus schimbarea conducerii mai multor organizații importante ale partidului:
-
Hubert Thuma – președintele PNL Ilfov;
-
Alina Gorghiu – președintele PNL Argeș;
-
Monica Anisie – președintele PNL Sector 2;
-
Ionuț Stroe – președintele PNL Sector 5;
-
Andrei Baciu – președintele PNL Sector 3;
-
Ion Iordache – președintele PNL Gorj;
-
Ciprian Pandea – președintele PNL Călărași.
Urmează procedurile de excludere
Surse din partid susțin că schimbarea liderilor de filiale reprezintă doar prima etapă a restructurării interne.
După notificarea oficială a celor vizați, procedurile de excludere ar urma să fie discutate și validate în Consiliul Național al partidului.
Pe lista liderilor care riscă excluderea se află nume importante ale vechii conduceri liberale:
-
Adrian Veștea;
-
Rareș Bogdan;
-
Alina Gorghiu;
-
Hubert Thuma;
-
Lucian Bode.
Congresul PNL a decis excluderea celor care susțin o guvernare cu PSD
Conflictul intern din PNL s-a acutizat după Congresul Extraordinar desfășurat duminică, unde partidul a adoptat două rezoluții cu impact major asupra viitorului formațiunii.
Prima rezoluție stabilește că participarea membrilor PNL la construcția unei formule de guvernare împreună cu PSD poate conduce la excluderea acestora din partid.
A doua rezoluție îi vizează direct pe Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, lideri acuzați că au acționat împotriva deciziilor oficiale ale partidului.
„Congresul Partidului Naţional Liberal constată că: Lucian Bode, Rareş Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma, Alina Gorghiu au încălcat în mod repetat obligaţia de a apăra opţiunile politice şi deciziile adoptate de Partidul Naţional Liberal, participând la acţiuni şi demersuri contrare interesului partidului.”
În aceeași rezoluție, congresul liberalilor a solicitat demisia celor cinci lideri și a mandatat conducerea partidului să declanșeze procedurile de excludere dacă aceștia nu renunță de bunăvoie la calitatea de membri.
„În consecinţă, Congresul întrunit astăzi le solicită demisia din calitatea de membri ai Partidului Naţional Liberal. În situaţia în care persoanele menţionate nu îşi vor prezenta demisia până mâine, 22 iunie, ora 12:00, Congresul mandatează Biroul Permanent Naţional şi Consiliul Naţional să dispună măsurile statutare necesare, respectiv declanşarea procedurilor de excludere, în conformitate cu prevederile statutului Partidului Naţional Liberal”, se arată în documentul adoptat de Congres.
Politică românească
Una dintre variantele propuse de Kelemen Hunor prinde contur la Cotroceni: „Așa am înțeles eu. Sper că am înțeles bine”
Parlamentarul neafiliat Dumitru Coarnă a declarat marți, după consultările de la Palatul Cotroceni, că din discuțiile purtate cu președintele Nicușor Dan a înțeles că viitoarea propunere de premier ar urma să vină din partea PSD, partidul care deține cel mai mare număr de parlamentari.
Coarnă a susținut că o astfel de variantă ar respecta prevederile constituționale privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru și a sugerat că se conturează un scenariu de guvern minoritar susținut în Parlament.
Dumitru Coarnă: „Am înțeles că va fi un guvern monocolor PSD”
După consultările de la Cotroceni, parlamentarul neafiliat a afirmat că PSD ar putea primi mandatul de a forma viitorul Executiv.
„Se pare că va fi un guvern monocolor PSD şi o să vedem susţinerea. (…) Aşa am înţeles eu. Au fost discuţii ample”, a spus el.
Dumitru Coarnă a explicat că a ridicat în cadrul discuțiilor problema respectării articolului 103 din Constituție, care prevede consultarea partidelor parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de premier.
„Eu am întrebat în mod punctual – că a insistat pe un guvern minoritar – şi eu am întrebat, dacă totuşi e un guvern minoritar, respectăm 103, adică să merg la partidul care are cei mai mulţi parlamentari. Şi aici, sigur, e PSD cu 128”, a continuat aceasta
Potrivit lui Coarnă, răspunsurile primite în cadrul consultărilor l-au făcut să creadă că PSD este favorit pentru a desemna viitorul premier.
„Am înţeles că da, desemnarea să vină din această zonă şi că o să fie un guvern monocolor. Aşa am înţeles eu. Sper că am înţeles bine. De regulă, înţeleg bine”, a spus acesta.
Scenariul privind un guvern minoritar PSD, confirmat şi de deputatul Andrei Csillag
Scenariul privind un guvern minoritar PSD a fost confirmat şi de deputatul Andrei Csillag.
„Din câte am înţeles de la domnul preşedinte, o să fie un guvern minoritar, format cu un premier de la PSD, cu susţinerea PNL şi UDMR”, a declarat el.
Deputatul Robert Alecu a transmis că Partidul Acţiunea Conservatoare respinge susţinerea unui guvern minoritar, apreciind că acesta va deveni „unealta celorlalte partide” pentru campanie electorală.
El a susţinut că preşedintele Nicuşor Dan ar fi declarat în cadrul consultărilor că Adrian Veştea avea susţinerea unei majorităţi parlamentare la momentul nominalizării pentru funcţia de prim-ministru.
„Nu credem că un partid şi un guvern minoritar poate lua măsurile de care are nevoie statul român. Cred că primul şi al doilea partid în ponderea parlamentară ar trebui să ajungă la un numitor comun şi să propună un guvern solid, lucru care nu pare a se coagula. Din acest motiv, considerăm că decizia cea mai bună şi cea mai onestă este întoarcerea la voinţa poporului şi declanşarea alegerilor anticipate”, a apreciat Robert Alecu.
Aurora-Tasica Simu a salutat faptul că preşedintele s-a consultat cu parlamentarii neafiliaţi, menţionând însă că Andrei Veştea, care fusese nominalizat pentru funcţia de prim-ministru, nu a făcut acelaşi lucru.
„Am votat împotrivă şi pentru că programul de guvernare cu care a venit a fost acelaşi ca şi programul de guvernare dinainte, fără măsuri concrete pentru români. I-am transmis domnului preşedinte că vom susţine acel guvern care vine cu soluţii bune pentru români şi pentru România. (…) Trebuie să avem un guvern responsabil, să acţioneze atunci când ţara noastră este atacată şi doar printr-o minune nu rămânem fără portul Constanţa”, a spus deputata.
Kelemen Hunor i-a propus lui Nicușor Dan trei variante pentru viitorul guvern
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, marți, la finalul consultărilor cu președintele Nicușor Dan, că i-a prezentat două variante de guvern minoritar și o a treia variantă de guvern „cu o majoritate foarte subțire”.
Kelemen Hunor a spus că, din punctul său de vedere, refacerea coaliției nu mai este posibilă: „Am pierdut orice speranță astăzi să avem înțelepciunea de a reface vechea coaliție”.
„Sigur, sunt două variante pentru guvern minoritar. Prima variantă este un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, susținut transparent pe bază de înțelegere de PSD, dar am înțeles că domnul Grindeanu a exclus această variantă.
A doua variantă de guvern minoritar – guvern monocolor PSD, susținut de PNL și UDMR și bineînțeles tot grupul PNL, inclusiv cei care au făcut parte și au votat Guvernul Veștea, fiindcă altfel nu iese la socoteală, plus minoritățile etnice, tot pe bază de înțelegere, de susținere parlamentară”, a declarat liderul UDMR.
El a spus că a treia variantă pe care i-a prezentat-o președintelui ar fi un guvern „cu o majoritate foarte, foarte subțire, dar asta ar însemna iarăși o renunțare la orgolii, egouri mai puține și înțelepciune mai multă”: „Adică acel guvern, acea coaliție care a funcționat până în iunie 2025 – PSD, PNL, UDMR, plus grupul minorităților. Asta ar asigura o stabilitate mai bună și o posibilitate de a pune în aplicare tot ce ne așteaptă în acest an, inclusiv bugetul anului 2027.
Potrivit acestuia, oricare dintre aceste variante trebuie începută cu un acord politic între partidele parlamentare înainte de nominalizarea unui premier.
„De ce vă spun acest lucru? Fiindcă am văzut ce se întâmplă când este nominalizat un om și dorește să formeze o majoritate, spațiul de manevră se schimbă.
Prima dată partidele trebuie să se înțeleagă, dacă vorbim de o susținere parlamentară. Indiferent dacă e vorba de un guvern minoritar de un fel sau de un alt fel sau un guvern cu o majoritate extrem de mică, trebuie un acord politic și, bineînțeles, după ce există acest acord politic, se poate închide procedura relativ repede, până la începutul săptămânii viitoare, deci până la sfârșitul lunii iunie.
Aste este ce am prezentat noi președintelui și în continuare vom vedea care va fi decizia dânsului, dacă face o nominalizare azi, mâine sau dacă lasă timp partidelor să ajungă la o înțelegere parlamentară”, a adăugat președintele UDMR.
-
Conservatori Europeniacum 8 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 7 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 8 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 6 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 7 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 6 luniVIDEO Avocata PNL ridicată după flagrantul DNA dusă cu escortă la spital în febra audierilor – Acesteia i s-a făcut rău în fața procurorilor – Avocatul a explicat că femeia e cunoscută cu probleme medicale
-
Politică româneascăacum 8 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 6 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
