Politică românească
Parlamentul pune tunurile pe psihologi: Proiect de lege care transformă terapia într-un lux, iar practicarea profesiei într-un traseu birocratic scump și riscant | DOCUMENTE
Un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară, care vizează reorganizarea exercitării profesiei de psiholog și funcționarea Colegiul Psihologilor din România, a generat una dintre cele mai ample reacții negative din interiorul unei bresle profesionale din ultimii ani. Documentul, înregistrat la Parlament sub numărul B708/2025, a strâns deja peste 250 de opinii în consultare publică, majoritatea covârșitor contrare, și este contestat de asociații profesionale, practicieni, cadre universitare și chiar de membri ai conducerii Colegiului.
Criticii susțin că, în forma actuală, proiectul introduce bariere excesive de acces în profesie, mută aproape integral costurile formării pe umerii tinerilor specialiști și concentrează putere administrativă și financiară fără mecanisme reale de control sau transparență.
Ce promite proiectul: „cadru legislativ modern” și acces „aliniat” la UE
Inițiativa legislativă își propune, oficial, „alinierea profesiei de psiholog la standarde europene”, prin redefinirea condițiilor de acces, a treptelor profesionale, a modului de evaluare și a rolului Colegiul Psihologilor din România.
Printre obiectivele declarate se află:
-
standardizarea accesului în profesie;
-
introducerea unor examene naționale;
-
reorganizarea formelor de exercitare;
-
consolidarea atribuțiilor Colegiului în raport cu universitățile și practicienii.
În realitate, spun contestatarii, legea schimbă regulile „în timpul jocului” și creează un sistem rigid, costisitor și profund dezechilibrat.
În expunerea de motive, inițiatorii afirmă că proiectul ar trebui să aducă „un cadru legislativ modern” pentru servicii psihologice, cu accent pe calitate, protecția beneficiarilor și structuri de conducere „suple și operative” în Colegiu. 25b708EM
Tot aici apare și una dintre ideile-cheie ale reformei: accesul în profesie ar urma să fie condiționat de studii la nivel de master și de promovarea unui examen, măsură prezentată ca o aliniere la practica „din majoritatea statelor membre” și la recomandări europene (inclusiv EuroPsy).
„Master obligatoriu” + examen național: noul filtru de intrare în profesie
Una dintre cele mai contestate modificări este condiționarea dreptului de liberă practică de deținerea simultană a diplomei de licență și a diplomei de master. Dacă în prezent masterul este necesar pentru ieșirea din supervizare, noua lege interzice practicarea profesiei chiar și sub îndrumare până la finalizarea studiilor de master.
În termeni concreți, un absolvent de psihologie nu mai poate profesa deloc, nici măcar ca stagiar, pentru cel puțin doi ani, perioadă în care trebuie să suporte costuri universitare fără a avea dreptul legal de a lucra.
Textul proiectului definește profesia ca „liberală și independentă” și stabilește că dreptul de liberă practică se acordă de Colegiu, prin atestat.
Articolele privind cumularea a 300 de credite ECTS (licență + master), dintre care minimum 120 din master, invalidează automat programe de master de 60 sau 90 de credite, deși acestea sunt acreditate de Ministerul Educației și ARACIS.
Miza reală, spun criticii, este combinația dintre traseul universitar și filtrul profesional. În expunerea de motive se vorbește explicit despre „introducerea cerinței de studii la nivelul studiilor universitare de master, precum și a cerinței privind promovarea examenului pentru accesul în profesie”.
Nemulțumirile din sistem pornesc de la efectul practic: intrarea în profesie devine mai lungă, mai scumpă și mai birocratică, iar costurile (formări, supervizare, avize, instrumente) sunt deja ridicate pentru debutanți.
Mai multă putere pentru Colegiu: cine „recunoaște” masterele, cine avizează metodele și instrumentele
O altă zonă de conflict este creșterea rolului Colegiului în raport cu universitățile și cu practica profesională.
Proiectul descrie atribuțiile Comisiei de Metodologie, care include explicit „recunoaștere, în cadrul unuia sau mai multor domenii generale de specializare, a programelor de studii universitare de master”, plus avizare și creditare pentru formare, precum și avizarea metodelor și tehnicilor de evaluare/asistență psihologică.
Criticii spun că aici se mută un centru de greutate: de la recunoașterea academică (Minister/ARACIS) către o decizie administrativă internă, cu potențial de blocaj sau de selecție netransparentă.
„Taxa pe sărăcie”: când vechimea depinde de profit
Un punct extrem de sensibil este modul în care proiectul leagă recunoașterea vechimii de un prag financiar.
Proiectul introduce un examen național standardizat scris, organizat de Colegiu, ca etapă obligatorie după finalizarea studiilor. Măsura este criticată mai ales de psihoterapeuți și cadre universitare, care susțin că evaluarea competenței clinice prin teste grilă este profund limitată.
„Psihoterapia nu este matematică. Există zeci de școli, abordări și paradigme. Un examen standardizat nu evaluează empatia, relația terapeutică sau judecata clinică”, explică un profesor universitar consultat de redacție.
În forma propusă, perioada în care psihologul își exercită profesia constituie vechime doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condiții care includ venituri nete „cel puțin egală cu de 12 ori cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată” și plata contribuțiilor aferente.
Consecința directă: psihologii care lucrează în zone rurale, în ONG-uri, în servicii sociale sau cu populații vulnerabile pot profesa ani întregi fără ca activitatea lor să conteze drept vechime.
„Este o penalizare a muncii sociale și o selecție pe criterii economice, nu profesionale”, spun reprezentanți ai asociațiilor de profil.
Licență anulată definitiv după șase ani
Un alt punct controversat este introducerea unei limite maxime de șase ani pentru promovarea examenului de specialist, sub sancțiunea pierderii definitive a dreptului de practică.
Specialiștii compară această prevedere cu „anularea definitivă a permisului de conducere pentru că nu ai promovat un examen suplimentar la timp, deși ai circulat legal ani la rând”.
Penurie de stagii și blocaj pentru studenți
Restrângerea dreptului de a organiza stagii de practică doar la psihologi cu grad de specialist sau principal va reduce drastic numărul de locuri disponibile pentru studenți, într-un sistem deja suprasolicitat.
Universitățile avertizează că această măsură riscă să blocheze complet accesul la practică pentru mii de studenți anual.
Alegeri „scrise” de vechea conducere: mecanismul de tranziție contestat
Tranziția spre noile structuri este reglementată printr-un calendar de alegeri. Proiectul prevede că, într-un an de la intrarea în vigoare, Colegiul va organiza alegeri pentru noile organe, iar acestea se vor desfășura după un regulament „elaborat și aprobat” în 120 de zile de către Consiliul aflat în exercițiu la data intrării în vigoare a legii.
Aceasta este una dintre prevederile folosite de contestatari ca argument pentru riscul de „auto-conservare”: actuala structură ar seta regulile jocului electoral pentru sistemul care urmează.
Putere concentrată, control minim: rolul Colegiului Psihologilor
Documentele analizate indică o concentrare masivă de putere în mâinile conducerii Colegiului:
-
aprobă bugete și taxe;
-
avizează programe de formare;
-
recunoaște sau nu diplome;
-
organizează examene;
-
poate suspenda sau anula dreptul de practică.
În același timp, nu există o Comisie de Cenzori independentă, iar rapoartele financiare detaliate lipsesc din spațiul public.
Banii Colegiului și „proiectele satelit”: articolul care aprinde discuția despre transparență
Discuția despre putere vine la pachet cu discuția despre bani și control financiar.
În proiect, există o prevedere potrivit căreia veniturile pot fi folosite inclusiv pentru „finanțarea unor proiecte aprobate de Consiliul Național” și pentru „înființarea unor asociații sau fundații cu scop științific sau profesional”.
Pentru organizațiile critice, problema nu este că se pot finanța proiecte, ci lipsa garanțiilor de transparență și control intern robust, într-un context în care Colegiul colectează cotizații și taxe obligatorii și administrează avizări, recunoașteri și autorizări.
„Nu e doar despre reguli, e despre supraviețuire profesională”: reacția din breaslă
Dincolo de tehnicalitățile legislative, opoziția din sistem mizează pe o idee simplă: standardele nu pot fi ridicate doar prin obligații impuse individului, fără o strategie publică de sprijin (Educație – Sănătate – Muncă – CNAS) pentru finanțare, integrare și debut profesional.
Asociația Psihologilor Atestați din România (A.P.A.R.) a transmis public că, în urma unei consultări interne, majoritatea covârșitoare a respondenților s-a pronunțat împotriva proiectului și a cerut retragerea lui (potrivit comunicatului atașat de dvs.), invocând riscuri legate de acces, carieră, legitimitate internă și funcționarea democratică a Colegiului.
Ce urmează: o reformă care poate bloca sau poate fi rescrisă
În acest moment, proiectul este încă în dezbatere, iar presiunea publică a crescut tocmai fiindcă miza e dublă:
Pe de o parte, inițiatorii invocă „calitate”, „protecția beneficiarului” și armonizare cu standarde europene.
Pe de altă parte, criticii văd o profesie împovărată cu filtre noi (master, examen), condiționări economice (vechime legată de venit) și o concentrare de putere administrativă la nivelul Colegiului (recunoașteri, avizări, reguli electorale).
Politică românească
Propunerea PNL pentru Ialomița: un traseist politic trecut pe la PRO România, AUR, SOS și PACE. Bolojan schimbă „rebeli” cu oameni din garda veche
PNL-ul condus de Ilie Bolojan a trecut la operațiunea de disciplinare internă după eșecul Guvernului Veștea, iar una dintre cele mai spectaculoase mutări pregătite de conducerea partidului este la Ialomița. În locul lui Dragoș Soare, liberal apropiat de tabăra Adrian Veștea, pentru șefia interimară a filialei a fost propus senatorul Adrian Peiu, lider al grupului PACE – Întâi România din Senat, politician trecut în ultimii ani pe la PRO România, AUR și SOS România.
Mutarea vine în contextul deciziilor luate marți seara de conducerea PNL, când mai multe filiale considerate ostile noii conduceri centrale au rămas fără președinți interimari.
În aceeași ședință, PNL a readus în prim-plan mai mulți lideri din garda veche. La Brașov, Adrian Veștea a fost înlocuit cu George Scripcaru, fost lider influent al organizației și actual primar al municipiului Brașov. La Ilfov, Hubert Thuma a fost înlocuit cu Marian Petrache, un nume greu al vechiului PNL. La Argeș, Alina Gorghiu a pierdut conducerea filialei, care a fost preluată de Mihai Coteț. Astfel, reforma promisă de Bolojan începe, ironic, cu o întoarcere la oameni vechi.
Adrian Peiu, soluția PNL pentru Ialomița
În Ialomița, conducerea PNL a luat în calcul ca organizația să fie preluată de senatorul Adrian Peiu. Acesta ar urma să îl înlocuiască pe Dragoș Soare, unul dintre liderii de filială asociați taberei Veștea.
Contactat de Cotidianul, Adrian Peiu a precizat că propunerea de a prelua funcția de președinte al PNL Ialomița „de anul trecut datează”.
„Nu am o hotărâre în momentul de față. Probabil că mâine de dimineață voi da un comunicat de presă”, a declarat acesta.
Situația pare cu atât mai interesantă cu cât propriii colegi de grup parlamentar ai lui Peiu nu știau ca acesta să fi trecut la PNL. Membri PACE au declarat pentru Cotidianul că nu au informații despre o eventuală plecare a senatorului către liberali.
Peiu a confirmat, practic, că nu își informase colegii, dar a susținut că acest lucru este normal câtă vreme nu luase o decizie finală.
„Nu știu în momentul de față dacă accept această ofertă. Ei nu știu. E corect să nu știe. Dacă accept sau nu, în momentul de față nu știu colegii mei”, a spus Adrian Peiu.
PNL neagă ideea unei recompense
Întrebat dacă numirea lui Adrian Peiu la conducerea PNL Ialomița ar fi o recompensă politică după votul privind Guvernul Veștea, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a respins această interpretare.
„Nu cred că este vorba despre nicio recompensă. Este vorba despre un senator din județul Ialomița. Având în vedere situația filialei din Ialomița, colegii au considerat oportun ca dânsul să preia o perioadă de interimat, până când această organizație se va reorganiza. Pe urmă vom vedea cum vor decurge lucrurile mai departe”, a declarat Ionel Bogdan.
Traseul politic al lui Adrian Peiu
Adrian Peiu, originar din Urziceni, județul Ialomița, are un traseu politic sinuos. În 2020, a candidat pentru funcția de primar al municipiului Urziceni din partea PRO România, obținând 4,73% din voturi.
Ulterior, potrivit acelorași surse, Adrian Peiu a ajuns în zona AUR, unde în 2023 ar fi coordonat organizația din Urziceni. După o perioadă, organizația i-ar fi retras atribuțiile, iar Peiu ar fi plecat din partid.
După episodul AUR, Peiu a mers la SOS România. În iunie 2024, a candidat la alegerile locale pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Ialomița, tot fără succes electoral major: a obținut 3,77% din voturi.
La alegerile parlamentare din decembrie 2024, tot pe listele SOS România, Adrian Peiu a prins însă un mandat de senator. El este singurul senator al județului Ialomița. În iunie 2025, SOS România l-a exclus din partid, iar Peiu a rămas senator neafiliat până în septembrie 2025, când s-a alăturat grupului PACE – Întâi România. În prezent, este liderul acestui grup parlamentar din Senat.
Politică românească
Război total în PNL. Hubert Thuma îl atacă pe Ilie Bolojan: „Omul care a trăit din sinecuri îmi cere să renunț la mandatul pentru care cetățenii m-au votat. Nu o voi face”
Război intern în PNL. Președintele PNL Ilfov, Hubert Thuma, a lansat un atac fără precedent la adresa liderului liberal Ilie Bolojan, pe care îl acuză de „epurări politice”, abuz de putere și dublu standard în relația cu PSD.
Thuma compară acțiunile conducerii PNL cu practicile regimului comunist și susține că partidul este împins într-o direcție care îi va reduce influența politică.
„Epurările politice din timpul comunismului au fost un coșmar pe care România l-a plătit cu decenii de suferință. S-a terminat totul în decembrie ’89, iar imediat după, un mare om politic a exprimat chintesența democrației prin următoarea frază «Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine». Cineva ar trebui să-i spună domnului Bolojan că acel regim a picat pentru că ce numește el reformă seamănă surprinzător de mult cu frica”, scrie Thuma pe Facebook.
„Azi am fost dat afară din partidul în care am câștigat fiecare mandat”
Hubert Thuma susține că excluderea sa este nedreaptă și amintește că toate funcțiile ocupate în cariera politică au fost obținute prin vot.
„Azi am fost dat afară din partidul în care am câștigat fiecare mandat, de 25 de ani, prin vot. Nu prin numire, nu prin relații, ci prin vot. Spre deosebire de domnul Bolojan, care a fost prefect prin numire, secretar general al Guvernului prin numire, prezent în consilii de administrație prin numire, eu nu am ocupat niciodată o funcție numită politic. Am ocupat funcții pentru care cetățenii și-au dat acordul explicit, cu ștampila pe buletin”, a continuat acesta.
Liderul liberal din Ilfov afirmă că nu va renunța la mandatul său și îl acuză pe Ilie Bolojan că încearcă să reducă la tăcere vocile critice din partid.
„Acum, omul care a trăit din sinecurile pe care azi le critică îmi cere să renunț la mandatul pentru care cetățenii m-au votat. Nu o voi face. Domnul Ilie Bolojan se crede în distopiile lui Orwell și are impresia că unii sunt mai egali decât alții, iar diferența de opinie este o crimă care se pedepsește. Se înșală. Și o să afle”, a spus acesta.
Thuma susține că are sprijinul organizației PNL Ilfov și anunță că va contesta decizia: „Statutul PNL e clar: Ca președinte de filială, demisia se solicită de Biroul Politic Județean Ilfov. Azi, în PNL Ilfov, am susținerea fiecăruia dintre colegii cu care am construit această filială. De aceea nu am demisionat și nu o voi face. Voi folosi toate căile legale pentru a împiedica un abuz să se îmbrace în procedură.”
De asemenea, liderul PNL Ilfov avertizează că deciziile conducerii vor slăbi partidul.
„Iar pentru cine ține socoteala: După această epurare, PNL, cel mai puternic partid de dreapta din România, ajunge să conteze la fel de puțin ca USR. De la 15%, la 10%. Ăsta e prețul «reformei»: Un PNL mai mic, mai slab, și mai singur, dar mai ascultător”, a avertizat el.
Thuma îl acuză pe Bolojan de dublu standard în relația cu PSD
Hubert Thuma afirmă că motivul excluderii sale a fost apropierea de PSD, însă îl acuză pe Ilie Bolojan că susține acum o formulă de guvernare construită în jurul social-democraților.
„PS: O ultimă observație, am fost dați afară din PNL pentru că, chipurile, eram prea apropiați de PSD. Între timp, domnul Bolojan declară azi, după consultările de la Cotroceni, că ar susține un guvern minoritar construit în jurul PSD. Colegii mei au susținut un guvern condus de un premier PNL, până mai ieri, al doilea om din partid. Deci întrebarea e simplă: Cine sunt, de fapt, psd-iștii din PNL?”, a conchis Hubert Thuma.
Ilie Bolojan declanșează restructurarea PNL după eșecul Guvernului Veștea
În ședința Biroului Politic Național al PNL s-a decis dizolvarea conducerilor filialelor de la sectoarele 2, 3 și 5 din București, primele măsuri concrete luate după Congresul Extraordinar al partidului. Decizia îi afectează direct pe liderii filialelor considerate apropiate de gruparea care l-a susținut pe Adrian Veștea în conflictul intern cu actuala conducere liberală.
Cine sunt liderii de filiale vizați de schimbare
Potrivit surselor politice, Ilie Bolojan a propus schimbarea conducerii mai multor organizații importante ale partidului:
-
Hubert Thuma – președintele PNL Ilfov;
-
Alina Gorghiu – președintele PNL Argeș;
-
Monica Anisie – președintele PNL Sector 2;
-
Ionuț Stroe – președintele PNL Sector 5;
-
Andrei Baciu – președintele PNL Sector 3;
-
Ion Iordache – președintele PNL Gorj;
-
Ciprian Pandea – președintele PNL Călărași.
Urmează procedurile de excludere
Surse din partid susțin că schimbarea liderilor de filiale reprezintă doar prima etapă a restructurării interne.
După notificarea oficială a celor vizați, procedurile de excludere ar urma să fie discutate și validate în Consiliul Național al partidului.
Pe lista liderilor care riscă excluderea se află nume importante ale vechii conduceri liberale:
-
Adrian Veștea;
-
Rareș Bogdan;
-
Alina Gorghiu;
-
Hubert Thuma;
-
Lucian Bode.
Congresul PNL a decis excluderea celor care susțin o guvernare cu PSD
Conflictul intern din PNL s-a acutizat după Congresul Extraordinar desfășurat duminică, unde partidul a adoptat două rezoluții cu impact major asupra viitorului formațiunii.
Prima rezoluție stabilește că participarea membrilor PNL la construcția unei formule de guvernare împreună cu PSD poate conduce la excluderea acestora din partid.
A doua rezoluție îi vizează direct pe Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, lideri acuzați că au acționat împotriva deciziilor oficiale ale partidului.
„Congresul Partidului Naţional Liberal constată că: Lucian Bode, Rareş Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma, Alina Gorghiu au încălcat în mod repetat obligaţia de a apăra opţiunile politice şi deciziile adoptate de Partidul Naţional Liberal, participând la acţiuni şi demersuri contrare interesului partidului.”
În aceeași rezoluție, congresul liberalilor a solicitat demisia celor cinci lideri și a mandatat conducerea partidului să declanșeze procedurile de excludere dacă aceștia nu renunță de bunăvoie la calitatea de membri.
„În consecinţă, Congresul întrunit astăzi le solicită demisia din calitatea de membri ai Partidului Naţional Liberal. În situaţia în care persoanele menţionate nu îşi vor prezenta demisia până mâine, 22 iunie, ora 12:00, Congresul mandatează Biroul Permanent Naţional şi Consiliul Naţional să dispună măsurile statutare necesare, respectiv declanşarea procedurilor de excludere, în conformitate cu prevederile statutului Partidului Naţional Liberal”, se arată în documentul adoptat de Congres.
Politică românească
Una dintre variantele propuse de Kelemen Hunor prinde contur la Cotroceni: „Așa am înțeles eu. Sper că am înțeles bine”
Parlamentarul neafiliat Dumitru Coarnă a declarat marți, după consultările de la Palatul Cotroceni, că din discuțiile purtate cu președintele Nicușor Dan a înțeles că viitoarea propunere de premier ar urma să vină din partea PSD, partidul care deține cel mai mare număr de parlamentari.
Coarnă a susținut că o astfel de variantă ar respecta prevederile constituționale privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru și a sugerat că se conturează un scenariu de guvern minoritar susținut în Parlament.
Dumitru Coarnă: „Am înțeles că va fi un guvern monocolor PSD”
După consultările de la Cotroceni, parlamentarul neafiliat a afirmat că PSD ar putea primi mandatul de a forma viitorul Executiv.
„Se pare că va fi un guvern monocolor PSD şi o să vedem susţinerea. (…) Aşa am înţeles eu. Au fost discuţii ample”, a spus el.
Dumitru Coarnă a explicat că a ridicat în cadrul discuțiilor problema respectării articolului 103 din Constituție, care prevede consultarea partidelor parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de premier.
„Eu am întrebat în mod punctual – că a insistat pe un guvern minoritar – şi eu am întrebat, dacă totuşi e un guvern minoritar, respectăm 103, adică să merg la partidul care are cei mai mulţi parlamentari. Şi aici, sigur, e PSD cu 128”, a continuat aceasta
Potrivit lui Coarnă, răspunsurile primite în cadrul consultărilor l-au făcut să creadă că PSD este favorit pentru a desemna viitorul premier.
„Am înţeles că da, desemnarea să vină din această zonă şi că o să fie un guvern monocolor. Aşa am înţeles eu. Sper că am înţeles bine. De regulă, înţeleg bine”, a spus acesta.
Scenariul privind un guvern minoritar PSD, confirmat şi de deputatul Andrei Csillag
Scenariul privind un guvern minoritar PSD a fost confirmat şi de deputatul Andrei Csillag.
„Din câte am înţeles de la domnul preşedinte, o să fie un guvern minoritar, format cu un premier de la PSD, cu susţinerea PNL şi UDMR”, a declarat el.
Deputatul Robert Alecu a transmis că Partidul Acţiunea Conservatoare respinge susţinerea unui guvern minoritar, apreciind că acesta va deveni „unealta celorlalte partide” pentru campanie electorală.
El a susţinut că preşedintele Nicuşor Dan ar fi declarat în cadrul consultărilor că Adrian Veştea avea susţinerea unei majorităţi parlamentare la momentul nominalizării pentru funcţia de prim-ministru.
„Nu credem că un partid şi un guvern minoritar poate lua măsurile de care are nevoie statul român. Cred că primul şi al doilea partid în ponderea parlamentară ar trebui să ajungă la un numitor comun şi să propună un guvern solid, lucru care nu pare a se coagula. Din acest motiv, considerăm că decizia cea mai bună şi cea mai onestă este întoarcerea la voinţa poporului şi declanşarea alegerilor anticipate”, a apreciat Robert Alecu.
Aurora-Tasica Simu a salutat faptul că preşedintele s-a consultat cu parlamentarii neafiliaţi, menţionând însă că Andrei Veştea, care fusese nominalizat pentru funcţia de prim-ministru, nu a făcut acelaşi lucru.
„Am votat împotrivă şi pentru că programul de guvernare cu care a venit a fost acelaşi ca şi programul de guvernare dinainte, fără măsuri concrete pentru români. I-am transmis domnului preşedinte că vom susţine acel guvern care vine cu soluţii bune pentru români şi pentru România. (…) Trebuie să avem un guvern responsabil, să acţioneze atunci când ţara noastră este atacată şi doar printr-o minune nu rămânem fără portul Constanţa”, a spus deputata.
Kelemen Hunor i-a propus lui Nicușor Dan trei variante pentru viitorul guvern
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, marți, la finalul consultărilor cu președintele Nicușor Dan, că i-a prezentat două variante de guvern minoritar și o a treia variantă de guvern „cu o majoritate foarte subțire”.
Kelemen Hunor a spus că, din punctul său de vedere, refacerea coaliției nu mai este posibilă: „Am pierdut orice speranță astăzi să avem înțelepciunea de a reface vechea coaliție”.
„Sigur, sunt două variante pentru guvern minoritar. Prima variantă este un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, susținut transparent pe bază de înțelegere de PSD, dar am înțeles că domnul Grindeanu a exclus această variantă.
A doua variantă de guvern minoritar – guvern monocolor PSD, susținut de PNL și UDMR și bineînțeles tot grupul PNL, inclusiv cei care au făcut parte și au votat Guvernul Veștea, fiindcă altfel nu iese la socoteală, plus minoritățile etnice, tot pe bază de înțelegere, de susținere parlamentară”, a declarat liderul UDMR.
El a spus că a treia variantă pe care i-a prezentat-o președintelui ar fi un guvern „cu o majoritate foarte, foarte subțire, dar asta ar însemna iarăși o renunțare la orgolii, egouri mai puține și înțelepciune mai multă”: „Adică acel guvern, acea coaliție care a funcționat până în iunie 2025 – PSD, PNL, UDMR, plus grupul minorităților. Asta ar asigura o stabilitate mai bună și o posibilitate de a pune în aplicare tot ce ne așteaptă în acest an, inclusiv bugetul anului 2027.
Potrivit acestuia, oricare dintre aceste variante trebuie începută cu un acord politic între partidele parlamentare înainte de nominalizarea unui premier.
„De ce vă spun acest lucru? Fiindcă am văzut ce se întâmplă când este nominalizat un om și dorește să formeze o majoritate, spațiul de manevră se schimbă.
Prima dată partidele trebuie să se înțeleagă, dacă vorbim de o susținere parlamentară. Indiferent dacă e vorba de un guvern minoritar de un fel sau de un alt fel sau un guvern cu o majoritate extrem de mică, trebuie un acord politic și, bineînțeles, după ce există acest acord politic, se poate închide procedura relativ repede, până la începutul săptămânii viitoare, deci până la sfârșitul lunii iunie.
Aste este ce am prezentat noi președintelui și în continuare vom vedea care va fi decizia dânsului, dacă face o nominalizare azi, mâine sau dacă lasă timp partidelor să ajungă la o înțelegere parlamentară”, a adăugat președintele UDMR.
-
Conservatori Europeniacum 8 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 7 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 8 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 6 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 7 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 6 luniVIDEO Avocata PNL ridicată după flagrantul DNA dusă cu escortă la spital în febra audierilor – Acesteia i s-a făcut rău în fața procurorilor – Avocatul a explicat că femeia e cunoscută cu probleme medicale
-
Politică româneascăacum 8 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 6 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
