Politică românească
Breaking | ÎCCJ dă în judecată Guvernul pentru plata restanțelor. Cere amenzi pentru premier și ministrul Finanțelor (Document)
Înalta Curte de Casație și Justiție a deschis un proces împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor, la Curtea de Apel București, solicitând obligarea acestora la alocarea integrală a fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Demersul vine după ce solicitările administrative anterioare, inclusiv o plângere prealabilă de săptămâna trecută, nu au primit un răspuns favorabil.
Acțiunea, înregistrată la 30 martie 2026, arată că ÎCCJ cere instanței „obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților”, dar și „emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate”, inclusiv prin rectificare bugetară.
În același timp, instanța supremă solicită măsuri coercitive dure, inclusiv stabilirea unui termen de executare de maximum 10 zile și aplicarea unor sancțiuni directe asupra conducerii executive. ÎCCJ cere „amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor și prim-ministrul României”, precum și penalități de 2% pe zi de întârziere.
Demersul în instanță, după eșecul procedurii prealabile
Acțiunea ÎCCJ vine în continuarea demersurilor administrative începute anterior, inclusiv plângerea prealabilă transmisă Guvernului, în condițiile în care legea contenciosului administrativ impune parcurgerea acestei etape înainte de sesizarea instanței. Din document reiese că Înalta Curte a solicitat în mod repetat includerea sumelor în buget și chiar rectificarea bugetară, însă fără rezultat.
„Spre a confirma o dată în plus conduita pârâților de refuz nejustificat, a fost adresată acestora o nouă cerere de rectificare bugetară (…) fără însă a exista o soluționare pozitivă”, arată instanța supremă în acțiune.
În acest context, deși termenul de 30 de zile pentru răspunsul la plângerea prealabilă nu era complet epuizat, ÎCCJ a decis să meargă în instanță, considerând că inacțiunea autorităților reprezintă deja un refuz nejustificat. Procedural, un eventual răspuns al Guvernului poate interveni ulterior și poate conduce la regularizarea situației sau chiar la rămânerea fără obiect a cauzei.
Acuzația centrală: refuz nejustificat de a plăti datorii stabilite de instanțe
În esență, ÎCCJ susține că Guvernul și Ministerul Finanțelor au refuzat să aloce fondurile necesare pentru plata unor datorii certe, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și devenite exigibile în 2026. Instanța invocă faptul că aceste sume au fost deja recunoscute și re-eșalonate prin acte normative succesive, iar ultima reglementare impunea explicit plata lor în acest an.
„Legea bugetului pe anul 2026 nu a inclus nici măcar aceste sume re-eșalonate și pentru care Ordonanța de urgență nr. 52/2025 prevedea imperativ că se plătesc în anul 2026, dispoziție neabrogată prin vreun text de lege”, se arată în document.
ÎCCJ susține că autoritățile nu aveau dreptul să decidă discreționar dacă includ sau nu aceste sume în buget, întrucât obligația de plată era deja stabilită prin lege și prin hotărâri judecătorești definitive. În aceste condiții, refuzul este calificat drept „refuz nejustificat de a soluționa cererea”, în sensul Legii contenciosului administrativ.
„Statul nu poate invoca lipsa de fonduri”
Un punct central al acțiunii îl reprezintă critica potrivit căreia statul român nu poate invoca lipsa de resurse financiare pentru a nu executa hotărâri judecătorești. ÎCCJ invocă atât legislația internă, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
„O autoritate de stat nu poate invoca o lipsă de fonduri ca pretext pentru a nu-și îndeplini obligațiile”, se arată în document, cu trimitere la jurisprudența CEDO.
Instanța supremă subliniază că este vorba despre „obligații de plată certe, lichide și exigibile instituite prin hotărâri judecătorești definitive”, iar neexecutarea lor reprezintă o încălcare gravă a statului de drept.
Încălcări constituționale grave invocate de ÎCCJ
Documentul dezvoltă pe larg ideea că refuzul Guvernului afectează direct principiile fundamentale ale statului de drept. ÎCCJ susține că sunt încălcate separația puterilor, egalitatea în fața legii, dreptul de proprietate și accesul la justiție.
„Prin neasigurarea fondurilor pentru plată se ignoră hotărârile judecătorești (…) reprezentând nu doar o încălcare evidentă a principiului separației puterilor în stat, ci și o subminare directă a legitimității instanțelor judecătorești”, arată acțiunea.
Instanța invocă și faptul că aceste creanțe salariale constituie „bunuri” în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar re-eșalonarea repetată și neplata lor afectează dreptul de proprietate al magistraților.
Întârzieri de peste un deceniu la plata drepturilor
ÎCCJ atrage atenția asupra duratei excesive a executării acestor hotărâri, arătând că unele drepturi salariale datează încă din perioada 2015–2017 și ar putea fi achitate integral abia spre finalul anului 2028.
„Astfel o reparație efectivă va avea loc abia la finalul anului 2028 după 13-11 ani”, susține instanța supremă.
În opinia ÎCCJ, o asemenea întârziere transformă dreptul la un proces echitabil într-unul iluzoriu și contravine atât Constituției, cât și standardelor europene privind executarea într-un termen rezonabil.
Semnal de alarmă privind încrederea în justiție
Pe lângă argumentele juridice, ÎCCJ avertizează că situația are consecințe grave asupra percepției publice și asupra funcționării sistemului judiciar.
„O neexecutare îndelungată (…) este de natură să determine percepția publică a unei false opoziții a acestor debitori față de respectivele obligații”, arată documentul.
Instanța subliniază că lipsa de executare a propriilor hotărâri afectează credibilitatea justiției și poate genera neîncredere în autoritatea actului judiciar, inclusiv în raport cu alte autorități sau cu cetățenii.
Miza: independența financiară a justiției
În final, acțiunea ÎCCJ are și o dimensiune instituțională, depășind simpla problemă a unor drepturi salariale restante. Instanța sugerează că situația reflectă o problemă structurală privind relația dintre puterea executivă și cea judecătorească.
„Într-o țară guvernată de supremația legii (…) instituțiile publice (…) sunt obligate să respecte hotărârile judecătorești și să le execute într-o manieră rapidă”, se arată în document.
Politică românească
VIDEO Nicușor Dan intervine în criza politică: scenariul care ‘nu poate exista’ în România
Tensiunile din coaliția de guvernare intră într-o nouă etapă, după declarațiile tranșante făcute de președintele României, Nicușor Dan, care a intervenit public pe tema conflictului politic dintre partide și a stabilității Executivului. Mesajul transmis este unul clar: România nu își permite experimente politice în acest moment.
„Îmi doresc un guvern cu cele patru partide”
Întrebat despre ruptura tot mai vizibilă dintre PSD și USR și despre scenariile vehiculate privind o eventuală reconfigurare a guvernării, Nicușor Dan a respins ideea unor combinații politice alternative.
„Eu îmi doresc un guvern cu cele patru partide și cu minoritățile naționale, iar angajamentul partidelor este în acest sens”, a declarat șeful statului.
Declarația vine în contextul în care PSD a transmis public că nu mai dorește să continue într-o formulă de guvernare alături de USR, alimentând speculațiile privind o posibilă rupere a coaliției.
Nicușor Dan și scenariul unui guvern minoritar
”Partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obişnuim cu situaţia asta. Pe de altă parte, când e vorba să ia nişte măsuri, cum este chestiunea cu acciza la combustibil, vedem că ele cooperează, combinaţie de administrativ cu joc politic, pe partea administrativă, funcţionează”, a declarat, luni seară, preşedintele Nicuşor Dan.
El a comentat şi scenariul unui guvern minoritar: ”Nu cred că e o soluţie fericită pentru momentele pe care le trăim (…) Faptul că fiecare din partidele care formează azi coaliţia spun că vor să guverneze şi fiecare are nişte condiţii pentru ca asta se întâmple, ne duce către ideea că ele vor ajunge să se înţeleagă într-o formă sau alta. Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a adăugat preşedintele.
Întrebat dacă îl mai doreşte premiee pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan a afirmat că atribuţiile trebuie împărţite în această situaţie: ”Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.
Şeful statului a precizat că a vorbit cu fiecare din liderii coaliţiei în ultimele câteva zile, aşa cum o face frecvent.
Scenariul exclus: fără PSD, guvernul devine fragil
Președintele a mers mai departe și a punctat direct limita politică a momentului: fără PSD, guvernarea ar deveni extrem de vulnerabilă.
„Dacă vrem să facem speculații, fără PSD nu poate să fie decât un guvern minoritar și atunci e dificil”, a spus Nicușor Dan.
Mesajul este unul cu greutate, în condițiile în care discuțiile despre o eventuală repoziționare a forțelor politice au devenit tot mai intense în ultimele zile.
Tensiuni, dar fără decizii rapide
În ceea ce privește numirile din zona serviciilor de informații, un alt subiect sensibil aflat pe agenda publică, președintele a evitat să ofere un calendar concret, sugerând că momentul nu este unul favorabil pentru decizii.
„E ceva ce ține de președinte și Parlament și, în momentul acesta, constatăm cu toții că există o inflamare. În momentul potrivit o să avem această discuție, finalizată cu numiri”, a explicat acesta.
Pensiile rămân înghețate, speranța mutată la rectificare
Pe fondul presiunilor sociale, șeful statului a fost întrebat și despre situația pensionarilor, ale căror venituri au rămas înghețate.
Răspunsul a fost rezervat, dar a lăsat deschisă o posibilă intervenție ulterioară:
„Pentru moment lucrăm cu bugetul așa cum a fost votat și promulgat. În condițiile în care posibilitățile economice o vor permite, și pentru pensionari, și pentru alte categorii, se pot face ajustări la rectificare.”
Context tensionat: Bolojan avertizează asupra riscurilor
Declarațiile lui Nicușor Dan vin în paralel cu poziția exprimată de premierul Ilie Bolojan, care a avertizat că schimbările de persoane nu rezolvă problemele structurale ale României și că țara nu își permite un guvern minoritar.
Grindeanu vine cu 3 scenarii: ‘Nu se mai poate altfel’
Liderul social-democrat a precizat că discuțiile din partid au ajuns într-un punct avansat și că actuala formulă de guvernare nu mai este susținută în forma actuală de majoritatea membrilor PSD.
„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este cel de a rămâne așa cum suntem acum. Al doilea, care comportă și alte trei sub-scenarii, înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Și al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Grindeanu.
Politică românească
Șeful PSD Neamț vorbește despre condițiile pentru rămânerea la guvernare: „Nu în această formulă și nu cu Ilie Bolojan premier”
Tensiuni tot mai vizibile în interiorul coaliției de guvernare. Organizația PSD Neamț anunță că își dorește continuarea guvernării, însă nu în actuala formulă și nu cu actualul prim-ministru. Mesajul a fost transmis după o întâlnire regională a partidului, desfășurată la Bacău.
Poziție fermă după întâlnirea regională
Președintele PSD Neamț, Daniel Vasilică Harpa, a declarat că organizația pe care o conduce a exprimat clar, în cadrul discuțiilor cu liderii centrali ai partidului, nemulțumirile față de modul în care funcționează actuala coaliție.
La întâlnire au participat reprezentanți ai organizațiilor din Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui și Bacău, alături de conducerea centrală, inclusiv Sorin Grindeanu și Claudiu Manda.
„Putem continua la guvernare, pentru că am câștigat alegerile și avem această responsabilitate, dar nu în actuala formulă și nu cu această conducere, nu cu domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru”, a transmis Harpa.
Critici directe la adresa premierului
Liderul PSD Neamț susține că așteptările inițiale legate de actualul premier nu s-au confirmat, în ciuda experienței administrative pe care acesta o are.
„Am pornit de la ideea că un prim-ministru care a fost și primar, și președinte de consiliu județean înțelege problemele reale ale aleșilor locali. Aceasta era așteptarea noastră, dar iată că ne-am înșelat”, a declarat acesta.
Mesajul reprezintă una dintre cele mai clare poziționări venite din teritoriu împotriva premierului Ilie Bolojan.
PSD vrea să rămână la guvernare, dar cu schimbări
În același timp, PSD Neamț transmite că nu pune sub semnul întrebării participarea la guvernare, ci modul în care aceasta este realizată.
Potrivit lui Harpa, partidul își asumă responsabilitatea rezultatului electoral, însă cere schimbări pentru a putea livra rezultatele promise.
„Rămânem responsabili, rămânem implicați, dar lucrurile trebuie schimbate astfel încât să răspundem cu adevărat așteptărilor oamenilor”, a subliniat acesta.
Infrastructura Moldovei, prioritate invocată în discuții
Un alt punct important discutat în cadrul întâlnirii a fost legat de infrastructura din regiunea Nord-Est. Liderii PSD au subliniat necesitatea accelerării investițiilor în drumuri, considerate esențiale pentru dezvoltarea zonei.
În acest context, a fost menționat și rolul ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, despre care s-a afirmat că poate contribui la impulsionarea proiectelor din regiune.
Politică românească
‘Este mai rău decât Putin’ – Traian Băsescu îl pune la zid pe Donald Trump. Ce acuzații îi aduce liderului SUA
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat luni critici extrem de dure la adresa liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pe care îl acuză că a afectat grav imaginea internațională a Statelor Unite și că abordează politica externă într-o manieră pur economică.
„Din păcate Statele Unite au un președinte care desconsideră tot ce înseamnă valoare democratică. Rețineți ce vă spun. Este mai rău decât Putin. Acest om, acest președinte a depreciat prestigiul Statelor Unite cum n-a reușit nimeni să o facă. Este un biet afacerist care vinde terenuri și apartamente și are pe mână mașinăria formidabilă a Armatei Statelor Unite. Și o utilizează crezând că face afaceri”, a declarat Băsescu, luni, la B1TV.
Acuzații privind tendințe expansioniste
Fostul președinte a invocat și declarațiile controversate ale liderului american legate de extinderea influenței SUA.
„La Putin încă n-am auzit că vrea să cucerească o listă întreagă de țări. El le ia una câte una. Trump ne spune de un an de când a venit, ba că vrea Groenlanda, ba că va anexa Canada, acum vrea Cuba”, a continuat fostul președinte.
„A capturat Venezuela, pune țiței în contul lui. Acum în Iran, după ce a ratat obiectivele, adică schimbarea regimului și stoparea credibilă a programului nuclear, Acum i-a dat prin cap altă trăsnaie că-l interesează țițeiul iranian”, a mai spus Băsescu.
Critici privind stilul de comunicare
De asemenea, fostul președinte a criticat stilul inconsecvent de comunicare al președintelui american: „Este un om pe care mai bine nu-l asculți pentru că are trei, patru, cinci intervenții pe zi în care se contrazice de la una la alta, de la o intervenție la alta”.
Privind anunțul legat de ocuparea și distrugerea insulei Kharg, Băsescu spune: „Este o instalație majoră, extrem de importantă, cea mai importantă instalație a Iranului”, însă amintește și riscurile unei astfel de operațiuni: „Poate înainte să ia decizia, președintele Trump îi întreabă pe ruși ce au pățit pe Insula Șerpilor. Au cucerit-o și într-o noapte i-a ras Ucraina. E foarte greu să menții o insulă ocupată când dincolo de insulă urmează hăul teritoriului iranian”.
-
Conservatori Europeniacum 4 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 3 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 5 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 3 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 3 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 3 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 4 luniSenator Cristian Niculescu-Țâgârlaș: Nu printr-un spectacol public vom reuși să rezolvăm problemele statului de drept
