Trei fapte care susțin titlul acestui articol.

O dronă ucraineană a intrat în apele teritoriale române și a explodat în Portul Constanța. Este o problemă de suveranitate națională. Iată de ce.

Întîi, pentru că Ucraina a trimis o dronă în apele teritoriale române fără să se coordoneze cu România. Indiferent pentru ce. Fie pentru a lovi un vapor pe care îl credea din flota fantomă a Rusiei, fie din alt motiv. Așa ceva, față de un stat pe care îl consideră  (sau ar trebui să îl considere) aliat și prieten, este inacceptabil.

În al doilea rînd, Ucraina și-a ascuns intențiile față de România, inclusiv după ce drona s-a încurcat în barajul pentru reținerea reziduurilor petroliere din portul Constanța. A recunoscut că este a ei numai cînd oficialii români au întrebat. Asta arată desconsiderare față de un stat care i-a dat Ucrainei bani, arme și sprijin logistic și diplomatic în ultimii patru ani, de cînd aceasta se află în război cu Rusia.

În al treilea rînd, drona a fost detonată pe teritoriul național al României în mod intenționat, pentru a nu se putea face cercetări asupra ei. Iar asta a făcut-o în mod evident Ucraina. Este o sfidare a României.

Consecințele acestor fapte puteau fi mult mai grave: morți, răniți, distrugeri uriașe și intrarea țării noastre în război. Totuși, sînt foarte grave și consecințele nesîngeroase. Ucraina a demonstrat că România nu este suverană, pentru că nu este capabilă să-și apere frontierele și interesele.

Care este atitudinea responsabililor politici de la București în fața acestei situații? Eschive retorice, amînarea sine die a unor răspunsuri la întrebări esențiale, confuzie diplomatică. O atitudine care confirmă încă o dată că statul român este în primejdie pe mîna celor care îl conduc.

Statul polițienesc încearcă să reducă la tăcere opoziția democratică

Partidul Acțiunea Conservatoare (ACT) denunță public o nouă escaladare a abuzurilor exercitate de instituții ale statului împotriva libertății de exprimare și a dreptului legitim la opoziție politică.

În ultimele zile, două instituții publice au acționat concertat împotriva campaniei civice și politice „Stop Vexler”, lansată de ACT pentru abrogarea Legii 241/2025.

Semnalul a fost dat de vicepreședintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Cătălin Raiu, care a susținut public că mesajul „StopVexler.ro” ar putea fi interpretat drept instigare la violență. Potrivit acestei logici absurde, solicitarea publică de abrogare a unei legi ar deveni o amenințare la adresa persoanei care a inițiat-o.

În paralel, Inspectoratul de Poliție Județean Prahova a deschis un dosar penal privind panourile publicitare ale campaniei noastre de pe DN1, invocând suspiciuni privind promovarea unor mesaje cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.

Acuzația este lipsită de orice fundament.

Panourile incriminate nu conțin niciun mesaj extremist, nicio referire la rasă, etnie sau religie, nicio formă de instigare la ură ori la violență. Ele trimit exclusiv către un site de petiție civică prin care cetățenii sunt invitați să susțină democratic abrogarea unei legi.

Dosarul a fost deschis din oficiu, la mai multe zile după instalarea panourilor. Nu există plângeri din partea cetățenilor. Nu există victime. Nu există incidente. Nu există fapte de violență. Există doar un mesaj politic incomod pentru puterea actuală.

ACT contestă Legea 241/2025 prin toate mijloacele democratice pe care Constituția României le garantează: petiții publice, dezbateri, manifestații, campanii de informare și inițiative legislative.

Acesta este rolul unei opoziții democratice.

Într-un stat de drept, contestarea unei legi nu reprezintă extremism. Este un drept fundamental.

Campania „Stop Vexler” nu este îndreptată împotriva unei persoane. Ea este îndreptată împotriva unei legi pe care o considerăm profund nocivă pentru libertatea de exprimare și pentru drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Legea poartă numele inițiatorului său, deputatul Silviu Vexler, așa cum numeroase acte normative sau reforme au intrat în limbajul public prin asocierea cu autorii lor. Este o practică universală.

În Statele Unite, milioane de oameni au cerut ani de zile abrogarea „Obamacare”. Nimeni nu a interpretat sloganul „Stop Obamacare” ca pe o amenințare la adresa fostului președinte Barack Obama.

În întreaga lume democratică, cetățenii contestă legi, politici publice și proiecte legislative folosind numele celor care le-au promovat. Acest lucru nu reprezintă instigare la violență, ci exprimarea unei opinii politice.

Mai grav este faptul că vicepreședintele CNCD și reprezentanți ai Poliției formulează acuzații grave fără probe și fără existența vreunui efect concret care să le susțină.

După aproape șase luni de campanie publică, zeci de mii de semnături strânse, dezbateri organizate în întreaga țară și manifestații desfășurate pașnic, nu există niciun incident care să poată fi asociat mesajului „Stop Vexler”.

În schimb, există peste 60.000 de cetățeni români care au semnat petiția de abrogare a legii și care își exprimă legitim nemulțumirea față de un act normativ controversat.

Prin urmare, ceea ce vedem astăzi nu este aplicarea imparțială a legii.

Vedem folosirea autorității statului pentru intimidarea unei formațiuni politice și a cetățenilor care îi susțin demersurile.

Acest tip de comportament are un nume consacrat în istoria democrațiilor: poliție politică.

România traversează deja o perioadă de profundă degradare a standardelor democratice. După anularea alegerilor prezidențiale, după ignorarea voinței exprimate de cetățeni la alegerile parlamentare și după instalarea unor formule de guvernare lipsite de legitimitate electorală directă, asistăm acum la încercarea de criminalizare a opoziției politice.

Astăzi este vizat ACT.