Politică românească
Reforma justiției propusă de ONG-uri, cu efecte secundare: amendamentele care pot bloca numiri, pot reseta dosare și pot încuraja procese-spectacol
Un pachet de propuneri legislative privind „legile justiției”, prezentat de asociațiile Funky Citizens și Declic în controversatul comitet guvernamental înființat de premierul Bolojan, revendică idealul unui sistem de justiție cu mai multă transparență, digitalizare și reguli mai stricte pentru managementul instanțelor. Teoretic, se doresc ședințe mai deschise, hotărâri mai accesibile, proceduri mai controlabile, numiri la vârf mai meritocratice. Problema este că, în forma actuală, unele mecanisme propuse sunt calibrate în așa fel încât pot produce un efect contrar, generând blocaje instituționale, litigii satelit, vulnerabilități procedurale exploatabile strategic și, în final, o justiție mai lentă și mai expusă presiunilor.
Mizele sunt departe de a fi unele teoretice, pentru că în spatele presupuselor intenții bune se ascund efecte indirecte grave. Dacă un text deschide prea larg ușa contenciosului administrativ sau introduce sancțiuni radicale pentru erori administrative inevitabile, efectul nu este „curățenia”, ci paralizia. Dacă o regulă de transparență devine o obligație rigidă fără infrastructură și fără filtre, efectul nu este de „justiție deschisă”, ci haos logistic și risc pentru participanții vulnerabili. Iar dacă anumite soluții sunt scrise cu termeni vagi sau cu standarde importate fără proceduri de aplicare, „îmbunătățirea” se transformă în teren fertil pentru interpretări divergente și contestații în lanț.
Mai jos, câteva observații cu privire la propunerile celor două asociații. Desigur, o analiză din interiorul sistemului ar fi mult mai cuprinzătoare și utilă.
Numirea conducerii ÎCCJ: control judecătoresc sau instrument de blocaj
Una dintre cele mai sensibile propuneri vizează numirea conducerii Înaltei Curți prin concurs, cu publicarea rezultatelor și, crucial, cu posibilitatea de a ataca în contencios actele privind organizarea concursului, desfășurarea și numirea. Textul propus spune explicit că aceste acte „pot fi contestate de orice persoană interesată”.
La prima vedere, „controlul judecătoresc” pare o garanție. În practică, o astfel de formulă, lăsată fără definirea interesului și fără termene scurte, creează un risc major ca procedura de numire poate fi înghețată prin acțiuni strategice, inclusiv de terți care nu sunt candidați. În contencios, un simplu dosar cu cerere de suspendare poate muta calendarul de la săptămâni la luni. Iar pentru funcții de conducere la vârful sistemului, lunile înseamnă interimate, incertitudine și, inevitabil, presiune publică asupra instanței care judecă litigiul.
Dacă obiectivul este credibilizarea numirii, o soluție mai robustă este una care limitează calitatea procesuală activă la candidați și introduce o procedură accelerată, cu termene de soluționare în zile, nu în trimestre. „Deschis societății” sună bine în expuneri de motive, dar, în procesual, poate deveni o armă de blocaj, nu o garanție de integritate.
Continuitatea completului și „nulitatea absolută”: butonul de reset al proceselor
Un alt nucleu dur al pachetului propune întărirea principiului continuității completului, cu reguli stricte privind înlocuirea judecătorului și cu o sancțiune extremă: „Orice încălcare atrage nulitatea absolută a actelor de procedură efectuate ulterior modificării nelegale a completului.”
Această opțiune legislativă pare construită pentru a combate „înlocuirea arbitrară”. În practică, nulitatea absolută funcționează ca un detonator procedural. Pentru că înlocuirea judecătorului poate apărea din motive obiective, dar discutabile la limită (durata concediului medical, momentul transferului, suprapuneri administrative), sancțiunea propusă invită la incidente și la apeluri/recursuri strict pe procedură, nu pe fond. Or, fiecare incident de compunere poate deveni o strategie de amânare sau, în cauze cu miză mare, o metodă de „reset” al procesului după ce probele au început să curgă nefavorabil.
O sancțiune mai proporțională ar fi una condiționată de vătămare, cu posibilitatea remedierii prin readministrarea punctuală a probelor afectate, nu prin anularea în bloc a tuturor actelor ulterioare. În forma actuală, pachetul riscă să transforme o regulă sănătoasă (continuitatea) într-un instrument de tergiversare. Nu mai vorbim despre prevederea expresă că un judecător poate fi înlocuit din complet în caz de deces, de parcă ar exista un risc în sens contrar.
ECRIS ca „emitent de acte”: automatizare fără autor juridic
În aceeași logică de „decuplare” de la factorul uman, textul prevede că repartizarea aleatorie se face automat, fără intervenția conducerii, iar „Sistemul informatic… generează automat actul de constatare a situației obiective” și alte date tehnice.
Aici apare o problemă de arhitectură juridică, pentru că un „act de constatare” are, în mod normal, un emitent identificabil, o răspundere, un regim de contestare. Dacă „actul” este generat de sistem, nu mai este clar cine își asumă constatarea juridică a motivului obiectiv și cine răspunde pentru eventualele erori de date sau de configurare. ECRIS poate produce rapoarte tehnice, dar constatarea juridică este, inevitabil, umană și trebuie ancorată într-o semnătură și într-o competență explicită. În caz contrar, deschizi un nou front de litigii pe validitatea „actului” și despre procedura de contestare a lui.
Ședințe transmise în direct: între publicitate și proces-spectacol
Propunerea introduce un regim de transmisiune live cu un mesaj puternic: „Transmiterea în direct… constituie regula” în contencios administrativ și în cauze penale la curțile de apel și la ÎCCJ.
În același corp de text apare însă o tensiune internă: transmisia „se realizează la cererea uneia dintre părți sau din oficiu”. Dacă este „regulă”, de ce este condiționată de cerere? Iar dacă este condiționată de cerere, mai poate fi numită „regulă” în sens juridic?
Mai mult, refuzul transmisiunii, deși permis „în mod excepțional”, trebuie înscris „într-un registru public… accesibil online”.
În orice sistem judiciar modern există o linie fină între publicitate și protecția participanților, mai ales în penal. Textul include garanții (anonimizare, distorsionare, protecția minorilor), dar registrul public al refuzurilor poate deveni un instrument de presiune. Refuzurile motivate vor fi citite, interpretate, contestate public, iar instanța poate fi împinsă către decizii defensive, nu echilibrate.
Publicitatea ședinței nu se rezolvă printr-o „regulă” absolută, ci printr-un test de proporționalitate, cu criterii clare și, mai ales, cu infrastructură și cu proceduri de protecție care funcționează în practică, nu doar în text.
Dosarul electronic ca „formă juridică unică”: modernizare cu risc de contestări
Pachetul împinge radical digitalizarea dosarului, afirmând că „Dosarul electronic reprezintă forma juridică unică, completă și autentică a dosarului cauzei” și păstrează hârtia ca „instrument de lucru”.
În același articol se spune că lipsa unui act sau a unei operațiuni din dosarul electronic produce aceleași consecințe ca lipsa din dosarul fizic.
Această combinație este periculoasă dacă nu există, în același pachet, condiții tehnice și proceduri de avarie. Un sistem informatic are downtime, are erori de sincronizare, are vulnerabilități de securitate. Când dosarul electronic este „unic și autentic”, fiecare incident tehnic se transformă imediat într-un potențial incident procedural, cu acte „dispărute”, depuneri „neînregistrate”, comunicări „neconfirmate”. Or, o reformă digitală robustă se face prin pași condiționați, cu audit, standarde de integritate, back-up, reguli explicite pentru situații de indisponibilitate. În lipsa lor, modernizarea riscă să producă un nou tip de birocrație a incidentelor IT, convertite în excepții procesuale.
Interesant este că aceeași zonă a documentului invocă problemele de acces la hotărâri în regimul actual, arătând că publicarea este afectată de „exces de anonimizare” și de blocarea căutărilor după număr de dosar sau numele părților.
Diagnosticul poate fi corect, însă soluția nu poate fi doar o obligație maximală fără mecanism instituțional și tehnic complet.
Delegarea și prescripția în 12 luni: o soluție administrativă construită pe un calcul litigios
În materia delegării judecătorilor/procurorilor, propunerea introduce un mecanism special legat de prescripție: dacă pe rolul completului penal sunt dosare care „se prescriu în termen de 12 luni”, delegarea se suspendă, iar celelalte dosare se transferă „de îndată” la alt complet.
Deși intenția declarată este protejarea nemijlocirii și evitarea prescripției, soluția aleasă este vulnerabilă tocmai pentru că prescripția nu este un calcul simplu și unanim. În multe dosare, termenul este contestabil, depinde de calificări, întreruperi, suspendări, interpretări de drept intertemporal. A construi o măsură administrativă rigidă pe un prag juridic disputabil invită la incidente și la contestații. Părțile vor disputa „cele 12 luni”, instanțele vor fi împinse să anticipeze soluții de drept doar pentru a decide un transfer administrativ, iar completurile vor fi reconfigurate cu efecte directe asupra continuității.
Documentul recunoaște implicit această fragilitate când, în zona de motivare, propune „complementar” obligația completului care primește dosarul de a readministra probatoriul într-un termen fracționat din timpul rămas până la prescripție.
Asta arată că, fără norme procedurale suplimentare, mecanismul riscă să fie incomplet și nociv, pentru că mută dosare, dar nu rezolvă consecințele asupra probelor și asupra dreptului la un proces echitabil.
În plus, hotărârea de delegare devine explicit „informație de interes public”. Transparența poate fi benefică, însă, fără reguli de anonimizare și fără protecția datelor operaționale sensibile, publicitatea integrală poate alimenta presiuni și campanii țintite, mai ales în dosare mediatizate.
Cheltuielile de judecată: protecția celui care pierde și „veto-ul” tacit al adversarului
Pachetul intră și în Codul de procedură civilă, unde introduce o schimbare de filosofie. În materia onorariilor avocațiale, textul propune ca „orice îndoială cu privire la proporționalitatea cheltuielilor de judecată se interpretează în favoarea părții care cade în pretenții”.
Într-o altă completare, judecătorul ar urma să ia în calcul inclusiv dacă „bugetul părții beneficiare este agreat de partea adversă”.
Prin această combinație, regula tradițională „partea care pierde plătește” este slăbită semnificativ. Dacă îndoiala profită celui care pierde, iar acordul adversarului devine criteriu, apare un quasi-veto, pentru că partea adversă are interes să invoce îndoiala. Rezultatul previzibil este creșterea litigiilor satelit pe cheltuieli, încurajarea acțiunilor speculative (pentru că riscul financiar scade) și scăderea efectului descurajator al proceselor introduse fără șanse reale.
În aceeași zonă se introduce și regula potrivit căreia „în cauzele de interes public general” instanța „va dispune” ca fiecare parte să suporte propriile cheltuieli.
Noțiunea de „interes public general” nu este definită aici, ceea ce deschide o ușă largă către practică neunitară și către dispute procedurale suplimentare: aproape orice litigiu cu autorități sau cu teme sensibile poate fi reambalat ca „interes public” pentru a evita plata cheltuielilor.
În forma de acum, pachetul amestecă reforme necesare cu mecanisme care par scrise pentru a regla probleme reale, dar le rezolvă prin instrumente prea tari sau prea vagi. Dacă obiectivul este o justiție mai credibilă și mai eficientă, proiectul are nevoie de o rescriere care să reducă spațiul de blocaj, să închidă portițele de litigii satelit și să trateze digitalizarea ca infrastructură critică, nu ca declarație de intenție.
În final, rămâne o problemă cât se poate de sensibilă pentru credibilitatea demersului. Nu există nicio informație despre autorii reali ai acestor propuneri. Cele două ONG-uri și-au asumat documentul, dar nu este clar de ce ar fi îndreptățite să ia parte la discuțiile oficiale despre modificarea legilor justiției. Societatea civilă poate avea un cuvânt de spus, poate oferi un feed-back valoros, însă nu e clar de ce tocmai aceste organizații și ce fel de garanții ar putea exista că în spate nu sunt alte interese deghizate în „vocea străzii”.
Europarlamentarul ECR/ AUR Gheorghe Piperea pune lupa pe finanțările politice acordate unor fundații din statele europene. El susține că aceste fundații sunt finanțate pe căi obscure și mai obscure sunt cheltuielile acestor bani în țările europene.
Gheorghe Piperea atrage atenția asupra finanțărilor politice europene
El arată că sumele sunt amețitoare și se duc în zone de militantism politic și nu pentru ceea ce s-a dorit inițial. Așa s-ar explica jocurile politice ciudate din ultimii 36 de ani din România și nu numai acolo unde acest tip de fundații acționează neîngrădite.
Iată analiza prof. Gheorghe Piperea:
Sume amețitoare primite de aceste fundații
”Fundațiile politice care primesc bani publici de la statele membre și de la Uniunea Europeană reprezintă o realitate mai puțin (re)cunoscută în România, dar vizibilă peste tot în statele membre cu vechime în UE, cum ar fi Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia și chiar Spania.
În Germania, cele trei mari fundații politice (Friedrich Nauman, Konrad Adenauer, Schumann) primesc un miliard de euro anual de la stat, dar și câteva zeci de milioane de euro anual de la UE.
Aceste fundații activează și în România, influențând pe față sau în mod insiduos aspectul și funcționarea sistemului politic și birocratic. Existența ubicuă și persistența în timp a acestor fundații politice explică foarte bine domnia de peste 36 de ani a prostocraților, cleptocraților și vice-regilor de colonie asupra României.
Din nefericire, în România, aceste fundații politice (nerecunoscute ca atare de legea internă) influențează sub multiple aspecte sistemul judiciar – participarea în CSM, implicarea în selecția magistraților, PR – ul targetat pe persoanele din sistem care au convingerile ideologice „corecte politic” sau interesele financiare sudate la aceste fundații politice, manipularea opiniei publice pentru politicienii main-stream și transformarea sistemului judiciar în armă politică.
Este un lucru extrem de periculos, tolerat sau chiar lăudat până anul acesta în România, dar evidențiat ca extrem de nociv în raportul CSM din iunie 2026 privind starea justiției, raport care azi este pe masa Comisiei Europene, pentru analiză. Există riscul revenirii la MCV sau, poate chiar mai rău, la situația de dinainte de aderarea la UE, când sistemul judiciar românesc nu era de încredere pentru UE, iar asta doar pentru că fundațiile politice au folosit sistemul judiciar ca pe o figurină de plastilină, în scopurile lor ideologice sau în interesul lor comercial.
Parlamentul European a adoptat, în plenara din iunie 2026 de la Strasbourg, raportul referitor la statutul și finanțarea partidelor europene și a fundațiilor politice europene.
Dezbaterea care a precedat votul a scos la iveală diferențe importante de viziune privind modul în care Uniunea Europeană finanțează activitatea politică și rolul pe care instituțiile europene ar trebui să îl joace în viața democratică a statelor membre.
Suspiciuni că banii sunt folosiți pentru agende ascunse
Legitimitatea democratică a Uniunii Europene își are rădăcinile în statele membre și în voința cetățenilor. Democrația europeană este o democrație reprezentativă. Suveranitatea națională aparține popoarelor europene și se exercită prin reprezentanți aleși în urmarea unor alegeri corecte și legitime. Fondurile publice europene nu ar trebui utilizate pentru trecerea acestei suveranități de la reprezentanții aleși ai poporului la fundații politice sau la elite împinse pe agenda publică de fundațiile politice ori de serviciile secrete, dar ne-alese și ne-mandatate de popor. Altfel, încrederea în democrație ar fi nimicită.
Respectarea identităților naționale și a tradițiilor constituționale ale statelor membre nu contrazice proiectul european, ci reprezintă una dintre condițiile sale de legitimitate democratică. De altfel, independența națională este una dintre valorile fundamentale ale UE, enunțate în preambulul și în art. 1-2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), alături de familie, libertate, credință, toleranță, pace, demnitate umană și prosperitate a cetățeanului.
Amendamentele (rămase minoritare) la raportul Parlamentului European, mai sus enunțat, amendamente susținute prin vot și de mine, au pretins că fondurile publice europene sau cele alocate de statele membre fundațiilor politice trebuie să respecte pluralismul politic, iar nu să favorizeze ideologii. Am susținut, de asemenea, că UE trebuie să acționeze pentru stoparea discriminării ideologice și că banii publici nu mai trebuie să fie folosiți împotriva vocilor conservatoare.
În conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), asigurarea unei finanțări adecvate pentru fundațiile politice europene poate contribui la formarea conștiinței politice europene, la exprimarea voinței cetățenilor și la promovarea pluralismului politic în UE, dar nu se poate admite ca aceste entități să canalizeze banii și energiile populare înspre curentele politice agreate de sistem, în timp ce promovează și practică așa-numitul „cordon sanitar”, care ține partidele, mișcările politice și ideile dizidente la distanță „aseptică” de decizie, pentru a nu „contamina” captivii sistemului cu emoții negative, anti-sistem, contribuind la cenzură, la transformarea opiniei în delict și la segregarea socială pe criterii politice ți ideologice.
Finanțarea europeană trebuie să fie neutră politic și ideologic și să se bazeze pe criterii transparente, obiective și prevăzute expres de legislația Uniunii Europene.
Suspendarea sau retragerea finanțării se justifică în cazul unor încălcări clar definite de lege, dar în niciun caz în baza unor interpretări politice sau discreționare ale normelor europene.
Fondurile publice europene nu ar trebuie utilizate pentru promovarea unei singure perspective ideologice asupra viitorului Europei, ci pentru stimularea dezbaterii democratice și a pluralismului politic.
Standardele de finanțare ar trebui să fie transparente
Aplicarea acelorași reguli pentru ONG-uri și fundațiile politice de diverse orientări și eliminarea dublului standard sunt demersuri de bun simț, auto-definitorii. Standardele de transparență, audit și raportare aplicabile diferit în funcție de faptul că fundațiile politice sunt dincoace sau dincolo de cordonul sanitar riscă să alimenteze percepția unui tratament inegal și să afecteze încrederea cetățenilor în imparțialitatea instituțiilor europene.
Organizațiile neguvernamentale care azi beneficiază de finanțare din partea Uniunii nu fac obiectul unor cerințe semnificativ mai stricte în materie de transparență, raportare, audit și control, în raport de partidele politice naționale și de entități cum ar fi companiile sau instituțiile publice care vehiculează bani publici. Acest tratament inegal subminează încrederea în imparțialitatea și coerența normelor de finanțare ale Uniunii. Această asimetrie afectează echilibrul dintre actorii care participă la dezbaterea publică și slăbește rolul (principial benefic al) fundațiilor politice europene.
Fundațiile politice europene ar trebui să servească drept platforme pentru dezbaterile politice, schimburile intelectuale și pluralismul politic, iar nu pentru a promova anumite obiective instituționale, ideologice sau integraționiste ca reprezentând un presupus consens european. Aceste fundații politice ar trebui să respecte pe deplin diversitatea tradițiilor politice, a opiniilor și a identităților constituționale ale statele membre.
Dezbaterea democratică necesită protejarea discursului politic, inclusiv a informațiilor sau a ideilor „care indignează, șochează sau deranjează statul sau orice sector al populației” (statuarea veche, de peste 50 de ani, a CEDO). Implicit, finanțarea din partea UE nu ar trebui să favorizeze sau să dezavantajeze actorii politici pe baza orientării lor ideologice.
Extinderea finanțărilor pentru acest tip de fundații din bani europeni are o tentă totalitară
Extinderea finanțării acordate fundațiilor politice europene în viitoarele cadre financiare multianuale nu este deloc o veste bună, ci un demers administrativ cu tentă totalitară, care trebuie combătut, mai ales pentru că trece sarcina conducerii națiunilor și a UE de către politicieni aleși legitim și responsabili politic, moral și juridic față de cetățeni, asupra fundațiilor politice și a elitelor ne-mandatate de nimeni care, de altfel, nu își asumă nicio responsabilitate pentru politicile lor greșite, nocive și anti-democratice.
Partidele politice naționale rămân principalul instrument prin care cetățenii participă la procesul democratic, iar resursele publice trebuie să consolideze reprezentarea democratică la toate nivelurile, fără a diminua rolul structurilor politice naționale.
Nu trebuie să permitem transformarea UE într-un Turn Babel
Pluralismul politic, libertatea de exprimare a tuturor curentelor democratice și respectarea identităților naționale reprezintă elemente esențiale pentru viitorul proiectului european. Dacă am abanonat aceste valori, am abandonat ideea de democrație în sine și am renunțat la valorile care au fundat Uniunea Europeană, iar acest lucru nu poate fi permis, mai ales, nu pentru a perpetua la conducere o birocrație închistată în proiectul său de tip sovietic, imperial, supra-național.
Nu putem permite transformarea Uniunii Europene într-un Turn Babel, care ar slăbi rolul democratic al națiunilor Europei, susține europarlamentarul ECR pe pagina sa de socializare.
Politică românească
VIDEO Nicușor Dan intervine în criza politică: scenariul care ‘nu poate exista’ în România
Tensiunile din coaliția de guvernare intră într-o nouă etapă, după declarațiile tranșante făcute de președintele României, Nicușor Dan, care a intervenit public pe tema conflictului politic dintre partide și a stabilității Executivului. Mesajul transmis este unul clar: România nu își permite experimente politice în acest moment.
„Îmi doresc un guvern cu cele patru partide”
Întrebat despre ruptura tot mai vizibilă dintre PSD și USR și despre scenariile vehiculate privind o eventuală reconfigurare a guvernării, Nicușor Dan a respins ideea unor combinații politice alternative.
„Eu îmi doresc un guvern cu cele patru partide și cu minoritățile naționale, iar angajamentul partidelor este în acest sens”, a declarat șeful statului.
Declarația vine în contextul în care PSD a transmis public că nu mai dorește să continue într-o formulă de guvernare alături de USR, alimentând speculațiile privind o posibilă rupere a coaliției.
Nicușor Dan și scenariul unui guvern minoritar
”Partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obişnuim cu situaţia asta. Pe de altă parte, când e vorba să ia nişte măsuri, cum este chestiunea cu acciza la combustibil, vedem că ele cooperează, combinaţie de administrativ cu joc politic, pe partea administrativă, funcţionează”, a declarat, luni seară, preşedintele Nicuşor Dan.
El a comentat şi scenariul unui guvern minoritar: ”Nu cred că e o soluţie fericită pentru momentele pe care le trăim (…) Faptul că fiecare din partidele care formează azi coaliţia spun că vor să guverneze şi fiecare are nişte condiţii pentru ca asta se întâmple, ne duce către ideea că ele vor ajunge să se înţeleagă într-o formă sau alta. Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a adăugat preşedintele.
Întrebat dacă îl mai doreşte premiee pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan a afirmat că atribuţiile trebuie împărţite în această situaţie: ”Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.
Şeful statului a precizat că a vorbit cu fiecare din liderii coaliţiei în ultimele câteva zile, aşa cum o face frecvent.
Scenariul exclus: fără PSD, guvernul devine fragil
Președintele a mers mai departe și a punctat direct limita politică a momentului: fără PSD, guvernarea ar deveni extrem de vulnerabilă.
„Dacă vrem să facem speculații, fără PSD nu poate să fie decât un guvern minoritar și atunci e dificil”, a spus Nicușor Dan.
Mesajul este unul cu greutate, în condițiile în care discuțiile despre o eventuală repoziționare a forțelor politice au devenit tot mai intense în ultimele zile.
Tensiuni, dar fără decizii rapide
În ceea ce privește numirile din zona serviciilor de informații, un alt subiect sensibil aflat pe agenda publică, președintele a evitat să ofere un calendar concret, sugerând că momentul nu este unul favorabil pentru decizii.
„E ceva ce ține de președinte și Parlament și, în momentul acesta, constatăm cu toții că există o inflamare. În momentul potrivit o să avem această discuție, finalizată cu numiri”, a explicat acesta.
Pensiile rămân înghețate, speranța mutată la rectificare
Pe fondul presiunilor sociale, șeful statului a fost întrebat și despre situația pensionarilor, ale căror venituri au rămas înghețate.
Răspunsul a fost rezervat, dar a lăsat deschisă o posibilă intervenție ulterioară:
„Pentru moment lucrăm cu bugetul așa cum a fost votat și promulgat. În condițiile în care posibilitățile economice o vor permite, și pentru pensionari, și pentru alte categorii, se pot face ajustări la rectificare.”
Context tensionat: Bolojan avertizează asupra riscurilor
Declarațiile lui Nicușor Dan vin în paralel cu poziția exprimată de premierul Ilie Bolojan, care a avertizat că schimbările de persoane nu rezolvă problemele structurale ale României și că țara nu își permite un guvern minoritar.
Grindeanu vine cu 3 scenarii: ‘Nu se mai poate altfel’
Liderul social-democrat a precizat că discuțiile din partid au ajuns într-un punct avansat și că actuala formulă de guvernare nu mai este susținută în forma actuală de majoritatea membrilor PSD.
„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este cel de a rămâne așa cum suntem acum. Al doilea, care comportă și alte trei sub-scenarii, înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Și al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Grindeanu.
Politică românească
Șeful PSD Neamț vorbește despre condițiile pentru rămânerea la guvernare: „Nu în această formulă și nu cu Ilie Bolojan premier”
Tensiuni tot mai vizibile în interiorul coaliției de guvernare. Organizația PSD Neamț anunță că își dorește continuarea guvernării, însă nu în actuala formulă și nu cu actualul prim-ministru. Mesajul a fost transmis după o întâlnire regională a partidului, desfășurată la Bacău.
Poziție fermă după întâlnirea regională
Președintele PSD Neamț, Daniel Vasilică Harpa, a declarat că organizația pe care o conduce a exprimat clar, în cadrul discuțiilor cu liderii centrali ai partidului, nemulțumirile față de modul în care funcționează actuala coaliție.
La întâlnire au participat reprezentanți ai organizațiilor din Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui și Bacău, alături de conducerea centrală, inclusiv Sorin Grindeanu și Claudiu Manda.
„Putem continua la guvernare, pentru că am câștigat alegerile și avem această responsabilitate, dar nu în actuala formulă și nu cu această conducere, nu cu domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru”, a transmis Harpa.
Critici directe la adresa premierului
Liderul PSD Neamț susține că așteptările inițiale legate de actualul premier nu s-au confirmat, în ciuda experienței administrative pe care acesta o are.
„Am pornit de la ideea că un prim-ministru care a fost și primar, și președinte de consiliu județean înțelege problemele reale ale aleșilor locali. Aceasta era așteptarea noastră, dar iată că ne-am înșelat”, a declarat acesta.
Mesajul reprezintă una dintre cele mai clare poziționări venite din teritoriu împotriva premierului Ilie Bolojan.
PSD vrea să rămână la guvernare, dar cu schimbări
În același timp, PSD Neamț transmite că nu pune sub semnul întrebării participarea la guvernare, ci modul în care aceasta este realizată.
Potrivit lui Harpa, partidul își asumă responsabilitatea rezultatului electoral, însă cere schimbări pentru a putea livra rezultatele promise.
„Rămânem responsabili, rămânem implicați, dar lucrurile trebuie schimbate astfel încât să răspundem cu adevărat așteptărilor oamenilor”, a subliniat acesta.
Infrastructura Moldovei, prioritate invocată în discuții
Un alt punct important discutat în cadrul întâlnirii a fost legat de infrastructura din regiunea Nord-Est. Liderii PSD au subliniat necesitatea accelerării investițiilor în drumuri, considerate esențiale pentru dezvoltarea zonei.
În acest context, a fost menționat și rolul ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, despre care s-a afirmat că poate contribui la impulsionarea proiectelor din regiune.
Un român omagiat de Israel este condamnat de Legea Vexler – Acțiunea Conservatoare
Una din marile aberații ale Legii Vexler: îl condamnă pe unul dintre românii omagiați de Israel. Traian Popovici a salvat...
Parlamentul European aprobă cea mai strictă lege privind migrația din istoria UE
Parlamentul European aprobă cea mai strictă lege privind migrația din istoria UE – The Conservative {„cookieName”:”wBounce”,”isAggressive”:false,”isSitewide”:true,”hesitation”:””,”openAnimation”:”fadeIn”,”exitAnimation”:”fadeOut”,”timer”:””,”sensitivity”:””,”cookieExpire”:”7″,”cookieDomain”:””,”autoFire”:”10000″,”isAnalyticsEnabled”:false}
ECR Party at CPAC US 2026
ECR Party concludes its participation at CPAC 2026 in Dallas. A valuable opportunity to strengthen transatlantic ties, exchange perspectives, and...
O rezoluție cît o revoluție: ”Refondarea Statului Român”
Un an. De atît am avut nevoie pentru a organiza partidul Acțiunea Conservatoare (ACT) la nivelul întregii țări și pentru...
Gheorghe Piperea atrage atenția asupra finanțărilor politice europene
Europarlamentarul ECR/ AUR Gheorghe Piperea pune lupa pe finanțările politice acordate unor fundații din statele europene. El susține că aceste...
Primul Congres Național ACT, duminică 21 iunie – Acțiunea Conservatoare
Acțiunea Conservatoare își alege conducerea statutară la primul Congres Național, duminică, 21 iunie, la Palatul Parlamentului București, 19 iunie 2026...
Italia și Japonia: Parteneriatul strategic Meloni-Takaichi între securitate, inovare și perspectivele europene
Italia și Japonia: Parteneriatul strategic Meloni-Takaichi între securitate, inovare și perspectivele europene – The Conservative {„cookieName”:”wBounce”,”isAggressive”:false,”isSitewide”:true,”hesitation”:””,”openAnimation”:”fadeIn”,”exitAnimation”:”fadeOut”,”timer”:””,”sensitivity”:””,”cookieExpire”:”7″,”cookieDomain”:””,”autoFire”:”10000″,”isAnalyticsEnabled”:false}
Ucraina între diplomație, sprijinul occidental și presiunea asupra Rusiei: strategia Kievului în noua fază a conflictului
Ucraina între diplomație, sprijinul occidental și presiunea asupra Rusiei: strategia Kievului în noua fază a conflictului – The Conservative {„cookieName”:”wBounce”,”isAggressive”:false,”isSitewide”:true,”hesitation”:””,”openAnimation”:”fadeIn”,”exitAnimation”:”fadeOut”,”timer”:””,”sensitivity”:””,”cookieExpire”:”7″,”cookieDomain”:””,”autoFire”:”10000″,”isAnalyticsEnabled”:false}
European Awareness Days – European Economic Forum 2026 in Romania
The European Economic Forum 2026 in Cluj-Napoca is an excellent opportunity for discussions about the future! Europe needs courage, responsibility,...
Revolta tăcută a Ciprului: corupția, scumpirile și furia alegătorilor schimbă scena politică
Alegerile parlamentare desfășurate în Cipru pe 24 mai 2026 nu reprezintă doar un exercițiu democratic obișnuit, ci un test major...
-
Conservatori Europeniacum 6 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 5 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 7 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 5 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 5 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 5 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 6 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Avocata PNL ridicată după flagrantul DNA dusă cu escortă la spital în febra audierilor – Acesteia i s-a făcut rău în fața procurorilor – Avocatul a explicat că femeia e cunoscută cu probleme medicale