Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat marți seară, după consultările de la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare, că soluția care începe să se contureze pentru depășirea crizei politice este formarea unui guvern politic minoritar, susținut printr-un acord parlamentar negociat în prealabil.

Mesajul șefului statului vine după o zi întreagă de consultări cu partidele și grupurile parlamentare, desfășurate în contextul respingerii Guvernului Veștea și al necesității desemnării unui nou premier.

Nicușor Dan: „Varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar”

Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele a explicat concluziile discuțiilor purtate cu formațiunile parlamentare.

„Am avut astăzi consultări cu partidele și grupurile parlamentare pentru identificarea unei soluții de deblocare a crizei politice în care ne aflam. Varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar, care să se bazeze pe un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil.”

Partidele sunt chemate să negocieze un acord parlamentar

Șeful statului a transmis că următorul pas aparține partidelor, care trebuie să înceapă negocierile pentru un acord de susținere parlamentară.

„Invit, așadar, partidele parlamentare să demareze discuțiile pentru semnarea acestui acord parlamentar și, ulterior, să îmi facă propuneri pentru formula de guvern minoritar, susținut în concordanță cu acest acord.”

Nicușor Dan a insistat asupra necesității accelerării negocierilor, argumentând că România are nevoie urgentă de un executiv stabil și funcțional.

„Întregul proces trebuie să se deruleze într-un ritm accelerat, deoarece urgența instalării unui guvern funcțional și stabil este majoră”, a scris președintele României.

Liderul PNL, Ilie Bolojan, a început execuțiile în interiorul partidului, iar liderii de filiale care l-au susținut pe Adrian Veștea sunt înlăturați. Cu această ocazie, lideri din garda veche a PNL revin pe cai mari, cei mai importanți fiind Marian Petrache la Ilfov și George Scripcaru la Brașov. În ceea ce privește sectoarele 2, 3 și 4 din București, liderii acestora vor fi înlocuiți, dar într-o ședință ulterioară pentru că este nevoie și de acordul filialelor.

Liderii PNL din garda veche revin pe cai mari

Conform surselor noastre, în BPN-ul PNL, s-a luat decizia schimbării din funcție a liderului PNL, Thuma Hubert, iar în locul acestuia va veni fostul lider al PNL Ilfov, Marian Petrache.

De asemenea, în locul lui Adrian Veștea de la Brașov va veni George Scripcaru, fostul lider al filialei.

O altă schimbare importantă are loc la Călărași, acolo unde Ciprian Pandea a fost înlăturat și în locul lui a fost numit George Șerban.

În locul Alinei Gorghiu la Argeș a fost numit Mihai Coteț.

De asemenea, la Gorj a fost mazilit Ion Iordache, iar în locul său a fost numit generalul Ioan Sârbu.

Liderii de filiale din PNL care au fost schimbați

În ședința Biroului Permanent Național, Ilie Bolojan va propune schimbarea liderilor de la următoarele filiale:

• Thuma Hubert – Președintele PNL Ilfov

• Alina Gorghiu – Președintele PNL Argeș

• Monica Anisie – Președintele PNL Sector 2

• Ionuț Stroe – Președintele PNL Sector 4

• Andrei Baciu – Președintele PNL Sector 3

• Ion Iordache – Președintele PNL Gorj

• Ciprian Pandea – Președintele PNL Călărași

Urmează excluderi în masă

Într-o primă fază, în ședința Biroului Permanent Național președinții de filiale vor fi schimbați, iar apoi se va trece la excluderea din PNL a celor care au făcut parte din tabăra Veștea.

Aceștia vor fi notificați că sunt propuși spre excludere, iar apoi în cadrul Consiliului Național vor fi excluși din partid.

Pe lista neagră a lui Ilie Bolojan se regăsesc:

1. Adrian Veștea

2. Rareș Bogdan

3. Alina Gorghiu

4. Thuma Hubert

5. Lucian Bode

Congresul Extraordinar al PNL a adoptat, duminică, două rezoluţii – una prevede că participarea membrilor partidului la construcţia unui Guvern cu PSD va genera excluderea lor, iar cealaltă se referă la solicitarea privind demisia din PNL a lui Adrian Veştea, Lucian Bode, Rareş Bogdan, Hubert Thuma şi Alinei Gorghiu.

„Congresul Partidului Naţional Liberal constată că: Lucian Bode, Rareş Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma, Alina Gorghiu au încălcat în mod repetat obligaţia de a apăra opţiunile politice şi deciziile adoptate de Partidul Naţional Liberal, participând la acţiuni şi demersuri contrare interesului partidului. Totodată, Congresul reţine responsabilitatea politică a lui Lucian Bode pentru situaţia financiară gravă în care se află Partidul Naţional Liberal la finalul mandatului său de secretar general.

În consecinţă, Congresul întrunit astăzi le solicită demisia din calitatea de membri ai Partidului Naţional Liberal. În situaţia în care persoanele menţionate nu îşi vor prezenta demisia până mâine, 22 iunie, ora 12:00, Congresul mandatează Biroul Permanent Naţional şi Consiliul Naţional să dispună măsurile statutare necesare, respectiv declanşarea procedurilor de excludere, în conformitate cu prevederile statutului Partidului Naţional Liberal”, se arată în rezoluţia adoptată duminică.

Un profesor de la Universitatea Babeş-Bolyai explică jocurile pe care le face AUR pentru formarea noului guvern. Sergiu Mișcoiu spune că este exclus ca în România să se facă alegeri anticipate.

Profesorul Sergiu Mişcoiu, de la Universitatea Babeş-Bolyai, consideră că rezultatul nu este unul conjunctural, ci simptomatic pentru fragmentarea politică actuală care se regăseşte în Parlament.

Lipsa voturilor nu ține de natura unei majorități

„N-au fost nici măcar 232 de voturi exprimate”, subliniază acesta, explicând că lipsa voturilor nu ţine doar de absenţe accidentale, ci de natura unei majorităţi „eteroclite la maximum”. În acest context, „au lipsit o serie de voturi. Unele intenţionate, altele, probabil, din lehamite”, ceea ce indică atât tensiuni interne, cât şi o disciplină politică fragilă.

Un element central este strategia AUR, pe care Mişcoiu o interpretează ca fiind una de poziţionare, nu de participare reală la guvernare. „Intenţia reală a AUR a fost aceea de a arăta că este partidul care contează cel mai mult şi că fără acest partid nu se pot face majorităţi în România”, afirmă el. Refuzul participării la vot şi disciplina internă – „votează ca un bloc” – au fost menite să consolideze această imagine de actor indispensabil.

AUR ar fi putut să își instaleze președinte interimar

În acelaşi timp, profesorul schiţează şi implicaţiile unui scenariu alternativ. Dacă liderii politici ar fi acceptat condiţiile AUR, inclusiv eventuale concesii majore, partidul ar fi fost împins spre guvernare. În acest cadru, o posibilă obţinere a preşedinţiei Senatului ar fi deschis calea unei „întoarceri de direcţie prin înţelegerea cu PSD şi suspendarea preşedintelui”, ceea ce ar fi putut conduce chiar la instalarea unui preşedinte interimar din zona AUR. O astfel de evoluţie ar fi eliminat „ultimul tabu” privind legitimitatea politică a partidului.

Criticile cele mai dure vizează însă modul în care a fost gestionat procesul de desemnare şi negociere. Mişcoiu îl descrie ca fiind „total netransparent” şi chiar „suicidal” politic. În opinia sa, candidatul propus este „un personaj […] mediocru”, care „nu a reuşit nici măcar să facă oficiul acesta” de negociator eficient.. Lipsa unei „înţelegeri clare” a dus la un eşec previzibil, în condiţiile în care s-a mizat pe „un calcul de anii ’90 privind trădările”, strategie pe care profesorul o consideră depăşită.

Mişcoiu respinge ipoteza alegerilor anticipate

„Nu, nu ne apropiem de anticipate”, afirmă el, anticipând mai degrabă o reconfigurare pragmatică a majorităţilor. Se conturează scenariul unei susţineri parlamentare indirecte, prin „o înţelegere transparentă pentru vot de învestitură prin păstrarea prezenţei în opoziţie şi vot punctual pe anumite proiecte”. Totuşi, o astfel de formulă ar pune orice guvern „într-o postură foarte dificilă”.

Eşecul are implicaţii majore şi pentru PSD, tradiţional perceput drept partidul cel mai eficient în construirea majorităţilor. Mişcoiu consideră că acesta este „primul mare eşec al PSD de când a format guverne”, în condiţiile în care partidul „a avut întotdeauna acest savoir-faire de a găsi majorităţi”. Ratarea actuală indică o pierdere de control şi o evaluare greşită a contextului politic.