Connect with us

Politică românească

Breaking | ÎCCJ dă în judecată Guvernul pentru plata restanțelor. Cere amenzi pentru premier și ministrul Finanțelor (Document)

Publicat

pe

Înalta Curte de Casație și Justiție a deschis un proces împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor, la Curtea de Apel București, solicitând obligarea acestora la alocarea integrală a fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Demersul vine după ce solicitările administrative anterioare, inclusiv o plângere prealabilă de săptămâna trecută, nu au primit un răspuns favorabil.

Acțiunea, înregistrată la 30 martie 2026, arată că ÎCCJ cere instanței „obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților”, dar și „emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate”, inclusiv prin rectificare bugetară.

În același timp, instanța supremă solicită măsuri coercitive dure, inclusiv stabilirea unui termen de executare de maximum 10 zile și aplicarea unor sancțiuni directe asupra conducerii executive. ÎCCJ cere „amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor și prim-ministrul României”, precum și penalități de 2% pe zi de întârziere.

Demersul în instanță, după eșecul procedurii prealabile

Acțiunea ÎCCJ vine în continuarea demersurilor administrative începute anterior, inclusiv plângerea prealabilă transmisă Guvernului, în condițiile în care legea contenciosului administrativ impune parcurgerea acestei etape înainte de sesizarea instanței. Din document reiese că Înalta Curte a solicitat în mod repetat includerea sumelor în buget și chiar rectificarea bugetară, însă fără rezultat.

„Spre a confirma o dată în plus conduita pârâților de refuz nejustificat, a fost adresată acestora o nouă cerere de rectificare bugetară (…) fără însă a exista o soluționare pozitivă”, arată instanța supremă în acțiune.

În acest context, deși termenul de 30 de zile pentru răspunsul la plângerea prealabilă nu era complet epuizat, ÎCCJ a decis să meargă în instanță, considerând că inacțiunea autorităților reprezintă deja un refuz nejustificat. Procedural, un eventual răspuns al Guvernului poate interveni ulterior și poate conduce la regularizarea situației sau chiar la rămânerea fără obiect a cauzei.

Acuzația centrală: refuz nejustificat de a plăti datorii stabilite de instanțe

În esență, ÎCCJ susține că Guvernul și Ministerul Finanțelor au refuzat să aloce fondurile necesare pentru plata unor datorii certe, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și devenite exigibile în 2026. Instanța invocă faptul că aceste sume au fost deja recunoscute și re-eșalonate prin acte normative succesive, iar ultima reglementare impunea explicit plata lor în acest an.

„Legea bugetului pe anul 2026 nu a inclus nici măcar aceste sume re-eșalonate și pentru care Ordonanța de urgență nr. 52/2025 prevedea imperativ că se plătesc în anul 2026, dispoziție neabrogată prin vreun text de lege”, se arată în document.

ÎCCJ susține că autoritățile nu aveau dreptul să decidă discreționar dacă includ sau nu aceste sume în buget, întrucât obligația de plată era deja stabilită prin lege și prin hotărâri judecătorești definitive. În aceste condiții, refuzul este calificat drept „refuz nejustificat de a soluționa cererea”, în sensul Legii contenciosului administrativ.

„Statul nu poate invoca lipsa de fonduri”

Un punct central al acțiunii îl reprezintă critica potrivit căreia statul român nu poate invoca lipsa de resurse financiare pentru a nu executa hotărâri judecătorești. ÎCCJ invocă atât legislația internă, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

„O autoritate de stat nu poate invoca o lipsă de fonduri ca pretext pentru a nu-și îndeplini obligațiile”, se arată în document, cu trimitere la jurisprudența CEDO.

Instanța supremă subliniază că este vorba despre „obligații de plată certe, lichide și exigibile instituite prin hotărâri judecătorești definitive”, iar neexecutarea lor reprezintă o încălcare gravă a statului de drept.

Încălcări constituționale grave invocate de ÎCCJ

Documentul dezvoltă pe larg ideea că refuzul Guvernului afectează direct principiile fundamentale ale statului de drept. ÎCCJ susține că sunt încălcate separația puterilor, egalitatea în fața legii, dreptul de proprietate și accesul la justiție.

„Prin neasigurarea fondurilor pentru plată se ignoră hotărârile judecătorești (…) reprezentând nu doar o încălcare evidentă a principiului separației puterilor în stat, ci și o subminare directă a legitimității instanțelor judecătorești”, arată acțiunea.

Instanța invocă și faptul că aceste creanțe salariale constituie „bunuri” în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar re-eșalonarea repetată și neplata lor afectează dreptul de proprietate al magistraților.

Întârzieri de peste un deceniu la plata drepturilor

ÎCCJ atrage atenția asupra duratei excesive a executării acestor hotărâri, arătând că unele drepturi salariale datează încă din perioada 2015–2017 și ar putea fi achitate integral abia spre finalul anului 2028.

„Astfel o reparație efectivă va avea loc abia la finalul anului 2028 după 13-11 ani”, susține instanța supremă.

În opinia ÎCCJ, o asemenea întârziere transformă dreptul la un proces echitabil într-unul iluzoriu și contravine atât Constituției, cât și standardelor europene privind executarea într-un termen rezonabil.

Semnal de alarmă privind încrederea în justiție

Pe lângă argumentele juridice, ÎCCJ avertizează că situația are consecințe grave asupra percepției publice și asupra funcționării sistemului judiciar.

„O neexecutare îndelungată (…) este de natură să determine percepția publică a unei false opoziții a acestor debitori față de respectivele obligații”, arată documentul.

Instanța subliniază că lipsa de executare a propriilor hotărâri afectează credibilitatea justiției și poate genera neîncredere în autoritatea actului judiciar, inclusiv în raport cu alte autorități sau cu cetățenii.

Miza: independența financiară a justiției

În final, acțiunea ÎCCJ are și o dimensiune instituțională, depășind simpla problemă a unor drepturi salariale restante. Instanța sugerează că situația reflectă o problemă structurală privind relația dintre puterea executivă și cea judecătorească.

„Într-o țară guvernată de supremația legii (…) instituțiile publice (…) sunt obligate să respecte hotărârile judecătorești și să le execute într-o manieră rapidă”, se arată în document.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politică românească

Cine este Diana Morar, propusă vicepremier în Guvernul Veştea

Publicat

pe

Diana-Olivia Morar, în vârstă de 47 de ani, a fost propusă pentru funcţia de vicepremier independent în cabinetul premierului desemnat Adrian Veştea. Nominalizarea sa are loc într-un moment de tensiuni politice, în special în interiorul Partidului Naţional Liberal, de unde aceasta a plecat în 2024. În noua formulă guvernamentală, Morar este prezentată drept o figură cu profil tehnic şi juridic, parte a unei echipe orientate spre stabilitate şi absorbţia fondurilor europene.

Parcurs politic şi profesional

Originară din localitatea Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud, Diana Morar este avocat de profesie şi a fost aleasă deputat în legislatura 2020–2024 pe listele PNL. În octombrie 2024, a părăsit partidul şi s-a alăturat formaţiunii Forţa Dreptei, unde a devenit preşedinta organizaţiei judeţene.

Experienţa sa juridică a fost valorificată şi în afara activităţii parlamentare, fiind implicată în echipa juridică şi staff-ul electoral al candidatului independent Nicuşor Dan în campania prezidenţială din 2025. Anterior, între 2020 şi 2021, a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

În plan academic, în 2023, la şapte ani de la înscriere, a solicitat retragerea de la studiile doctorale urmate la Universitatea Valahia din Târgovişte.

Activitatea parlamentară şi iniţiative legislative

În Parlament, Diana Morar a fost secretar al Comisiei Juridice şi membră a Comisiei speciale pentru combaterea traficului de persoane. Din totalul de 144 de iniţiative legislative depuse, 67 au fost promulgate.

Printre proiectele promovate se numără o lege privind onorariile avocaţilor, care limitează posibilitatea instanţelor de a reduce aceste sume din oficiu, precum şi o iniţiativă legislativă care prevede recuperarea de la condamnaţi a costurilor suportate de stat pentru aducerea în ţară a persoanelor care fug de executarea pedepselor. De asemenea, Morar s-a exprimat în favoarea utilizării controlate a inteligenţei artificiale în justiţie, susţinând menţinerea deciziei finale la nivel uman.

Potrivit declaraţiilor de avere şi investigaţiilor media, Diana Morar deţine, individual sau în coproprietate, 19 clădiri şi 13 terenuri, fiind menţionată drept unul dintre parlamentarii cu un portofoliu imobiliar extins. În anul 2020, aceasta a donat Partidului Naţional Liberal suma de 27.000 de euro.

Citeste in continuare

Politică românească

La ora 12:00 încep audierile miniștrilor propuși în Cabinetul Veștea. La ora 19:00 ar urma ca premierul să depună jurământul dacă va primi votul de încredere în Parlament

Publicat

pe

Audierile miniștrilor în comisiile de specialitate propuși pentru a face parte din Cabinetul Veștea ar urma să înceapă la ora 12:00. Audierile se vor întinde pe aproximativ 4 ore, astfel că se vor finaliza în jurul orei 16:00.

Primul ministru care se va prezenta în comisiile de specialitate este ministrul propus pentru Agricultură, Florin Barbu. Vor urma miniștrii de la Dezvoltare, Energie și, ulterior, toți cei 17 miniștri propuși de Adrian Veștea.

Ședință decisivă înaintea audierilor

Înainte de audieri, la ora 10:00, urmează să aibă loc ședința Birourilor Permanente Reunite, unde se va supune la vot această organizare.

Rezultatul este important deoarece cei din PNL care îl susțin pe Adrian Veștea, alături de PSD și minorități, nu au voturile necesare pentru a stabili calendarul și ar avea nevoie de voturile AUR.

Semnal pentru șansele de învestire ale Guvernului

Dacă vor reuși să voteze acest calendar, acesta ar putea reprezenta un semnal că și Guvernul Veștea are șanse mai mari să fie învestit, în condițiile în care sunt necesare 233 de voturi.

În cazul în care calendarul va fi respectat, în a doua parte a zilei, după ora 16:00, urmează votul în Parlament, iar la ora 19:00 ar urma să fie depus jurământul la Palatul Cotroceni, dacă Veștea va primi votul de încredere.

Lista Cabinetului este:

* Adrian Veştea – prim-ministru

* Marian Neacşu – vicepremier, ministru al Afacerilor Interne (PSD)

* Alina Gorghiu – vicepremier (PNL)

* Diana Morar – vicepremier (independent)

* Alexandru Nazare – ministru de Finanţe (independent)

* Florin Zaharia – ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene (independent)

* Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii (PSD)

* Monica Anisie – ministru al Educaţiei şi Cercetării (PNL)

* Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (independent)

* Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL)

* Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (PSD)

* Ionuţ Vulpescu – ministru al Culturii (PSD)

* Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naţionale (PNL)

* Radu Marinescu – ministru al Justiţiei (PSD)

* Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor (PSD)

* Cristian Pistol – ministru al Transporturilor şi Infrastructurii (PNL)

* Florin Barbu – ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (PSD)

* Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD)

* Alexandru Rogobete – ministru al Sănătăţii (PSD)

* Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD).

Citeste in continuare

Politică românească

Începe procedura pentru votarea noului Executiv. Parlamentul stabilește calendarul pentru Guvernul propus de Adrian Veștea

Publicat

pe

Parlamentul intră luni într-o etapă decisivă pentru formarea noului Executiv, după ce premierul desemnat Adrian Veștea a transmis Legislativului programul de guvernare și echipa de miniștri propusă pentru conducerea țării. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului sunt chemate să stabilească pașii care vor duce la audierile miniștrilor și la votul de învestitură, procedură pe care noul premier dorește să o parcurgă într-un ritm accelerat.

Parlamentul decide calendarul pentru audieri și votul de învestitură

Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului se reunesc luni, de la ora 10:00, într-o ședință desfășurată în format online.

Principalul punct de pe ordinea de zi îl reprezintă stabilirea calendarului oficial pentru învestirea Guvernului propus de Adrian Veștea.

În cadrul reuniunii vor fi stabilite termenele pentru audierile miniștrilor în comisiile parlamentare și pentru votul final din plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Demersul vine după ce premierul desemnat a depus la Parlament atât Programul de Guvernare, cât și lista completă a membrilor Cabinetului pe care îl propune pentru conducerea Executivului.

Cele cinci obiective urgente asumate de noul Guvern

În documentul prezentat Parlamentului sunt evidențiate cinci direcții considerate prioritare pentru perioada imediat următoare.

Prima dintre acestea vizează asigurarea stabilității politice și revenirea la normalitatea instituțională.

O altă prioritate este accelerarea absorbției fondurilor europene, în special a celor disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Guvernul propus își asumă, de asemenea, menținerea stabilității economice, prin păstrarea încrederii partenerilor externi și protejarea ratingului de țară.

Pe lista obiectivelor urgente figurează și deblocarea investițiilor aflate în stadii avansate de implementare, precum și accelerarea proiectelor considerate strategice pentru securitatea națională, reunite sub programul SAFE.

Cine face parte din Cabinetul propus de Adrian Veștea

Potrivit listei depuse la Parlament, structura noului Executiv este următoarea:

* Adrian Veștea – prim-ministru (PNL);

* Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD);

* Alina Gorghiu – vicepremier (PNL);

* Diana Morar – vicepremier (independent);

* Luca Niculescu – ministru de Externe (independent);

* Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent);

* Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent);

* Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD);

* Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL);

* Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent);

* Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL);

* Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD);

* Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD);

* Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL);

* Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD);

* Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD);

* Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (PNL);

* Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD);

* Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD);

* Alexandru Rogobete – ministru al Sănătății (PSD);

* Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD).

Veștea cere o procedură rapidă

Premierul desemnat a solicitat conducerii Parlamentului un calendar accelerat pentru parcurgerea etapelor necesare învestirii noului Executiv.

După stabilirea programului de către Birourile permanente reunite, miniștrii propuși urmează să fie audiați în comisiile de specialitate, iar apoi Cabinetul va solicita votul de încredere al Parlamentului.

Citeste in continuare

Cele mai noi știri despre conservatori

Politică româneascăacum 49 de minute

Cine este Diana Morar, propusă vicepremier în Guvernul Veştea

Diana-Olivia Morar, în vârstă de 47 de ani, a fost propusă pentru funcţia de vicepremier independent în cabinetul premierului desemnat...

Conservatori Europeniacum o oră

Meloni s-a despărțit de Trump. Acum depinde de ea să construiască o Europă care să nu mai cerșească

Meloni s-a despărțit de Trump. Acum depinde de ea să construiască o Europă care să nu mai cerșească – The...

Politică româneascăacum 2 ore

La ora 12:00 încep audierile miniștrilor propuși în Cabinetul Veștea. La ora 19:00 ar urma ca premierul să depună jurământul dacă va primi votul de încredere în Parlament

Cuprins: Audierile miniștrilor în comisiile de specialitate propuși pentru a face parte din Cabinetul Veștea ar urma să înceapă la...

Conservatori Europeniacum 2 ore

Pompele goale din Crimeea scot la iveală fragilitatea ocupației rusești

Pompele goale din Crimeea scot la iveală fragilitatea ocupației rusești – The Conservative {„cookieName”:”wBounce”,”isAggressive”:false,”isSitewide”:true,”hesitation”:””,”openAnimation”:”fadeIn”,”exitAnimation”:”fadeOut”,”timer”:””,”sensitivity”:””,”cookieExpire”:”7″,”cookieDomain”:””,”autoFire”:”10000″,”isAnalyticsEnabled”:false}

Politică româneascăacum 3 ore

Începe procedura pentru votarea noului Executiv. Parlamentul stabilește calendarul pentru Guvernul propus de Adrian Veștea

Cuprins: Parlamentul intră luni într-o etapă decisivă pentru formarea noului Executiv, după ce premierul desemnat Adrian Veștea a transmis Legislativului...

Politică româneascăacum 4 ore

VIDEO Ilie Bolojan, despre fotografia cu Nicușor Dan, Rareș Bogdan, Victor Negrescu și Lucian Pahonțu: „La masă te duci cu cei cu care ai anumite compatibilități”

Cuprins: Președintele PNL, Ilie Bolojan, a comentat duminică, la Digi24, fotografia realizată la Bruxelles în care apar președintele Nicușor Dan,...

Politică româneascăacum 5 ore

VIDEO Ilie Bolojan jură că nu l-a mințit pe Nicușor Dan și are martori: ‘În nicio situație nu am afirmat că PNL ar vota un guvern tehnocrat’

Cuprins: Președintele PNL, Ilie Bolojan, a negat la Digi24 că l-ar fi indus în eroare pe președintele Nicușor Dan în...

Politică româneascăacum 6 ore

Bolojan explică rețeta prin care a reformat PNL: „Trebuie să aduci permanent oameni noi și valoroși”

Cuprins: Președintele PNL, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj ferm de susținere pentru Ciprian Ciucu, după apariția informațiilor privind dosarul...

Politică româneascăacum 7 ore

E oficial! Adrian Veștea, premierul desemnat, a depus lista de miniștri și programul de guvernare – Cum arată noua formulă de Guvern

Cuprins: E oficial! Adrian Veștea, premierul desemnat, a depus lista de miniștri și programul de guvernare. Un fapt interesant care...

Politică româneascăacum 8 ore

Adrian Veștea, după ce a depus în Parlament programul de guvernare și lista Cabinetului. „România nu își mai permite să piardă timp”

Cuprins: Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat că a depus în Parlament Programul de Guvernare și lista miniștrilor Cabinetului pe...

CONSERVATORI