Într-un interviu acordat avocatului Florentin Țuca, judecătoarea Dana Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj, oferă una dintre cele mai articulate analize ale crizei profunde în care se află justiția română. Ea vorbește despre prescripție, despre conflictul dintre CJUE și CCR, despre rolul serviciilor secrete în sistemul judiciar înainte de 2018, despre dosarele DNA care planau asupra magistraților și despre modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție este atacată pentru că refuză să încalce Constituția. „Nu poți să ajungi la subordonarea justiției fără o campanie de discreditare. Este absolut necesară”, afirmă ea, explicând că ceea ce se întâmplă astăzi nu este o acumulare de episoade izolate, ci un mecanism concertat de pregătire a opiniei publice.

Judecătoarea susține că actuala criză privind prescripția penală a fost folosită ca armă politică pentru a întoarce populația împotriva judecătorilor și a Înaltei Curți. „S-a ajuns la proteste împotriva președintei Înaltei Curți, împotriva hotărârilor date de Înalta Curte pe problema special rostogolită a prescripției. În câteva zile, dacă te uitai la televizor, judecătorii erau transformați în dușmanii poporului”, spune Gîrbovan. Ea respinge vehement ideea că aplicarea prescripției ar fi un „cadou” pentru inculpați și o „lovitură pentru lupta anticorupție”, subliniind că prescripția este parte din ansamblul drepturilor fundamentale ale oricărui cetățean, nu un artificiu procedural.

Prescripția: „Nu e o portiță, este platoșa cetățeanului împotriva abuzurilor statului”

Pe tema prescripției, Gîrbovan face una dintre cele mai clare expuneri din discursul public recent. „Un om simplu din România este incomparabil mai slab decât statul român și organismele sale, inclusiv de represiune penală. Și atunci, toate aceste drepturi procesuale – dreptul la apărare, dreptul la tăcere, prescripția, legalitatea – sunt ca o platoșă. Este singura protecție împotriva abuzurilor”, afirmă ea. Întrebată cum ar trebui înțeleasă această instituție de către cei care văd în ea o scăpare pentru corupți, Gîrbovan răspunde tranșant: „Sunteți dispuși să vă puneți toată încrederea în stat că nu vă va acuza niciodată decât atunci când are dreptate? Dacă renunțăm la prescripție, renunțăm la apărare în fața statului”.

Judecătoarea explică și originile acestei crize juridice, arătând că vina nu aparține judecătorilor, ci legiuitorului care timp de patru ani a ignorat deciziile CCR. „CCR a spus foarte clar că nu poți întrerupe prescripția prin acte care nu sunt comunicate persoanei. Parlamentul a avut patru ani să reglementeze. Nu a făcut-o. În acești patru ani, s-a născut o practică neunitară, fiecare judecător își stabilea singur, practic, care este legea. Apoi, CCR a declarat textul în întregime neconstituțional”, explică ea. În acest context, presiunea pusă acum pe judecători este, în opinia ei, profund nedreaptă: „Tu nu poți cere judecătorului să acopere vina Parlamentului și să treacă într-un abuz nou. Ar fi o justiție de tip stalinist, a tribunalelor populare”.

Judecătoarea subliniază că valul de furie publică este alimentat deliberat și că se construiește un mediu toxic în care magistrații sunt puși să aleagă între lege și opinia străzii. „Se cere pur și simplu ca judecătorii să ignore legea și deciziile CCR pentru că asta vrea populația la momentul respectiv. E inacceptabil. Justiția nu funcționează după sondaje”, spune Gîrbovan.

CCR vs CJUE: „Înalta Curte a rămas suverană și își respectă jurământul”

O parte centrală a analizei Danei Gîrbovan se referă la conflictul de principiu dintre Curtea Constituțională a României și Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Judecătoarea respinge ferm ideea că judecătorii naționali ar trebui să ignore deciziile CCR în favoarea unor orientări ale CJUE atunci când sunt în joc drepturile fundamentale ale cetățenilor. „Nu este o încălcare a hotărârilor CJUE, ci o aplicare prioritară a Constituției României și, mai ales, a Convenției Europene a Drepturilor Omului”, susține ea, adăugând că Înalta Curte „a rămas suverană”, pentru că acesta este rolul său în arhitectura statului.

Gîrbovan amintește că judecătorii au jurat să apere Constituția, nu tratatele comerciale ale UE. „Judecătorii nu sunt justițiari care fac dreptatea pe care o cere la un moment dat poporul. Ei au jurat să apere Constituția și drepturile fundamentale. Nu tratatul Uniunii Europene și nici interesele financiare ale Uniunii Europene”, afirmă judecătoarea. În opinia sa, o interpretare a dreptului european care subordonează drepturile persoanei intereselor bugetare ale UE este inacceptabilă: „Nu poți apăra interesele financiare ale Uniunii Europene încălcând drepturi fundamentale, când tot tu spui că aceste drepturi sunt mai presus de orice”.

Judecătoarea avertizează că presiunea asupra Înaltei Curți este menită să creeze percepția că instanța supremă este ostilă integrării europene și protecției anticorupție. „Acesta este discursul: dacă nu faci cum spune CJUE, înseamnă că vrei impunitate pentru corupți. Este fals. Înalta Curte apără Constituția. Asta este problema pentru unii”, subliniază ea.

Serviciile secrete în justiție: „2018 a fost momentul în care s-a tăiat accesul SRI la influențarea dosarelor”

Dana Gîrbovan reia un subiect sensibil în justiția română: implicarea serviciilor secrete în actul de justiție înainte de reformele din 2018. Ea susține că în acel an s-au eliminat mecanismele prin care SRI putea influența dosarele și că momentul a reprezentat un punct de cotitură pentru independența magistraților. „A fost scoasă influența serviciilor secrete din justiție. Am interzis protocoalele secrete, am introdus în lege infracțiunea de a încerca să racolezi informatori dintre judecători și procurori, am prevăzut verificarea prin CSAT a calității de ofițer acoperit”, explică ea.

Gîrbovan spune că această curățare a sistemului a deranjat profund o parte a „elitei publice” care susținuse ani la rând o justiție puternic conectată cu serviciile. „Toți aceia care în 2018 protestau cu mânuțele galbene împotriva modificărilor legilor justiției sunt aceiași care astăzi cer supunerea totală a justiției. Ei apărau o justiție influențată de serviciile de informații și amenințată de dosarele DNA”, declară magistrata.

În opinia sa, această ruptură a generat un conflict deschis între tabere: „Justiția s-a eliberat și a devenit putere. Acest lucru nu este deloc dezirabil pentru o parte din societatea românească. Problema pentru ei nu este independența judecătorilor, ci pierderea controlului”.

Dosarele DNA cu magistrați: „Erau mii de judecători sub presiunea unor dosare vechi, cu interceptări nelegale”

Descriind climatul din perioada anterioară reformelor, Gîrbovan vorbește despre „mii de judecători” care aveau deschise dosare la DNA, unele „vechi de ani de zile”, în baza unor interceptări nelegale. Ea caracterizează această practică drept un instrument de presiune. „Era posibilitatea de șantaj pur și simplu la adresa judecătorului”, afirmă magistrata. Afirmațiile se bazează pe un raport al Inspecției Judiciare din 2018, care arată explicit că această practică „reprezenta o presiune foarte grea la adresa puterii judecătorești”.

Gîrbovan explică faptul că eliminarea acestor pârghii a fost criticată de multe dintre vocile care astăzi acuză justiția că ar fi „suveranistă” sau „anticorupție doar pe hârtie”. În realitate, spune ea, presiunea constantă asupra magistraților a reprezentat o amenințare directă la independența lor: „În momentul în care te gândești că ai dosar sau că poate fi redeschis oricând, îți afectează libertatea interioară. Erau mecanisme prin care justiția putea fi influențată”.

Astăzi, spune Gîrbovan, atacurile împotriva judecătorilor care aplică decizii CCR privind prescripția sunt similare celor folosite atunci: intimidare, demonizare și presiune publică. „Se repetă modelul, doar că actorii sunt alții. Se lucrează cu emoții, cu furie, cu revoltă, nu cu argumente juridice”, afirmă ea.

Înalta Curte, sub asediu: „Se încearcă schimbarea temei, apoi delegitimarea instanței supreme”

Judecătoarea subliniază că, în ultimele luni, atacurile politice s-au mutat de la tema pensiilor la tema prescripției, pentru a pune presiune directă pe Înalta Curte. „Se obține sprijinul popular pe o temă, pensiile, după care se schimbă tema. De la pensii s-a trecut la prescripție, apoi la corupție. În final, unde se dorește să se ajungă? La delegitimarea Înaltei Curți și, în final, la subordonarea justiției”, spune Gîrbovan.

Ea explică și motivul pentru care Executivul ar avea interesul să slăbească instanțele: în momente de criză, justiția este cea care oprește abuzurile. „Guvernul nu are nevoie de o justiție care să-i cenzureze actele. În pandemie, accesul la justiție al cetățenilor era izolat, iar ulterior s-a încercat printr-un proiect de ordonanță să se interzică accesul pacienților la instanțe în procesele privind medicamentele. La salarizare, ‘tribunalele sătești’ – cum le numea premierul – erau curțile de apel care îndrăzneau să spună că legea nu este aplicată corect”, afirmă Gîrbovan.

În acest context, inițiativa Înaltei Curți de a deschide un dialog cu societatea civilă este, în opinia sa, un demers necesar, dar dificil. „Este lăudabilă. Problema este dacă va exista un partener de dialog real. Deocamdată, guvernul se rezumă la tema pensiilor, pe care refuză să o discute rațional. Restul atacurilor continuă”, spune judecătoarea.

„Suntem într-un atac continuu la adresa justiției. Trebuie să rezistăm”

În final, judecătoarea Dana Gîrbovan transmite că justiția trebuie să reziste atacurilor politice și populiste. „Treaba noastră, a judecătorilor, este să rămânem o constantă a statului de drept. Chiar dacă sintagma ajunge să fie pervertită în discursul public, ea înseamnă ceva foarte concret: protecția cetățeanului împotriva abuzurilor”, declară ea.

Magistrata avertizează că furia publicului este manevrată și folosită împotriva celor care, în mod normal, ar trebui să fie ultimul scut al cetățenilor. „Nu poți să ai justiție eficientă când judecătorii sunt demonizați. Nu poți cere independență când îi tratezi ca pe dușmanii poporului. Și nu poți vorbi despre stat de drept când încerci să supui justiția unui executiv care nu acceptă niciun fel de control”, afirmă ea.

În ciuda presiunilor, Gîrbovan rămâne încrezătoare: „Magistratura a trecut prin vremuri mult mai tulburi. Vom trece și prin aceasta. Dar numai dacă nu cedăm și nu renunțăm la principiile noastre. Vom trece, dar trebuie să înțelegem miza reală: este vorba despre apărarea libertăților fundamentale, nu despre niște proceduri sau pensii. Asta este esența bătăliei”.