Guvernul Tomac a expirat înainte de a fi votat. 

Pentru că orice guvern format în contextul actual este nelegitim și fragil. Nu are nici susținere politică solidă în Parlament, nici sprijin în electorat. 

Cu atît mai vulnerabil este un guvern al cărui premier vine dintre liderii partidelor neparlamentare. 

La aceasta se adaugă suspiciunea că guvernul ar face jocul PSD și bănuiala că este, de fapt, un guvern al președintelui țării. O combinație toxică și dătătoare de neîncredere.

La fel de păguboase sînt cîteva nume extrem de controversate de pe lista posibililor miniștri, precum cel al profesorului Adrian Papahagi, care a declarat public că cei de altă opinie decît a sa ar trebui uciși sau cel puțin închiși. Într-o democrație, un astfel de om nu are ce căuta la guvernare.

Dar problema cea mai mare rămîne alta: acest guvern nu respectă aritmetica parlamentară și logica electorală. Prin asta se plasează în afara voinței populare și, la rigoare, în afara prevederilor constituționale. La ce bun să mai votăm, dacă președintele statului își poate permite să ignore votul? 

Ne-am trezit în situația absurdă în care președintele este beneficiarul anulării unor alegeri prezidențiale – gest fără precedent și rămas încă neclarificat public –, iar premierul ar urma să provină dintr-un un partid care a fost respins de electorat, întrucît, după cum știm, PMP-ul dlui Tomac a luat în jurul a două procente în alegerile parlamentare din 2024.

Acțiunea Conservatoare (ACT), partid pe care îl conduc, refuză categoric un astfel de guvern.

Una din marile aberații ale Legii Vexler: îl condamnă pe unul dintre românii omagiați de Israel. 

Traian Popovici a salvat de la deportare și de la moarte peste 20.000 de evrei. 

Ca primar al Cernăuților, în timpul celui de-al doilea război mondial, a refuzat să trimită în lagăr vreun evreu din orașul lui.  

De aceea, statul Israel i-a decernat titlul de „Drept între Popoare”, i-a ridicat un  monument la Yad Vashem și a plantat un copac cu numele lui la Tel Aviv.

Traian Popovici a fost primul român onorat astfel, în semn de recunoștință, de către poporul evreu.

Statul român a numit o stradă din București cu nume lui.

Traian Popovici a fost discipolul și asociatul politic al lui Octavian Goga. S-au cunoscut înainte de primul război mondial. Au mers împreună, la cel mai înalt nivel, timp de câteva decenii.

Când Goga a înființat Partidul Național Creștin, Popovici l-a urmat și a fost unul dintre fondatori. A fost șeful filialei din Cernăuți a PNC. A contribuit la elaborarea Decretului 169 din 1938, cel pentru revizuirea cetățeniei evreilor din România.

Același decret care i se impută astăzi lui Octavian Goga.

Legea Vexler însă nu distinge între calitatea de lider al unui partid considerat extremist, fascist și antisemit, și cea de om care a salvat a doua cea mai mare comunitate evreiască dintr-un oraș românesc. 

Legea îl condamnă pe Traian Popovici. 

Potrivit Legii Vexler, acest erou ar trebui să fie scos din istoria națională și acoperit de uitare. Cu tot binele făcut evreilor din România. 

Deocamdată, vînătorii de antisemiți l-au țintit pe Goga. Dar îi vine rîndul negreșit și lui Popovici.

Acțiunea Conservatoare își alege conducerea statutară la primul Congres Național, duminică, 21 iunie, la Palatul Parlamentului

București, 19 iunie 2026

Acțiunea Conservatoare (ACT) organizează duminică, 21 iunie, ora 15.00, la Palatul Parlamentului, primul său Congres Național. Evenimentul are loc exact la un an de la lansarea publică a partidului, în același loc, și marchează încheierea procesului de organizare la nivel național și trecerea la o conducere aleasă statutar.

La Congres vor participa 700 de delegați și invitați, din țară și din străinătate. Printre aceștia se numără lideri de grupuri politice din Parlamentul European și reprezentanți de vîrf ai unor partide conservatoare europene, parteneri ai ACT.

Congresul va alege Consiliul Național al Reprezentanților, Comisia de Cenzori, Comisia de Arbitraj, trezorierul partidului și Biroul Politic Național. În acesteforuri vor intra liderii locali și naționali care s-au remarcat în ultimul an prininițiativă, hotărîre, energie și tenacitate – oameni confirmați de fapte, nu numițide sus.

Delegații vor vota deschis rezoluția „Refondarea statului român”, documentulprogramatic al partidului pentru perioada următoare. Rezoluția propunemodificări constituționale și instituționale al căror scop este transformareastatului român dintr-un administrator al sărăciei într-un stat dezvoltator, suplu, capabil să producă prosperitate pentru toți cetățenii. ACT consideră acest proiect cel mai radical program politic din ultimii 36 de ani.

„Acest Congres nu este o formalitate. Este momentul în care Acțiunea Conservatoare devine, cu structuri și oameni verificați în luptă, o alternativă reală pe scena politică, nu încă o promisiune de campanie”, a declarat Claudiu Târziu, președintele ACT.

Congresul Național al Acțiunii Conservatoare va fi transmis în direct pe paginile ACT din rețelele sociale.