Politică românească
Cifrele ascunse din buget: încasările reale cad, iar Guvernul ține aparențele cu artificii statistice
Datele oficiale privind execuția bugetară pe primele două luni din 2026, publicate de Ministerul Finanțelor, indică o deteriorare semnificativă a încasărilor din accize în luna februarie, deși prezentarea oficială pe cumul atenuează această evoluție negativă. Potrivit documentelor, veniturile din accize au totalizat 6,901 miliarde lei la finele lunii februarie, față de 6,968 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă o scădere de 0,95%.
În realitate, această comparație agregată, care include atât luna ianuarie, cât și februarie, ascunde o evoluție mult mai slabă în a doua lună a anului. Dacă se analizează separat luna februarie, rezultă că încasările din accize au fost de 3,227 miliarde lei, comparativ cu 3,532 miliarde lei în februarie 2025, ceea ce înseamnă o scădere de 8,64%, mult peste minusul oficial prezentat pe cumul.
Raportarea „pe cumul” estompează declinul din februarie
Potrivit execuției bugetare, în luna ianuarie 2026 s-au încasat 3,675 miliarde lei din accize, în creștere față de 3,436 miliarde lei în ianuarie 2025, ceea ce a generat un avans de aproape 7%. Această evoluție pozitivă din prima lună a anului a contribuit decisiv la menținerea scăderii pe cumul la un nivel redus.
Totuși, datele arată că această creștere din ianuarie nu reflectă în totalitate situația economică din 2026, întrucât accizele și TVA-ul se declară și se plătesc, în mod obișnuit, în luna următoare celei în care are loc consumul. Astfel, încasările din ianuarie surprind în mare parte consumul din decembrie 2025, în timp ce luna februarie indică evoluția reală a începutului de an. În acest context, scăderea de 8,64% din februarie capătă o semnificație mult mai gravă, arătând o contracție evidentă a consumului.
TVA crește, dar încetinește vizibil
Încasările din TVA au crescut la două luni la 23,751 miliarde lei, față de 19,689 miliarde lei în perioada similară din 2025, respectiv un avans de 20,6%. În ianuarie, creșterea a fost chiar mai mare, de 23,9%, când statul a colectat 13,060 miliarde lei.
În februarie, însă, ritmul de creștere a încetinit semnificativ, la aproximativ 16,8%, cu încasări de 10,691 miliarde lei față de 9,151 miliarde lei în februarie anul trecut. Evoluția dezvăluie că, în pofida creșterii cotei de TVA și a unor prețuri ridicate care ar fi trebuit să susțină automat încasările, consumul începe să dea semne de slăbiciune încă din prima parte a anului.
Veniturile cresc pe hârtie, susținute de fonduri externe
La nivel agregat, veniturile bugetului general consolidat au crescut la 103,727 miliarde lei, față de 89,664 miliarde lei în perioada similară din 2025, ceea ce reprezintă un avans de 15,7%. Datele arată însă că această evoluție este susținută într-o proporție importantă de fonduri externe.
Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori au crescut cu 80,9%, iar cele aferente PNRR au înregistrat un salt de 164%. În același timp, veniturile curente au avansat cu doar 11,9%, iar cele fiscale cu 15,4%, sub dinamica veniturilor totale, ceea ce indică o contribuție limitată a economiei interne la această creștere.
În structură, apar și alte semnale negative. Încasările din accize sunt deja în scădere, iar taxele vamale au coborât cu 15,1%, evoluții care indică o temperare a activității economice și a consumului.
Deficit mai mic, dar cu prețul investițiilor
Deficitul bugetar s-a situat la 14,233 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB, în scădere față de 30,237 miliarde lei, adică 1,58% din PIB, în aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, datele arată că această ajustare vine și pe fondul reducerii drastice a cheltuielilor de investiții.
Cheltuielile de capital au fost de 3,370 miliarde lei, față de 6,375 miliarde lei în perioada similară din 2025, ceea ce înseamnă o scădere de 47,1%. Astfel, echilibrarea bugetului se realizează inclusiv prin comprimarea investițiilor publice, în contextul unor venituri care nu confirmă o revenire solidă a economiei.
În ansamblu, datele din execuția bugetară arată că începutul anului 2026 este mai slab decât indică prezentarea oficială pe cumul. Scăderea accentuată a accizelor în februarie și încetinirea ritmului de creștere a TVA arată o deteriorare a consumului, în timp ce creșterea veniturilor totale este susținută în mare măsură de fonduri externe.
În acest context, presiunea asupra bugetului rămâne ridicată, iar evoluțiile din primele două luni ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea veniturilor în lunile următoare, într-un moment în care Guvernul Bolojan evită măsuri care ar putea tempera criza carburanților, precum reducerea accizelor.
Politică românească
VIDEO Nicușor Dan intervine în criza politică: scenariul care ‘nu poate exista’ în România
Tensiunile din coaliția de guvernare intră într-o nouă etapă, după declarațiile tranșante făcute de președintele României, Nicușor Dan, care a intervenit public pe tema conflictului politic dintre partide și a stabilității Executivului. Mesajul transmis este unul clar: România nu își permite experimente politice în acest moment.
„Îmi doresc un guvern cu cele patru partide”
Întrebat despre ruptura tot mai vizibilă dintre PSD și USR și despre scenariile vehiculate privind o eventuală reconfigurare a guvernării, Nicușor Dan a respins ideea unor combinații politice alternative.
„Eu îmi doresc un guvern cu cele patru partide și cu minoritățile naționale, iar angajamentul partidelor este în acest sens”, a declarat șeful statului.
Declarația vine în contextul în care PSD a transmis public că nu mai dorește să continue într-o formulă de guvernare alături de USR, alimentând speculațiile privind o posibilă rupere a coaliției.
Nicușor Dan și scenariul unui guvern minoritar
”Partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obişnuim cu situaţia asta. Pe de altă parte, când e vorba să ia nişte măsuri, cum este chestiunea cu acciza la combustibil, vedem că ele cooperează, combinaţie de administrativ cu joc politic, pe partea administrativă, funcţionează”, a declarat, luni seară, preşedintele Nicuşor Dan.
El a comentat şi scenariul unui guvern minoritar: ”Nu cred că e o soluţie fericită pentru momentele pe care le trăim (…) Faptul că fiecare din partidele care formează azi coaliţia spun că vor să guverneze şi fiecare are nişte condiţii pentru ca asta se întâmple, ne duce către ideea că ele vor ajunge să se înţeleagă într-o formă sau alta. Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a adăugat preşedintele.
Întrebat dacă îl mai doreşte premiee pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan a afirmat că atribuţiile trebuie împărţite în această situaţie: ”Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.
Şeful statului a precizat că a vorbit cu fiecare din liderii coaliţiei în ultimele câteva zile, aşa cum o face frecvent.
Scenariul exclus: fără PSD, guvernul devine fragil
Președintele a mers mai departe și a punctat direct limita politică a momentului: fără PSD, guvernarea ar deveni extrem de vulnerabilă.
„Dacă vrem să facem speculații, fără PSD nu poate să fie decât un guvern minoritar și atunci e dificil”, a spus Nicușor Dan.
Mesajul este unul cu greutate, în condițiile în care discuțiile despre o eventuală repoziționare a forțelor politice au devenit tot mai intense în ultimele zile.
Tensiuni, dar fără decizii rapide
În ceea ce privește numirile din zona serviciilor de informații, un alt subiect sensibil aflat pe agenda publică, președintele a evitat să ofere un calendar concret, sugerând că momentul nu este unul favorabil pentru decizii.
„E ceva ce ține de președinte și Parlament și, în momentul acesta, constatăm cu toții că există o inflamare. În momentul potrivit o să avem această discuție, finalizată cu numiri”, a explicat acesta.
Pensiile rămân înghețate, speranța mutată la rectificare
Pe fondul presiunilor sociale, șeful statului a fost întrebat și despre situația pensionarilor, ale căror venituri au rămas înghețate.
Răspunsul a fost rezervat, dar a lăsat deschisă o posibilă intervenție ulterioară:
„Pentru moment lucrăm cu bugetul așa cum a fost votat și promulgat. În condițiile în care posibilitățile economice o vor permite, și pentru pensionari, și pentru alte categorii, se pot face ajustări la rectificare.”
Context tensionat: Bolojan avertizează asupra riscurilor
Declarațiile lui Nicușor Dan vin în paralel cu poziția exprimată de premierul Ilie Bolojan, care a avertizat că schimbările de persoane nu rezolvă problemele structurale ale României și că țara nu își permite un guvern minoritar.
Grindeanu vine cu 3 scenarii: ‘Nu se mai poate altfel’
Liderul social-democrat a precizat că discuțiile din partid au ajuns într-un punct avansat și că actuala formulă de guvernare nu mai este susținută în forma actuală de majoritatea membrilor PSD.
„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este cel de a rămâne așa cum suntem acum. Al doilea, care comportă și alte trei sub-scenarii, înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Și al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Grindeanu.
Politică românească
Șeful PSD Neamț vorbește despre condițiile pentru rămânerea la guvernare: „Nu în această formulă și nu cu Ilie Bolojan premier”
Tensiuni tot mai vizibile în interiorul coaliției de guvernare. Organizația PSD Neamț anunță că își dorește continuarea guvernării, însă nu în actuala formulă și nu cu actualul prim-ministru. Mesajul a fost transmis după o întâlnire regională a partidului, desfășurată la Bacău.
Poziție fermă după întâlnirea regională
Președintele PSD Neamț, Daniel Vasilică Harpa, a declarat că organizația pe care o conduce a exprimat clar, în cadrul discuțiilor cu liderii centrali ai partidului, nemulțumirile față de modul în care funcționează actuala coaliție.
La întâlnire au participat reprezentanți ai organizațiilor din Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui și Bacău, alături de conducerea centrală, inclusiv Sorin Grindeanu și Claudiu Manda.
„Putem continua la guvernare, pentru că am câștigat alegerile și avem această responsabilitate, dar nu în actuala formulă și nu cu această conducere, nu cu domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru”, a transmis Harpa.
Critici directe la adresa premierului
Liderul PSD Neamț susține că așteptările inițiale legate de actualul premier nu s-au confirmat, în ciuda experienței administrative pe care acesta o are.
„Am pornit de la ideea că un prim-ministru care a fost și primar, și președinte de consiliu județean înțelege problemele reale ale aleșilor locali. Aceasta era așteptarea noastră, dar iată că ne-am înșelat”, a declarat acesta.
Mesajul reprezintă una dintre cele mai clare poziționări venite din teritoriu împotriva premierului Ilie Bolojan.
PSD vrea să rămână la guvernare, dar cu schimbări
În același timp, PSD Neamț transmite că nu pune sub semnul întrebării participarea la guvernare, ci modul în care aceasta este realizată.
Potrivit lui Harpa, partidul își asumă responsabilitatea rezultatului electoral, însă cere schimbări pentru a putea livra rezultatele promise.
„Rămânem responsabili, rămânem implicați, dar lucrurile trebuie schimbate astfel încât să răspundem cu adevărat așteptărilor oamenilor”, a subliniat acesta.
Infrastructura Moldovei, prioritate invocată în discuții
Un alt punct important discutat în cadrul întâlnirii a fost legat de infrastructura din regiunea Nord-Est. Liderii PSD au subliniat necesitatea accelerării investițiilor în drumuri, considerate esențiale pentru dezvoltarea zonei.
În acest context, a fost menționat și rolul ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, despre care s-a afirmat că poate contribui la impulsionarea proiectelor din regiune.
Politică românească
‘Este mai rău decât Putin’ – Traian Băsescu îl pune la zid pe Donald Trump. Ce acuzații îi aduce liderului SUA
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat luni critici extrem de dure la adresa liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pe care îl acuză că a afectat grav imaginea internațională a Statelor Unite și că abordează politica externă într-o manieră pur economică.
„Din păcate Statele Unite au un președinte care desconsideră tot ce înseamnă valoare democratică. Rețineți ce vă spun. Este mai rău decât Putin. Acest om, acest președinte a depreciat prestigiul Statelor Unite cum n-a reușit nimeni să o facă. Este un biet afacerist care vinde terenuri și apartamente și are pe mână mașinăria formidabilă a Armatei Statelor Unite. Și o utilizează crezând că face afaceri”, a declarat Băsescu, luni, la B1TV.
Acuzații privind tendințe expansioniste
Fostul președinte a invocat și declarațiile controversate ale liderului american legate de extinderea influenței SUA.
„La Putin încă n-am auzit că vrea să cucerească o listă întreagă de țări. El le ia una câte una. Trump ne spune de un an de când a venit, ba că vrea Groenlanda, ba că va anexa Canada, acum vrea Cuba”, a continuat fostul președinte.
„A capturat Venezuela, pune țiței în contul lui. Acum în Iran, după ce a ratat obiectivele, adică schimbarea regimului și stoparea credibilă a programului nuclear, Acum i-a dat prin cap altă trăsnaie că-l interesează țițeiul iranian”, a mai spus Băsescu.
Critici privind stilul de comunicare
De asemenea, fostul președinte a criticat stilul inconsecvent de comunicare al președintelui american: „Este un om pe care mai bine nu-l asculți pentru că are trei, patru, cinci intervenții pe zi în care se contrazice de la una la alta, de la o intervenție la alta”.
Privind anunțul legat de ocuparea și distrugerea insulei Kharg, Băsescu spune: „Este o instalație majoră, extrem de importantă, cea mai importantă instalație a Iranului”, însă amintește și riscurile unei astfel de operațiuni: „Poate înainte să ia decizia, președintele Trump îi întreabă pe ruși ce au pățit pe Insula Șerpilor. Au cucerit-o și într-o noapte i-a ras Ucraina. E foarte greu să menții o insulă ocupată când dincolo de insulă urmează hăul teritoriului iranian”.
-
Conservatori Europeniacum 4 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 3 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 5 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 3 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 3 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 3 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 5 luniElena Lasconi, atac în termeni duri la Nicușor Dan: „Este produsul sistemului!”
