Politică românească
Magistrații acuză lipsa de transparență: „Amendamente” la legile justiției, fără autori, discutate în comitetul lui Bolojan
Asociațiile reprezentative ale magistraților care au participat la ședința din 14 ianuarie 2026 a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției acuză lipsa de claritate privind scopul, competențele și limitele acestui organism, precum și o serie de ambiguități legate de modul de lucru și de selecția participanților.
Poziția este exprimată într-un comunicat comun semnat de Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Profesională a Judecătorilor „A.I. Cuza” Galați și Asociația Procurorilor din România, transmis public după întâlnirea de la Palatul Victoria.
Potrivit documentului, reprezentanții Comitetului au dat asigurări că scopul acestuia nu este propunerea de modificări ale legilor justiției și că Guvernul nu intenționează să adopte astfel de modificări nici prin asumarea răspunderii, nici prin ordonanță de urgență. „Scopul urmărit nu este acela de a propune modificări ale legilor justiției, comitetul neavând o astfel de competență”, a susținut președintele Comitetului, conform relatării asociațiilor semnatare.
Asociațiile arată însă că aceste clarificări au venit în contextul în care participanților le-au fost transmise, cu câteva zile înainte de ședință, peste 110 „amendamente”, majoritatea vizând direct legile justiției, redactate în forma specifică normelor de tehnică legislativă. În opinia magistraților, această situație a creat o confuzie majoră cu privire la adevăratul rol al Comitetului și la direcția în care se îndreaptă discuțiile.
„Amendamentele” fără autori și refuzul asumării publice
Comunicatul arată că, deși aceste documente conțineau texte concrete de modificare a legilor, autorii nu au fost indicați în mod explicit decât în foarte puține cazuri. Reprezentanții asociațiilor au cerut ca propunerile să fie asumate public, pentru ca opinia publică să știe cine le formulează și în ce calitate, însă solicitarea a fost refuzată de reprezentanții Cancelariei Prim-Ministrului. „Este pentru prima dată, în peste 20 de ani de participare la astfel de comisii, când propuneri de modificări importante ale legilor justiției nu sunt asumate de nimeni”, se arată în document.
Asociațiile subliniază că transmiterea acestor „amendamente” a fost însoțită de mesajul potrivit căruia discuțiile din Comitet ar trebui să pornească de la ele, iar reprezentanții Ministerului Justiției au confirmat că documentele au fost trimise spre analiză specialiștilor din minister. În acest context, magistrații consideră că intenția autorilor a fost una „neechivocă”, în sensul modificării legislației, chiar dacă ulterior s-a afirmat contrariul.
Această situație a alimentat, potrivit comunicatului, suspiciunile legate de lipsa de transparență și de riscul ca dezbaterile să fie orientate spre validarea unor soluții deja conturate în afara cadrului instituțional asumat. Asociațiile atrag atenția că o astfel de abordare poate afecta încrederea în proces și poate periclita independența justiției.
Scopul Comitetului, între „recomandări” și ambiguitate
În timpul ședinței, reprezentanții magistraților și ai Secției pentru Judecători a CSM au invocat limitele constituționale ale unui astfel de organism, arătând că acesta nu poate avea inițiativă legislativă și că, potrivit deciziei de înființare, poate doar să formuleze recomandări către prim-ministru. Ca răspuns, președintele Comitetului a declarat că obiectivul nu este „să scoatem acum noi legi ale justiției și să aruncăm justiția în aer”, ci să se creeze o punte între executiv, legislativ și societatea civilă.
Totuși, asociațiile notează că, în aceeași intervenție, s-a făcut referire la posibile modificări administrative și chiar legislative, inclusiv la „o nouă filosofie a sistemului”, ceea ce a sporit confuzia cu privire la limitele reale ale Comitetului. „Această ambiguitate a crescut nelămuririle legate de scopul și competențele acestui organism”, se precizează în comunicat.
În privința procedurilor interne, reprezentanții Ministerului Justiției au anunțat că se lucrează la un regulament de funcționare care urmează să fie transmis participanților și adoptat la o ședință viitoare, în încercarea de a clarifica modul de lucru și cadrul organizatoric.
Selecția invitaților și temele stabilite unilateral
Un alt punct criticat în comunicat este lipsa de transparență privind criteriile de selecție a ONG-urilor și asociațiilor invitate la lucrările Comitetului. Asociațiile de magistrați afirmă că mai multe organizații profesionale au solicitat participarea, însă doar unele au fost invitate, fără ca excluderea celorlalte să fie explicată. „Lipsa oricăror criterii ridică serioase semne de întrebare cu privire la subiectivismul acestui Comitet”, se arată în document.
De asemenea, asociațiile reclamă faptul că temele pentru ședința următoare, programată la 21 ianuarie 2026, au fost stabilite exclusiv de președintele Comitetului, fără a ține cont de rezultatele unei consultări ample realizate de Secția pentru Judecători a CSM, la care au răspuns peste jumătate dintre judecătorii în activitate. În schimb, problemele rezultate din consultarea procurorilor ar urma să fie discutate, ceea ce, în opinia semnatarilor, relevă „o dublă măsură evidentă”.
În comunicat se mai arată că, deși în ședință au fost abordate teme administrative precum deficitul de resurse umane, harta judiciară sau digitalizarea instanțelor, Comitetul și-a declinat competența asupra unor subiecte esențiale, care sunt deja discutate în alte structuri instituționale, fapt ce confirmă, în opinia asociațiilor, caracterul neclar al mandatului său.
Rezerve ferme, dar participare continuată
În final, asociațiile de magistrați își exprimă „rezerva și nelămurirea” față de funcționarea unui comitet „constituit fără ca scopul, competențele și efectele să fie clare”, avertizând asupra „potențialului enorm de a periclita independența justiției”. În același timp, ele anunță că vor continua să participe la lucrări, pentru a-și susține punctele de vedere și pentru a apăra independența sistemului judiciar și drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Comunicatul este semnat de conducerile celor patru organizații profesionale și vine în contextul unei dezbateri publice intense privind rolul Comitetului și direcția în care ar putea evolua discuțiile despre justiție, dezbatere amplificată atât de pozițiile exprimate în cadrul întâlnirilor de la Palatul Victoria, cât și de litigii aflate pe rolul instanțelor privind suspendarea deciziei de înființare a acestui organism.
Politică românească
VIDEO Nicușor Dan intervine în criza politică: scenariul care ‘nu poate exista’ în România
Tensiunile din coaliția de guvernare intră într-o nouă etapă, după declarațiile tranșante făcute de președintele României, Nicușor Dan, care a intervenit public pe tema conflictului politic dintre partide și a stabilității Executivului. Mesajul transmis este unul clar: România nu își permite experimente politice în acest moment.
„Îmi doresc un guvern cu cele patru partide”
Întrebat despre ruptura tot mai vizibilă dintre PSD și USR și despre scenariile vehiculate privind o eventuală reconfigurare a guvernării, Nicușor Dan a respins ideea unor combinații politice alternative.
„Eu îmi doresc un guvern cu cele patru partide și cu minoritățile naționale, iar angajamentul partidelor este în acest sens”, a declarat șeful statului.
Declarația vine în contextul în care PSD a transmis public că nu mai dorește să continue într-o formulă de guvernare alături de USR, alimentând speculațiile privind o posibilă rupere a coaliției.
Nicușor Dan și scenariul unui guvern minoritar
”Partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obişnuim cu situaţia asta. Pe de altă parte, când e vorba să ia nişte măsuri, cum este chestiunea cu acciza la combustibil, vedem că ele cooperează, combinaţie de administrativ cu joc politic, pe partea administrativă, funcţionează”, a declarat, luni seară, preşedintele Nicuşor Dan.
El a comentat şi scenariul unui guvern minoritar: ”Nu cred că e o soluţie fericită pentru momentele pe care le trăim (…) Faptul că fiecare din partidele care formează azi coaliţia spun că vor să guverneze şi fiecare are nişte condiţii pentru ca asta se întâmple, ne duce către ideea că ele vor ajunge să se înţeleagă într-o formă sau alta. Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a adăugat preşedintele.
Întrebat dacă îl mai doreşte premiee pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan a afirmat că atribuţiile trebuie împărţite în această situaţie: ”Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.
Şeful statului a precizat că a vorbit cu fiecare din liderii coaliţiei în ultimele câteva zile, aşa cum o face frecvent.
Scenariul exclus: fără PSD, guvernul devine fragil
Președintele a mers mai departe și a punctat direct limita politică a momentului: fără PSD, guvernarea ar deveni extrem de vulnerabilă.
„Dacă vrem să facem speculații, fără PSD nu poate să fie decât un guvern minoritar și atunci e dificil”, a spus Nicușor Dan.
Mesajul este unul cu greutate, în condițiile în care discuțiile despre o eventuală repoziționare a forțelor politice au devenit tot mai intense în ultimele zile.
Tensiuni, dar fără decizii rapide
În ceea ce privește numirile din zona serviciilor de informații, un alt subiect sensibil aflat pe agenda publică, președintele a evitat să ofere un calendar concret, sugerând că momentul nu este unul favorabil pentru decizii.
„E ceva ce ține de președinte și Parlament și, în momentul acesta, constatăm cu toții că există o inflamare. În momentul potrivit o să avem această discuție, finalizată cu numiri”, a explicat acesta.
Pensiile rămân înghețate, speranța mutată la rectificare
Pe fondul presiunilor sociale, șeful statului a fost întrebat și despre situația pensionarilor, ale căror venituri au rămas înghețate.
Răspunsul a fost rezervat, dar a lăsat deschisă o posibilă intervenție ulterioară:
„Pentru moment lucrăm cu bugetul așa cum a fost votat și promulgat. În condițiile în care posibilitățile economice o vor permite, și pentru pensionari, și pentru alte categorii, se pot face ajustări la rectificare.”
Context tensionat: Bolojan avertizează asupra riscurilor
Declarațiile lui Nicușor Dan vin în paralel cu poziția exprimată de premierul Ilie Bolojan, care a avertizat că schimbările de persoane nu rezolvă problemele structurale ale României și că țara nu își permite un guvern minoritar.
Grindeanu vine cu 3 scenarii: ‘Nu se mai poate altfel’
Liderul social-democrat a precizat că discuțiile din partid au ajuns într-un punct avansat și că actuala formulă de guvernare nu mai este susținută în forma actuală de majoritatea membrilor PSD.
„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este cel de a rămâne așa cum suntem acum. Al doilea, care comportă și alte trei sub-scenarii, înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Și al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Grindeanu.
Politică românească
Șeful PSD Neamț vorbește despre condițiile pentru rămânerea la guvernare: „Nu în această formulă și nu cu Ilie Bolojan premier”
Tensiuni tot mai vizibile în interiorul coaliției de guvernare. Organizația PSD Neamț anunță că își dorește continuarea guvernării, însă nu în actuala formulă și nu cu actualul prim-ministru. Mesajul a fost transmis după o întâlnire regională a partidului, desfășurată la Bacău.
Poziție fermă după întâlnirea regională
Președintele PSD Neamț, Daniel Vasilică Harpa, a declarat că organizația pe care o conduce a exprimat clar, în cadrul discuțiilor cu liderii centrali ai partidului, nemulțumirile față de modul în care funcționează actuala coaliție.
La întâlnire au participat reprezentanți ai organizațiilor din Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui și Bacău, alături de conducerea centrală, inclusiv Sorin Grindeanu și Claudiu Manda.
„Putem continua la guvernare, pentru că am câștigat alegerile și avem această responsabilitate, dar nu în actuala formulă și nu cu această conducere, nu cu domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru”, a transmis Harpa.
Critici directe la adresa premierului
Liderul PSD Neamț susține că așteptările inițiale legate de actualul premier nu s-au confirmat, în ciuda experienței administrative pe care acesta o are.
„Am pornit de la ideea că un prim-ministru care a fost și primar, și președinte de consiliu județean înțelege problemele reale ale aleșilor locali. Aceasta era așteptarea noastră, dar iată că ne-am înșelat”, a declarat acesta.
Mesajul reprezintă una dintre cele mai clare poziționări venite din teritoriu împotriva premierului Ilie Bolojan.
PSD vrea să rămână la guvernare, dar cu schimbări
În același timp, PSD Neamț transmite că nu pune sub semnul întrebării participarea la guvernare, ci modul în care aceasta este realizată.
Potrivit lui Harpa, partidul își asumă responsabilitatea rezultatului electoral, însă cere schimbări pentru a putea livra rezultatele promise.
„Rămânem responsabili, rămânem implicați, dar lucrurile trebuie schimbate astfel încât să răspundem cu adevărat așteptărilor oamenilor”, a subliniat acesta.
Infrastructura Moldovei, prioritate invocată în discuții
Un alt punct important discutat în cadrul întâlnirii a fost legat de infrastructura din regiunea Nord-Est. Liderii PSD au subliniat necesitatea accelerării investițiilor în drumuri, considerate esențiale pentru dezvoltarea zonei.
În acest context, a fost menționat și rolul ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, despre care s-a afirmat că poate contribui la impulsionarea proiectelor din regiune.
Politică românească
‘Este mai rău decât Putin’ – Traian Băsescu îl pune la zid pe Donald Trump. Ce acuzații îi aduce liderului SUA
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat luni critici extrem de dure la adresa liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pe care îl acuză că a afectat grav imaginea internațională a Statelor Unite și că abordează politica externă într-o manieră pur economică.
„Din păcate Statele Unite au un președinte care desconsideră tot ce înseamnă valoare democratică. Rețineți ce vă spun. Este mai rău decât Putin. Acest om, acest președinte a depreciat prestigiul Statelor Unite cum n-a reușit nimeni să o facă. Este un biet afacerist care vinde terenuri și apartamente și are pe mână mașinăria formidabilă a Armatei Statelor Unite. Și o utilizează crezând că face afaceri”, a declarat Băsescu, luni, la B1TV.
Acuzații privind tendințe expansioniste
Fostul președinte a invocat și declarațiile controversate ale liderului american legate de extinderea influenței SUA.
„La Putin încă n-am auzit că vrea să cucerească o listă întreagă de țări. El le ia una câte una. Trump ne spune de un an de când a venit, ba că vrea Groenlanda, ba că va anexa Canada, acum vrea Cuba”, a continuat fostul președinte.
„A capturat Venezuela, pune țiței în contul lui. Acum în Iran, după ce a ratat obiectivele, adică schimbarea regimului și stoparea credibilă a programului nuclear, Acum i-a dat prin cap altă trăsnaie că-l interesează țițeiul iranian”, a mai spus Băsescu.
Critici privind stilul de comunicare
De asemenea, fostul președinte a criticat stilul inconsecvent de comunicare al președintelui american: „Este un om pe care mai bine nu-l asculți pentru că are trei, patru, cinci intervenții pe zi în care se contrazice de la una la alta, de la o intervenție la alta”.
Privind anunțul legat de ocuparea și distrugerea insulei Kharg, Băsescu spune: „Este o instalație majoră, extrem de importantă, cea mai importantă instalație a Iranului”, însă amintește și riscurile unei astfel de operațiuni: „Poate înainte să ia decizia, președintele Trump îi întreabă pe ruși ce au pățit pe Insula Șerpilor. Au cucerit-o și într-o noapte i-a ras Ucraina. E foarte greu să menții o insulă ocupată când dincolo de insulă urmează hăul teritoriului iranian”.
-
Conservatori Europeniacum 4 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 3 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 5 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 3 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 3 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 3 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 5 luniElena Lasconi, atac în termeni duri la Nicușor Dan: „Este produsul sistemului!”
