Europarlamentarul Gheorghe Piperea spune că va înștiința instituțiile UE din cauză că Ilie Bolojan refuză să plece din fucție. E nevoie ca altcineva să gestioneze discuțiile cu UE și organizarea unor alegeri anticipate.

Mesajul lui Piperea

„Au trecut deja cele 45 de zile de interimat al lui Bolojan.

Solicit public plecarea dlui Bolojan de la Palatul Victoria, lăsând în locul său un membru al guvernului care să asigure gestiunea curentă a treburilor guvernamentale și, eventual, alegerile anticipate.

Pentru această solicitare, în afară de textele exprese ale Constituției, există o motivație suplimentară.

În Consiliul UE se iau decizii noi, importante, care obligă România. De exemplu, se aprobă împrumuturi militare și pentru țări terțe, se derulează negocieri pentru aderarea la UE a unor state acceptate la negocieri, se scriu și adoptă proiecte de reglementări la care Consiliul este co-legiuitor, alături de Parlamentul UE, se decide în chestiuni de geo-politică și militare etc.

Toate acestea sunt decizii, sunt inițiative legislative noi, sunt componente strategice ale poziției României în UE, iar nu simple acte de administrare curentă a treburilor statului și guvernului.

De aceea, Bolojan și miniștrii săi nu mai au căderea de a ne reprezenta.

Urmează ca de această situație să fie înștiințate instituțiile UE, cărora li se vor solicita măsuri de reglare a situației precare în care Dan, Bolojan și Grindeanu, PRITEJAȚII LOR, au pus România”, scrie Piperea pe Facebook.

Nicușor Dan anunță consultări cu partidele

Președintele Nicușor Dan anunță, marți, noi consultări cu partidele politice pentru desemnarea unui nou premier care să poată strânge o majoritate în Parlament, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar Adrian Veștea nu a adunat majoirtatea necesară.

„În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, va invita la Palatul Cotroceni președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, transmite Administrația Prezidențială.

Consultările vor avea loc marți, 23 iunie 2026, după următorul program:

• Ora 13:00 – Partidul Social Democrat (PSD);
• Ora 13:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
• Ora 14:00 – Partidul Național Liberal (PNL);
• Ora 14:30 – Uniunea Salvați România (USR);
• Ora 15:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
• Ora 15:30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale;
• Ora 16:00 – Partidul S.O.S. România (SOS);
• Ora 16:30 – Partidul Oamenilor Tineri (POT);
• Ora 17:00 – Grupul parlamentar Uniți pentru România;
• Ora 17:30 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România;
• Ora 18:00 – Parlamentarii neafiliați.

Parlamentarul AUR Andrei Gușă și-a motivat gestul de a pleca de la votul care privea Guvernul Adrian Veștea. „Dacă votul ar fi fost lăsat la libera apreciere a parlamentarilor, eu aș fi votat pentru învestirea guvernului”, mărturisește Gușă, conform SolidNews.ro.

Argumentele aduse de Andrei Gușă

„Votul de ieri a fost despre o alegere simplă: continuarea sistemului care a adus România în criză sau șansa unei schimbări de direcție. Din păcate, această șansă a fost ratată”, punctează Gușă.

„Dacă votul ar fi fost lăsat la libera apreciere a parlamentarilor, eu aș fi votat pentru învestirea guvernului. Mi-am exprimat această poziție inclusiv în cadrul Biroului Național de Conducere, în calitatea mea de vicepreședinte al partidului. Am considerat că prioritatea numărul unu pentru patrioții români este scoaterea lui Ilie Bolojan, a USR și a UDMR din centrul puterii executive.

În același timp, odată ce AUR a luat o decizie politică, am respectat-o fără ezitare. Dezbaterea internă este firească, dar unitatea de acțiune este obligatorie. Prin urmare, am părăsit sala alături de colegii mei.

Problema nu este însă ce am făcut eu sau ce a făcut AUR. Problema este că sistemul s-a închis din nou în fața unei soluții politice care putea schimba raportul de forțe din România.

AUR nu a fost combătut prin argumente, ci prin izolare. Nu s-a dorit negociere, nu s-a dorit dialog și nu s-a dorit recunoașterea faptului că milioane de români au trimis acest partid în Parlament pentru a fi reprezentate interesele lor”, spune Andrei Gușă.

Arată cu degetul spre Nicușor Dan

„În această situație, responsabilitatea principală îi aparține lui Nicușor Dan.

Președintele avea ocazia să contribuie la renormalizarea vieții politice și să demonstreze că este președintele tuturor românilor. Avea ocazia să depășească reflexele de campanie și să accepte un dialog firesc cu principala forță de opoziție. A ales contrariul.

Prin refuzul său de a face cel mai mic pas către normalitate politică și prin menținerea unei poziționări constant anti-AUR, Nicușor Dan a preferat conservarea actualului sistem în locul unei soluții care ar fi putut deschide o nouă etapă pentru România.

Rezultatul îl vedem astăzi: partidă soroșistă rămâne la putere, sub alte formule și alte etichete, dar cu aceeași agendă și cu aceleași interese. Cei care au îndatorat România, au blocat dezvoltarea ei și au tratat interesul național ca pe o temă secundară își păstrează influența asupra guvernării.

Românii trebuie să știe un lucru: această situație nu este consecința lipsei unei alternative, ci a refuzului sistemului de a accepta o negociere politică reală și a refuzului lui Nicușor Dan de a acționa ca un președinte al tuturor românilor.

Cei care au blocat această șansă trebuie să își asume și responsabilitatea pentru ceea ce urmează”, a concluzionat Andrei Gușă.

Context: ce urmează?

Guvernul propus de Adrian Veştea nu a reuşit să primească voturile necesare pentru învestire. Cabinetul Veştea a primit 189 de voturi ”pentru”, deşi avea nevoie de minim 233.

Preşedintele Nicuşor Dan va avea, marţi, noi consultări cu partidele şi formaţiunile politice parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcţia de premier. Consultările vor începe la ora 13.00, primii invitaţi fiind reprezentanţii PSD, urmaţi de cei ai AUR şi PNL.

PNL se pregătește să facă o epurare masivă în partid, după votul dat de o parte dintre liberali în favoarea Guvernului Adrian Veștea. Potrivit unor surse politice, cel puțin 18 nume grele (parlamentari, lideri locali și un europarlamentar) ar urma să fie excluse din partid de noua conducere liberală, instalată duminică la congresul extraordinar.

Decizia ar marca victoria internă a taberei Ilie Bolojan asupra grupării care a contestat linia oficială a partidului și a susținut formula guvernamentală propusă de Adrian Veștea. Numai că mișcarea, deși poate părea o demonstrație de forță, vine cu riscuri majore pentru PNL: partidul ar scăpa de adversarii interni ai lui Bolojan, dar ar putea pierde influență parlamentară și control în organizații-cheie din teritoriu, exact într-un moment în care scenariul alegerilor anticipate este discutat tot mai des în culisele politicii.

Lista neagră din PNL

Surse politice susțin că pe lista celor care urmează să fie excluși se află parlamentarii liberali care au votat pentru Guvernul Veștea: Cătălin Predoiu, Monica Anisie, Sorin Câmpeanu, Nicoleta Pauliuc, Mihai Veștea, Andrei Baciu, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Eduard Mititelu, Ciprian Pandea, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Ionuț Stroe.

Pe aceeași listă se află și lideri locali cu greutate: Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, și Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov. Ultimul nume vizat este europarlamentarul Rareș Bogdan.

Excluderile ar putea să fie operate chiar în ședința de marți a noii conduceri PNL, stabilită după congresul extraordinar de duminică. Tot atunci, potrivit surselor citate, liberalii ar urma să numească noi conduceri interimare în organizațiile județene controlate până acum de liderii vizați de sancțiuni.

Bolojan câștigă partidul, dar poate pierde bucăți din el

Din punct de vedere intern, mesajul taberei Bolojan este că nu tolerează indisciplina și că deciziile partidului sunt obligatorii pentru toți, inclusiv pentru numele grele. După votul pentru Guvernul Veștea, liberalii loiali noii conduceri vor să taie rapid orice posibilă regrupare în jurul lui Adrian Veștea, Hubert Thuma, Cătălin Predoiu, Lucian Bode, Alina Gorghiu sau Rareș Bogdan.

Numai că o asemenea operațiune are și efectul invers. PNL riscă să transforme o confruntare internă într-o ruptură politică greu de reparat. O parte dintre cei vizați nu sunt simpli membri de partid, ci parlamentari cu vot în Camera Deputaților și Senat, lideri locali cu rețele administrative, foști miniștri, șefi de organizații și oameni cu influență electorală în județe.

Cu alte cuvinte, Bolojan ar putea obține un PNL mai disciplinat, dar mai mic și mai vulnerabil.

PNL, mai slab în Parlament

Excluderea parlamentarilor nu îi lasă pe aceștia fără mandat. Deputații și senatorii vizați ar rămâne în Parlament, dar în afara PNL, ceea ce ar diminua automat forța grupurilor liberale și capacitatea partidului de a negocia.

Într-o criză politică în care fiecare vot contează, PNL riscă să își reducă singur ponderea parlamentară. Partidul ar putea pierde nu doar voturi la învestirea unui viitor guvern, ci și influență în negocierile pentru majorități, funcții, comisii, proceduri parlamentare și eventuale moțiuni.

Situația este cu atât mai delicată cu cât Guvernul Veștea a căzut la vot, iar președintele Nicușor Dan a convocat noi consultări pentru desemnarea unui alt candidat la funcția de prim-ministru. În acest context, un PNL care își exclude o parte dintre parlamentari intră la masa negocierilor cu o poziție formal mai dură, dar numeric mai slabă.

Riscul din teritoriu: organizații lăsate fără comandanți înainte de anticipate

A doua problemă, poate chiar mai importantă, este teritorială. În cazul în care se ajunge la alegeri anticipate, scenariu dorit sau acceptat inclusiv de o parte dintre liderii PNL și USR, liberalii ar putea descoperi că au sacrificat exact oamenii care controlează organizații-cheie.

Adrian Veștea are o influență majoră în Brașov, Hubert Thuma controlează o rețea politică importantă în Ilfov, iar în București mai mulți dintre liberalii vizați de excludere au greutate în organizații și în structurile electorale. La fel, în alte județe, parlamentarii aflați pe lista neagră sunt legați de filiale, primari, consilieri locali și structuri de campanie.

Pentru PNL, anticipatele nu s-ar duce doar la televizor și pe mesaje naționale, ci în secții de vot, în organizații locale, cu primari, consilieri, oameni de campanie și rețele administrative. Dacă o parte dintre aceste structuri rămân fidele liderilor excluși sau intră în pasivitate, partidul poate pierde teren exact acolo unde are nevoie de mobilizare.

Într-un asemenea scenariu, PNL ar putea ajunge să își curețe partidul de adversarii lui Bolojan, dar să intre în alegeri cu organizații slăbite, conduceri interimare fără autoritate și filiale divizate.