Un profesor de la Universitatea Babeş-Bolyai explică jocurile pe care le face AUR pentru formarea noului guvern. Sergiu Mișcoiu spune că este exclus ca în România să se facă alegeri anticipate.

Profesorul Sergiu Mişcoiu, de la Universitatea Babeş-Bolyai, consideră că rezultatul nu este unul conjunctural, ci simptomatic pentru fragmentarea politică actuală care se regăseşte în Parlament.

Lipsa voturilor nu ține de natura unei majorități

„N-au fost nici măcar 232 de voturi exprimate”, subliniază acesta, explicând că lipsa voturilor nu ţine doar de absenţe accidentale, ci de natura unei majorităţi „eteroclite la maximum”. În acest context, „au lipsit o serie de voturi. Unele intenţionate, altele, probabil, din lehamite”, ceea ce indică atât tensiuni interne, cât şi o disciplină politică fragilă.

Un element central este strategia AUR, pe care Mişcoiu o interpretează ca fiind una de poziţionare, nu de participare reală la guvernare. „Intenţia reală a AUR a fost aceea de a arăta că este partidul care contează cel mai mult şi că fără acest partid nu se pot face majorităţi în România”, afirmă el. Refuzul participării la vot şi disciplina internă – „votează ca un bloc” – au fost menite să consolideze această imagine de actor indispensabil.

AUR ar fi putut să își instaleze președinte interimar

În acelaşi timp, profesorul schiţează şi implicaţiile unui scenariu alternativ. Dacă liderii politici ar fi acceptat condiţiile AUR, inclusiv eventuale concesii majore, partidul ar fi fost împins spre guvernare. În acest cadru, o posibilă obţinere a preşedinţiei Senatului ar fi deschis calea unei „întoarceri de direcţie prin înţelegerea cu PSD şi suspendarea preşedintelui”, ceea ce ar fi putut conduce chiar la instalarea unui preşedinte interimar din zona AUR. O astfel de evoluţie ar fi eliminat „ultimul tabu” privind legitimitatea politică a partidului.

Criticile cele mai dure vizează însă modul în care a fost gestionat procesul de desemnare şi negociere. Mişcoiu îl descrie ca fiind „total netransparent” şi chiar „suicidal” politic. În opinia sa, candidatul propus este „un personaj […] mediocru”, care „nu a reuşit nici măcar să facă oficiul acesta” de negociator eficient.. Lipsa unei „înţelegeri clare” a dus la un eşec previzibil, în condiţiile în care s-a mizat pe „un calcul de anii ’90 privind trădările”, strategie pe care profesorul o consideră depăşită.

Mişcoiu respinge ipoteza alegerilor anticipate

„Nu, nu ne apropiem de anticipate”, afirmă el, anticipând mai degrabă o reconfigurare pragmatică a majorităţilor. Se conturează scenariul unei susţineri parlamentare indirecte, prin „o înţelegere transparentă pentru vot de învestitură prin păstrarea prezenţei în opoziţie şi vot punctual pe anumite proiecte”. Totuşi, o astfel de formulă ar pune orice guvern „într-o postură foarte dificilă”.

Eşecul are implicaţii majore şi pentru PSD, tradiţional perceput drept partidul cel mai eficient în construirea majorităţilor. Mişcoiu consideră că acesta este „primul mare eşec al PSD de când a format guverne”, în condiţiile în care partidul „a avut întotdeauna acest savoir-faire de a găsi majorităţi”. Ratarea actuală indică o pierdere de control şi o evaluare greşită a contextului politic.

Kelemen Hunor, liderul UDMR, spune că i-a prezentat lui Nicușor Dan trei variante de guvern la consultările de la Cotroceni. Hunor spune că nu se mai poate merge în Parlament cu un guvern care nu are o susținere clară în Parlament.

Care sunt cele trei variante de guvern

 „Sigur, sunt două variante pentru guvern minoritar.Prima variantă este un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, susținut transparent pe bază de înțelegere cu PSD, dar am înțeles că domnul Grindeanu a exclus această variantă.

A doua, în variantă de guvern minoritar, guvern monocolor PSD, susținut de PNL și UDMR, și bineînțeles tot grupul PNL, inclusiv cei care au făcut parte și au votat guvernul Veștea. Fiindcă altfel nu iese la socoteală plus minoritățile etnice, tot pe bază de înțelegere de susținere parlamentară.

Și a treia variantă ar fi un guvern cu majoritate foarte, foarte subțire, dar asta ar însemna, iarăși, o renunțare la orgolii, ecouri mai puține și înțelepciune mai multă, adică acel guvern, acea coaliție care a funcționat până în 2025 iunie, PSD, PNL, UDMR, plus Grupul minorităților, asta ar asigura o stabilitate mai bună și o posibilitate de a pune în aplicare tot ce ne așteaptă acest an, inclusiv bugetul anului 2027.

Oricare dintre aceste variante trebuie începute cu un acord politic între partidele parlamentare, înainte de nominalizarea unui premier. De ce vă spun acest lucru? Fiindcă am văzut ce se întâmplă când este nominalizat un om și-și dorește să formeze o majoritate, spațiul de manevră se schimbă, în prima dată partidele trebuie să se înțeleagă. Dacă vorbim de majoritate parlamentară, indiferent dacă e vorba de un guvern minoritar, de un fel sau de un alt fel, sau un guvern cu o majoritate extrem de mică, trebuie un acord politic și, bineînțeles, după ce există acest acord politic, se poate închide procedura relativ repede, până la începutul săptămânii viitoare, deci până la sfârșitul lunii iunie. Asta a fost ceea ce am prezentat noi domnului președinte Dan și, bineînțeles, în continuare vom vedea care va fi decizia dânsului dacă face o nominalizare azi, mâine sau dacă lasă timp partidelor să ajungă la o înțelegere parlamentară”.

Kelemen Hunor nu exclude o formulă în care premier să fie desemnat Alexandru Nazare.

George Simion a dat șah mat, spune Huhor

AUR a dat șah mat tuturor.

„Unii așteptau să treacă guvernul, alții din alte motive. Deci asta este viața, trebuie să recunoști când primești șah mat. Deci nu este o laudă, nu este ceva la adresa lui George Simion. Pur și simplu trebuie să recunoști. Asta s-a întâmplat. Până în ultima clipă a jucat și a ținut mai ales pe cei care așteptau voturile lor în oarecare tensiune. Asta e.

Doar o singură observație pot să fac. Domnul Veștea n-ar fi trebuit să răspundă pozitiv la chemarea de ieri. Dar în rest, încă nu pot să fac o evaluare”, a mai spus Kelemen Hunor.

Vicepreşedintele PNL Alexandru Muraru afirmă că aceia care s-au aflat pe lista Guvernului Veştea şi au votat ”acest guvern al fripturismului şi nesimţirii vor fi excluşi astăzi din PNL”. Partidul a anunţat o şedinţă a Biroului Permanent Naţional, de la ora 18.00.

Muraru a scris pe Facebook că mesajul PNL pentru preşedintele Nicuşor Dan este să lase ”jocurile meschine”, să iasă din ”hipnoză”, scrie News.ro.

”Nu vom vota niciun guvern dacă are în componenţa sa trădători din PNL. Şi nici plagiatori sau condamnaţi penal”, a afirmat Muraru. 

Totodată, el a susţinut că marţi se încheie cariera în PNL pentru toţi cei care ”au trădat” deciziile de duminică luate în Congresul Extraordinar. 

 ”Cei care s-au aflat pe lista guvernului Veştea şi au votat aseară acest guvern al fripturismului şi nesimţirii vor fi excluşi astăzi din PNL. Din acest moment, aceştia nu vor mai fi de folos PSD-ului. Camerele televiziunilor le-au surprins figurile descompuse de minciuni şi ticluiri, de ură şi parvenire. Cu ei se încheie definitiv o epocă a combinaţiilor”, a precizat Alexandru Muraru. 

O şedinţă a Biroului Permanent Naţional al PNL a fost anunţată pentru ora 18.00. 

Conform unor surse politice, cei pentru ar fi luată în calcul excluderea sunt Cătălin Predoiu, Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu, Nicoleta Pauliuc, Mihai Veştea, Andrei Baciu, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Eduard Mititelu, Ciprian Pandea, Răzvan Prişcă, Sebastian Rusu, Ionuţ Stroe, George Scarlat, Adrian Veştea (preşedinte CJ Braşov), Hubert Thuma (preşedinte CJ Ilfov), Toma Petcu (preşedinte CJ Giurgiu) şi Rareş Bogdan (europarlamentar).

Lista ar putea suferi însă modificări până la şedinţa de la ora 18.00.