Politică românească
Guvernul pregătește tăierea accizelor la carburanți: mecanism „în trepte” pentru scăderea prețurilor la pompă (surse)
Guvernul se apropie de o decizie privind al doilea pachet de măsuri pentru temperarea scumpirii carburanților, iar varianta reducerii accizelor apare, în acest moment, drept scenariul cel mai probabil. Potrivit unor surse guvernamentale, discuțiile tehnice vizează un mecanism flexibil, care să permită intervenții etapizate, în funcție de evoluția prețurilor.
Presiunea pe Executiv a crescut după ce primul pachet de măsuri, adoptat prin ordonanță de urgență, a vizat în principal controlul pieței, fără a produce scăderi semnificative la pompă. Între timp, cotațiile internaționale ale petrolului și prețurile interne au continuat să urce, alimentând nemulțumirea publică și tensiunile din coaliție.
Primul pachet, efect limitat. Guvernul caută soluția cu impact direct
Ordonanța adoptată de Guvern a declarat situație de criză pe piața carburanților și a introdus măsuri precum plafonarea adaosului comercial și restricționarea exporturilor de motorină și țiței, pentru a proteja aprovizionarea internă.
Surse guvernamentale admit însă că aceste măsuri au avut un impact redus asupra prețurilor finale, estimările indicând scăderi de doar câteva zeci de bani pe litru. În acest context, în interiorul Guvernului s-a conturat necesitatea unui al doilea pachet, orientat spre reducerea efectivă a prețurilor.
Accizele, soluția preferată. TVA, blocat de riscuri europene
Potrivit surselor citate, intervenția asupra TVA este considerată problematică, deoarece statele care au aplicat astfel de măsuri și-au asumat riscuri de infringement la nivel european. Din acest motiv, varianta reducerii accizelor este privită ca fiind mai sigură din punct de vedere juridic.
În paralel, România a ridicat subiectul la nivel european. La reuniunea Eurogrupului de vineri, reprezentanții guvernamentali au solicitat o coordonare mai bună între domeniile energiei și finanțelor, precum și clarificări privind cadrul în care statele membre pot interveni. Sursele indică faptul că a fost cerută inclusiv o centralizare a măsurilor adoptate de toate statele membre, pentru a avea o imagine comparativă și pentru a evita decizii izolate.
Mecanismul în lucru: scăderi în trepte și evaluări periodice
În discuțiile din zona Ministerului Finanțelor se conturează ideea unui mecanism de tip „acciză dinamică”, care să permită ajustări în funcție de evoluția prețurilor. Sursele guvernamentale arată că modelul analizat pornește de la praguri de variație de 5% ale prețului petrolului și ale prețului la pompă.
Astfel, o creștere simultană de aproximativ 5% a cotațiilor internaționale și a prețurilor interne ar putea declanșa o intervenție corespunzătoare, cu o reducere de circa 5% la pompă. Mecanismul ar funcționa în trepte de câte 5%, cu evaluări periodice la intervale de aproximativ 9–10 zile, pentru a calibra intervenția în funcție de evoluția pieței.
Sursele indică faptul că se analizează un plafon maxim al reducerii accizelor de 20%–25%, astfel încât impactul bugetar să rămână gestionabil, iar intervenția să poată fi susținută pe o perioadă mai lungă.
Tensiuni în coaliție și presiune pe buget
Discuțiile tehnice au loc pe fondul unor divergențe politice în coaliție. PSD a cerut public reducerea accizelor, criticând ritmul și amploarea măsurilor adoptate până acum, în timp ce PNL insistă asupra necesității unor calcule riguroase privind impactul bugetar.
Potrivit surselor din zona Ministerului Finanțelor, principala preocupare rămâne echilibrul dintre nevoia de a reduce rapid prețurile și riscul de a accentua deficitul bugetar, într-un context fiscal deja tensionat.
Politică românească
Cine este Diana Morar, propusă vicepremier în Guvernul Veştea
Diana-Olivia Morar, în vârstă de 47 de ani, a fost propusă pentru funcţia de vicepremier independent în cabinetul premierului desemnat Adrian Veştea. Nominalizarea sa are loc într-un moment de tensiuni politice, în special în interiorul Partidului Naţional Liberal, de unde aceasta a plecat în 2024. În noua formulă guvernamentală, Morar este prezentată drept o figură cu profil tehnic şi juridic, parte a unei echipe orientate spre stabilitate şi absorbţia fondurilor europene.
Parcurs politic şi profesional
Originară din localitatea Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud, Diana Morar este avocat de profesie şi a fost aleasă deputat în legislatura 2020–2024 pe listele PNL. În octombrie 2024, a părăsit partidul şi s-a alăturat formaţiunii Forţa Dreptei, unde a devenit preşedinta organizaţiei judeţene.
Experienţa sa juridică a fost valorificată şi în afara activităţii parlamentare, fiind implicată în echipa juridică şi staff-ul electoral al candidatului independent Nicuşor Dan în campania prezidenţială din 2025. Anterior, între 2020 şi 2021, a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
În plan academic, în 2023, la şapte ani de la înscriere, a solicitat retragerea de la studiile doctorale urmate la Universitatea Valahia din Târgovişte.
Activitatea parlamentară şi iniţiative legislative
În Parlament, Diana Morar a fost secretar al Comisiei Juridice şi membră a Comisiei speciale pentru combaterea traficului de persoane. Din totalul de 144 de iniţiative legislative depuse, 67 au fost promulgate.
Printre proiectele promovate se numără o lege privind onorariile avocaţilor, care limitează posibilitatea instanţelor de a reduce aceste sume din oficiu, precum şi o iniţiativă legislativă care prevede recuperarea de la condamnaţi a costurilor suportate de stat pentru aducerea în ţară a persoanelor care fug de executarea pedepselor. De asemenea, Morar s-a exprimat în favoarea utilizării controlate a inteligenţei artificiale în justiţie, susţinând menţinerea deciziei finale la nivel uman.
Potrivit declaraţiilor de avere şi investigaţiilor media, Diana Morar deţine, individual sau în coproprietate, 19 clădiri şi 13 terenuri, fiind menţionată drept unul dintre parlamentarii cu un portofoliu imobiliar extins. În anul 2020, aceasta a donat Partidului Naţional Liberal suma de 27.000 de euro.
Politică românească
La ora 12:00 încep audierile miniștrilor propuși în Cabinetul Veștea. La ora 19:00 ar urma ca premierul să depună jurământul dacă va primi votul de încredere în Parlament
Audierile miniștrilor în comisiile de specialitate propuși pentru a face parte din Cabinetul Veștea ar urma să înceapă la ora 12:00. Audierile se vor întinde pe aproximativ 4 ore, astfel că se vor finaliza în jurul orei 16:00.
Primul ministru care se va prezenta în comisiile de specialitate este ministrul propus pentru Agricultură, Florin Barbu. Vor urma miniștrii de la Dezvoltare, Energie și, ulterior, toți cei 17 miniștri propuși de Adrian Veștea.
Ședință decisivă înaintea audierilor
Înainte de audieri, la ora 10:00, urmează să aibă loc ședința Birourilor Permanente Reunite, unde se va supune la vot această organizare.
Rezultatul este important deoarece cei din PNL care îl susțin pe Adrian Veștea, alături de PSD și minorități, nu au voturile necesare pentru a stabili calendarul și ar avea nevoie de voturile AUR.
Semnal pentru șansele de învestire ale Guvernului
Dacă vor reuși să voteze acest calendar, acesta ar putea reprezenta un semnal că și Guvernul Veștea are șanse mai mari să fie învestit, în condițiile în care sunt necesare 233 de voturi.
În cazul în care calendarul va fi respectat, în a doua parte a zilei, după ora 16:00, urmează votul în Parlament, iar la ora 19:00 ar urma să fie depus jurământul la Palatul Cotroceni, dacă Veștea va primi votul de încredere.
Lista Cabinetului este:
* Adrian Veştea – prim-ministru
* Marian Neacşu – vicepremier, ministru al Afacerilor Interne (PSD)
* Alina Gorghiu – vicepremier (PNL)
* Diana Morar – vicepremier (independent)
* Alexandru Nazare – ministru de Finanţe (independent)
* Florin Zaharia – ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene (independent)
* Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii (PSD)
* Monica Anisie – ministru al Educaţiei şi Cercetării (PNL)
* Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (independent)
* Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL)
* Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (PSD)
* Ionuţ Vulpescu – ministru al Culturii (PSD)
* Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naţionale (PNL)
* Radu Marinescu – ministru al Justiţiei (PSD)
* Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor (PSD)
* Cristian Pistol – ministru al Transporturilor şi Infrastructurii (PNL)
* Florin Barbu – ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (PSD)
* Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD)
* Alexandru Rogobete – ministru al Sănătăţii (PSD)
* Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD).
Politică românească
Începe procedura pentru votarea noului Executiv. Parlamentul stabilește calendarul pentru Guvernul propus de Adrian Veștea
Parlamentul intră luni într-o etapă decisivă pentru formarea noului Executiv, după ce premierul desemnat Adrian Veștea a transmis Legislativului programul de guvernare și echipa de miniștri propusă pentru conducerea țării. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului sunt chemate să stabilească pașii care vor duce la audierile miniștrilor și la votul de învestitură, procedură pe care noul premier dorește să o parcurgă într-un ritm accelerat.
Parlamentul decide calendarul pentru audieri și votul de învestitură
Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului se reunesc luni, de la ora 10:00, într-o ședință desfășurată în format online.
Principalul punct de pe ordinea de zi îl reprezintă stabilirea calendarului oficial pentru învestirea Guvernului propus de Adrian Veștea.
În cadrul reuniunii vor fi stabilite termenele pentru audierile miniștrilor în comisiile parlamentare și pentru votul final din plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.
Demersul vine după ce premierul desemnat a depus la Parlament atât Programul de Guvernare, cât și lista completă a membrilor Cabinetului pe care îl propune pentru conducerea Executivului.
Cele cinci obiective urgente asumate de noul Guvern
În documentul prezentat Parlamentului sunt evidențiate cinci direcții considerate prioritare pentru perioada imediat următoare.
Prima dintre acestea vizează asigurarea stabilității politice și revenirea la normalitatea instituțională.
O altă prioritate este accelerarea absorbției fondurilor europene, în special a celor disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Guvernul propus își asumă, de asemenea, menținerea stabilității economice, prin păstrarea încrederii partenerilor externi și protejarea ratingului de țară.
Pe lista obiectivelor urgente figurează și deblocarea investițiilor aflate în stadii avansate de implementare, precum și accelerarea proiectelor considerate strategice pentru securitatea națională, reunite sub programul SAFE.
Cine face parte din Cabinetul propus de Adrian Veștea
Potrivit listei depuse la Parlament, structura noului Executiv este următoarea:
* Adrian Veștea – prim-ministru (PNL);
* Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD);
* Alina Gorghiu – vicepremier (PNL);
* Diana Morar – vicepremier (independent);
* Luca Niculescu – ministru de Externe (independent);
* Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent);
* Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent);
* Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD);
* Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL);
* Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent);
* Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL);
* Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD);
* Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD);
* Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL);
* Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD);
* Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD);
* Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (PNL);
* Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD);
* Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD);
* Alexandru Rogobete – ministru al Sănătății (PSD);
* Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD).
Veștea cere o procedură rapidă
Premierul desemnat a solicitat conducerii Parlamentului un calendar accelerat pentru parcurgerea etapelor necesare învestirii noului Executiv.
După stabilirea programului de către Birourile permanente reunite, miniștrii propuși urmează să fie audiați în comisiile de specialitate, iar apoi Cabinetul va solicita votul de încredere al Parlamentului.
-
Conservatori Europeniacum 6 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 5 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 7 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 5 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 5 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 5 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 7 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Avocata PNL ridicată după flagrantul DNA dusă cu escortă la spital în febra audierilor – Acesteia i s-a făcut rău în fața procurorilor – Avocatul a explicat că femeia e cunoscută cu probleme medicale
