Europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan, lansează un atac dur la adresa liderului PNL, Ilie Bolojan, chiar în timpul Congresului Extraordinar al partidului. Rareș Bogdan arată faptul că PNL riscă să înlocuiască săgeata liberală cu ”o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului!”.

Rareș Bogdan: PNL nu trebuie să devină sluga USR!

”De ce PNL nu trebuie să devină sluga USR

Ar fi culmea ca azi, la Congres, colegii mei să înlocuiască și săgeata noastră liberală cu o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului! Nu e sigur că nu urmează, cu 4 din 8 vicepreședinți PNL adepți ai exagerărilor ideologice ale mișcării woke (de exemplu, boicotarea unor persoane sau opere pentru comportamente considerate ofensatoare(!!). Activiști agresivi care încearcă să schimbe din temelii normele culturale și tradițiile, mândri și agresivi mânuitori ai cancel culture. Vicepreședinți poziționați și împotriva Partidului Republican din SUA deoarece la Casa Albă se află Donald Trump (pentru încă 2 ani și jumătate). Cu oameni care nu pricep că indiferent cum se numește omul cu reședința în 1600 Pennsylvania Avenue Washington DC, el reprezintă SUA, nu complexul turistic cu același nume din județul Mehedinți, mă pot aștepta la orice.

Între cele două aspecte există legătură. Userismul românesc, ca să nu-i zic neoprogresism sau neomarxism, pune la zid, aici sau prin restul Europei, exact reduta pe care Trump a ridicat-o împotriva exceselor corectitudinii politice și împotriva artizanilor ideologiilor de gen.

Cu ce-i încurcă valorile tradiționale, familia creștină, Biserica, tradițiile, dreapta rațională, conservatorismul luminat, doctrina Partidului Popular European (PPE)? Cei care folosesc lentila neomarxistă a reconfigurării puterii pretind că valorile tradiționale sunt vehicule ale opresiunii istorice, piedici în drumul lor de a reeduca societatea. Prin inginerii sociale, desigur, sintagmă pe care au pus-o pe peretele dinspre Răsărit. Căci nu se închină, fac mantre. Om Mani Padme Hum vs. Tatăl nostru. Sau mai nou, versus Șema Israel.

Cu ce e rău conservatorismul, care cere ca deciziile să se ia cât mai aproape de cetățeni (principiul subsidiarității, pilonul juridic fundamental al UE), ca statul să fie cât mai puțin prezent în economie, iar „omul nou” să nu presupună transformarea acestuia în robot de bucătărie, supus controlului minții, considerat periculos dacă nu se aliniază unei doctrine și amenințat subtil cu scenariul „1984”?

Oamenii independenți economic nu pot fi controlați ideologic, prin urmare neoprogresismul dinamitează exact fundația autonomiei omenești, libertatea. Liberul arbitru. Aceștia sunt oamenii pe care Ilie Bolojan îi introduce în PNL, pulverizând tot ce înseamnă istoria liberalismului românesc! Termenul „Rădăcini” din platforma comercială a domnului Bolojan nu înseamnă acele baze structurale ale liberalilor care au modenizat România, ci sclavia pe care o dorește liberalilor naționaliști, condamnați la categoria „Sclava Isaura”. Cu gura cusută, c-așa-i stă bine democratului? Acum direct, abrupt, până acum prin ghioagele neoprogresiste din presă.

Omoară cu bună știință PNL, cum a omorât, din nepricepere strigătoare la cer pe chestiuni de macroeconomie si refuzul investițional non-german, economia României în ultimul an.

5 trimestre de scădere a consumului! Concentrare pe micro-management, ca la o fermă de vaci! Nu o atitudine de premier al unei țări de 23 de milioane de oameni care are nevoie de investiții și prioritizare, de reforme reale și scăderi cu adevărat ale cheltuielilor statului. Îi rog pe colegii mei prezenți în sală să facă un efort și să privească realitatea economică și promisiunile făcute acum 11 luni de către cel pe care ei îl consideră Mesia ideologic. El îl văd așa cum este: doar un farseur nepriceput, dar agresiv și încăpățânat. Căruia tare-i mai place să fie lăudat, lustruit, admirat – dovadă e corul antic care-l salută dimineața, îl aduce ceai, cremă de gălbenele, recită ode. Mă bucur ca mă reprezint singur, nu am nevoie să căpușez pe cineva.

Bilanț: Peste 100.000 de firme românești închise într-un an!

Circul politic se va prăbuși sub propria greutate, spunea Ion Rațiu, care avea studii economice la Cambridge.

Câteva dintre afirmațiile sale:

Despre responsabilitate și datoria publică: „Amanetarea viitorului unei țări prin împrumuturi masive destinate doar consumului curent este un act de iresponsabilitate națională. Fiecare datorie contractată astăzi de un guvern incompetent este o taxă confiscată mâine din buzunarul copiilor noștri.”

Despre populism fiscal: „Nu poți să împarți bogăția dacă nu o creezi mai întâi. Iar bogăția nu se creează prin decrete guvernamentale sau prin tipărire de bani, ci prin muncă productivă, prin inițiativă și prin capital care investește în viitor”.

Despre distrugerea sectorului privat: “Sufocarea celor care produc, a micilor întreprinzători și a capitalului privat, pentru a hrăni un aparat de stat ineficient și mamut, este o sinucidere economică curată. Statul trebuie să fie un arbitru corect, nu un stăpân care confiscă roadele muncii pentru a-și cumpăra liniștea politică.”, a spus europarlamentarul PNL.

Rareș Bogdan: România riscă scenariul grecesc

Europarlamentarul PNL susține că România riscă să ajungă într-un colaps, așa cum a fost Grecia, din cauza datoriilor foarte mari.

”Nu e o glumă, România riscă scenariul grecesc. Matematica dură ne lovește în față: 1 miliard de euro plătiți lunar pe dobânzi. Structural (deficit, datorie, demografie), țara este dusă într-un punct în care resursele pentru a întreține minciuna se vor epuiza.

Cifrele nu au ideologie, nici sentimente. Nu pot fi contrazise cu lozinci. Sunt ghilotină.

Blocajul actual ne sărăcește pe toți. Cine nu vede asta e pur și simplu inconștient. Ne zboară banii din buzunar, adică spitale, școli, viitorul copiilor.

Un posibil blocaj al împrumuturilor externe înseamnă că rămânem fără oxigen. Rezervele BNR nu sunt sac fără fund. Grecii făceau cozi la bancomat să scoată cei 60 de euro la care aveau dreptul, am uitat?

Suntem dependenți de perfuzii externe pentru a păti salarii și pensii, nu pentru investiții. Un coșmar, iar un robinet închis înseamnă stop cardiac.

Suntem aproape de ultima treaptă în materie de rating de țară pentru investiții. O și mai mare retrogradare va duce la vânzarea titlurilor de stat de către marile fonduri, ceea ce va exploda costurile de finanțare.

Deficitul de cont curent se adâncește. Nu că importăm mai mult decât producem, importăm muuult mai mult decât producem. Ce înseamnă asta? Valută care iese din țară, care presează cursul leu/euro și pune BNR în situați de a arde rezerve.

Da, au crescut venituri, dar ele depășesc cu mult productivitatea reală. Ce înseamnă asta pentru investitori: că suntem scumpi și ineficienți.

Când piețele au refuzat să mai cumpere obligațiuni grecești, deci statul a rămas fără banii necesari cheltuielilor curente, pe fir au intrat creditorii: FMI, BCE. Ca Grecia să nu intre în incapacitate de plată, condiția lor a fost austeritatea crâncenă. Salariile au fost tăiate între 20-40%, pensiile au suferit 12 runde de reduceri, s-a pus plafon pentru retragerile din bancomat (băncile fiind închise complet câteva săptămâni), rata generală a șomajului a sărit de la sub 10% la aproape 28% (printre tinerii sub 25 de ani, era de 50%), peste 400.000 de meedici, ingineri, specialiști IT au plecat din țară, guvernul nu a mai putut adopta nicio lege cu impact bugetar fără aprobare, Grecia a trebuit să vândă porturi, aeroporturi, companii de utilități.

Colapsul total echivalează cu pierderea absolută a suveranității. NU vom putea ocoli un zid macroeconomic format din piețe financiare, datoria suverană, constrângerile externe.

Ne trebuie urgent un guvern funcțional! Stabil! Urgent. Timpul nu așteaptă.

Creșterea taxelor în România, modul cum a fost realizată, a fost o eroare structurală uriașă. Când crești taxe și tu ești în încetinire economică se produc efecte care nu rezolvă fondul problemei, ci amână tragedia. În loc să reducă RISIPA, guvernul a crescut presiunea pe companii, care plăteau deja un cost. Rezultatul a fost scăderea competitivității regionale, descurajarea investițiilor, creșterea evaziunii (împingerea unei părți a capitalului în economia subterană). Deci scăderea bazei de impozitare, în loc să o crești, prin relaxare fiscală.

Rareș Bogdan: Ce-ai făcut, Ilie?

Torni apă într-o găleată găurită? Banii nu merg în investiții, ci sunt înghițiți de statul neperformant.

Orice taxă nouă pe companii sau consum se duc în prețul produselor și serviciilor. Un cerc vicios: statul menține inflația sus, scade puterea de cumpărare, scade consumul, deci și încasările.

Ce-ai făcut, Ilie? Și ca să pui capac, îi aduci pe ei la decizie în PNL? Chiar nu mai ține nimeni minte cum s-au comportat useriștii și cei din REPER cu noi în toate campaniile electorale?

Chiar nu mai știm cum au demolat, alături de AUR, un guvern PNL, nu mai ținem minte deloc ura cumplită contra liberalilor tradiționaliști, patrioți și pro europeni convinși? A ierta e creștinește, dar una e să le dai bună ziua și să le urezi sănătate și alta să-i inviți să-ți dărâme casa din interior.”, a mai spus Rareș Bogdan.

Fostul lider al PNL și fost premier, Ludovic Orban, a anunțat, înaintea Congresului Extraordinar al PNL că se va întoarce în PNL. Ludovic Orban a explicat că, imediat după Congres, noua conducere PNL se va întâlni cu liderii Forța Dreptei, iar ulterior aceștia vor reveni în PNL.

Ludovic Orban: Da, categoric revin în PNL!

”Există deschidere atât din partrea noastră liberalii din Forța Dreptei, dar și din partea conducerii PNL. Rămâne să se aleagă noua conducere a PNL, iar apoi să aibă un mandat de negociere între conducerile celor două partide, ca să revenim în PNL.

Da, categoric! Noua linie a PNL, noua gândire și linie strategică mă reprezintă și sunt convins că pot să pun și eu umărul, cu modestele mele forțe, la viitorul PNL”, a anunțat Ludovic Orban.

Ludovic Orban a demisionat din PNL în 2021, după ce a pierdut în fața lui Florin Cîțu

Ludovic Orban și-a depus oficial demisia din PNL pe 23 noiembrie 2021. Decizia a venit ca urmare a pierderii alegerilor interne pentru șefia partidului în fața lui Florin Cîțu și, mai ales, în semn de protest față de decizia conducerii PNL de a forma o coaliție de guvernare cu PSD.

Alături de fostul premier, alți 15 parlamentari liberali au demisionat din partid în aceeași perioadă.

În contextul schimbărilor politice recente de la vârful PNL (cum ar fi preluarea conducerii de către noi lideri precum Ilie Bolojan), Ludovic Orban a exprimat public pe pagina sa de Facebook și în declarații politice deschiderea de a contribui alături de colegii din Forța Dreptei la un proiect comun de unificare a forțelor politice liberale și de reconstrucție a dreptei.

Europarlamentarul ECR/ AUR Gheorghe Piperea pune lupa pe finanțările politice acordate unor fundații din statele europene. El susține că aceste fundații sunt finanțate pe căi obscure și mai obscure sunt cheltuielile acestor bani în țările europene.

Gheorghe Piperea atrage atenția asupra finanțărilor politice europene

El arată că sumele sunt amețitoare și se duc în zone de militantism politic și nu pentru ceea ce s-a dorit inițial. Așa s-ar explica jocurile politice ciudate din ultimii 36 de ani din România și nu numai acolo unde acest tip de fundații acționează neîngrădite.

Iată analiza prof. Gheorghe Piperea:

Sume amețitoare primite de aceste fundații

”Fundațiile politice care primesc bani publici de la statele membre și de la Uniunea Europeană reprezintă o realitate mai puțin (re)cunoscută în România, dar vizibilă peste tot în statele membre cu vechime în UE, cum ar fi Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia și chiar Spania.

În Germania, cele trei mari fundații politice (Friedrich Nauman, Konrad Adenauer, Schumann) primesc un miliard de euro anual de la stat, dar și câteva zeci de milioane de euro anual de la UE.

Aceste fundații activează și în România, influențând pe față sau în mod insiduos aspectul și funcționarea sistemului politic și birocratic. Existența ubicuă și persistența în timp a acestor fundații politice explică foarte bine domnia de peste 36 de ani a prostocraților, cleptocraților și vice-regilor de colonie asupra României.  

Din nefericire, în România, aceste fundații politice (nerecunoscute ca atare de legea internă) influențează sub multiple aspecte sistemul judiciar – participarea în CSM, implicarea în selecția magistraților, PR – ul targetat pe persoanele din sistem care au convingerile ideologice „corecte politic” sau interesele financiare sudate la aceste fundații politice, manipularea opiniei publice pentru politicienii main-stream și transformarea sistemului judiciar în armă politică.

Este un lucru extrem de periculos, tolerat sau chiar lăudat până anul acesta în România, dar evidențiat ca extrem de nociv în raportul CSM din iunie 2026 privind starea justiției, raport care azi este pe masa Comisiei Europene, pentru analiză. Există riscul revenirii la MCV sau, poate chiar mai rău, la situația de dinainte de aderarea la UE, când sistemul judiciar românesc nu era de încredere pentru UE, iar asta doar pentru că fundațiile politice au folosit sistemul judiciar ca pe o figurină de plastilină, în scopurile lor ideologice sau în interesul lor comercial.

Parlamentul European a adoptat, în plenara din iunie 2026 de la Strasbourg, raportul referitor la statutul și finanțarea partidelor europene și a fundațiilor politice europene.

Dezbaterea care a precedat votul a scos la iveală diferențe importante de viziune privind modul în care Uniunea Europeană finanțează activitatea politică și rolul pe care instituțiile europene ar trebui să îl joace în viața democratică a statelor membre.

Suspiciuni că banii sunt folosiți pentru agende ascunse 

Legitimitatea democratică a Uniunii Europene își are rădăcinile în statele membre și în voința cetățenilor. Democrația europeană este o democrație reprezentativă. Suveranitatea națională aparține popoarelor europene și se exercită prin reprezentanți aleși în urmarea unor alegeri corecte și legitime. Fondurile publice europene nu ar trebui utilizate pentru trecerea acestei suveranități de la reprezentanții aleși ai poporului la fundații politice sau la elite împinse pe agenda publică de fundațiile politice ori de serviciile secrete, dar ne-alese și ne-mandatate de popor. Altfel, încrederea în democrație ar fi nimicită.

Respectarea identităților naționale și a tradițiilor constituționale ale statelor membre nu contrazice proiectul european, ci reprezintă una dintre condițiile sale de legitimitate democratică. De altfel, independența națională este una dintre valorile fundamentale ale UE, enunțate în preambulul și în art. 1-2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), alături de familie, libertate, credință, toleranță, pace, demnitate umană și prosperitate a cetățeanului.

Amendamentele (rămase minoritare) la raportul Parlamentului European, mai sus enunțat, amendamente susținute prin vot și de mine, au pretins că fondurile publice europene sau cele alocate de statele membre fundațiilor politice trebuie să respecte pluralismul politic, iar nu să favorizeze ideologii. Am susținut, de asemenea, că UE trebuie să acționeze pentru stoparea discriminării ideologice și că banii publici nu mai trebuie să fie folosiți împotriva vocilor conservatoare.

În conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), asigurarea unei finanțări adecvate pentru fundațiile politice europene poate contribui la formarea conștiinței politice europene, la exprimarea voinței cetățenilor și la promovarea pluralismului politic în UE, dar nu se poate admite ca aceste entități să canalizeze banii și energiile populare înspre curentele politice agreate de sistem, în timp ce promovează și practică așa-numitul „cordon sanitar”, care ține partidele, mișcările politice și ideile dizidente la distanță „aseptică” de decizie, pentru a nu „contamina” captivii sistemului cu emoții negative, anti-sistem, contribuind la cenzură, la transformarea opiniei în delict și la segregarea socială pe criterii politice ți ideologice.

Finanțarea europeană trebuie să fie neutră politic și ideologic și să se bazeze pe criterii transparente, obiective și prevăzute expres de legislația Uniunii Europene.

Suspendarea sau retragerea finanțării se justifică în cazul unor încălcări clar definite de lege, dar în niciun caz în baza unor interpretări politice sau discreționare ale normelor europene.

Fondurile publice europene nu ar trebuie utilizate pentru promovarea unei singure perspective ideologice asupra viitorului Europei, ci pentru stimularea dezbaterii democratice și a pluralismului politic.

Standardele de finanțare ar trebui să fie transparente

Aplicarea acelorași reguli pentru ONG-uri și fundațiile politice de diverse orientări și eliminarea dublului standard sunt demersuri de bun simț, auto-definitorii. Standardele de transparență, audit și raportare aplicabile diferit în funcție de faptul că fundațiile politice sunt dincoace sau dincolo de cordonul sanitar riscă să alimenteze percepția unui tratament inegal și să afecteze încrederea cetățenilor în imparțialitatea instituțiilor europene.

Organizațiile neguvernamentale care azi beneficiază de finanțare din partea Uniunii nu fac obiectul unor cerințe semnificativ mai stricte în materie de transparență, raportare, audit și control, în raport de partidele politice naționale și de entități cum ar fi companiile sau instituțiile publice care vehiculează bani publici. Acest tratament inegal subminează încrederea în imparțialitatea și coerența normelor de finanțare ale Uniunii. Această asimetrie afectează echilibrul dintre actorii care participă la dezbaterea publică și slăbește rolul (principial benefic al) fundațiilor politice europene.

Fundațiile politice europene ar trebui să servească drept platforme pentru dezbaterile politice, schimburile intelectuale și pluralismul politic, iar nu pentru a promova anumite obiective instituționale, ideologice sau integraționiste ca reprezentând un presupus consens european. Aceste fundații politice ar trebui să respecte pe deplin diversitatea tradițiilor politice, a opiniilor și a identităților constituționale ale statele membre.

Dezbaterea democratică necesită protejarea discursului politic, inclusiv a informațiilor sau a ideilor „care indignează, șochează sau deranjează statul sau orice sector al populației” (statuarea veche, de peste 50 de ani, a CEDO). Implicit, finanțarea din partea UE nu ar trebui să favorizeze sau să dezavantajeze actorii politici pe baza orientării lor ideologice.

Extinderea finanțărilor pentru acest tip de fundații din bani europeni are o tentă totalitară

Extinderea finanțării acordate fundațiilor politice europene în viitoarele cadre financiare multianuale nu este deloc o veste bună, ci un demers administrativ cu tentă totalitară, care trebuie combătut, mai ales pentru că trece sarcina conducerii națiunilor și a UE de către politicieni aleși legitim și responsabili politic, moral și juridic față de cetățeni, asupra fundațiilor politice și a elitelor ne-mandatate de nimeni care, de altfel, nu își asumă nicio responsabilitate pentru politicile lor greșite, nocive și anti-democratice.

Partidele politice naționale rămân principalul instrument prin care cetățenii participă la procesul democratic, iar resursele publice trebuie să consolideze reprezentarea democratică la toate nivelurile, fără a diminua rolul structurilor politice naționale.

Nu trebuie să permitem transformarea UE într-un Turn Babel 

Pluralismul politic, libertatea de exprimare a tuturor curentelor democratice și respectarea identităților naționale reprezintă elemente esențiale pentru viitorul proiectului european. Dacă am abanonat aceste valori, am abandonat ideea de democrație în sine și am renunțat la valorile care au fundat Uniunea Europeană, iar acest lucru nu poate fi permis, mai ales, nu pentru a perpetua la conducere o birocrație închistată în proiectul său de tip sovietic, imperial, supra-național.

Nu putem permite transformarea Uniunii Europene într-un Turn Babel, care ar slăbi rolul democratic al națiunilor Europei, susține europarlamentarul ECR pe pagina sa de socializare.