Politică românească
Noi reglementări pentru reducerea inegalităţilor între școli şi creșterea calității educaţiei – Ministrul Educație a semnat ordinul
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a semnat un ordin care introduce noi reglementări pentru reducerea inegalităţilor între unităţile şcolare şi pentru a creşte echitatea şi calitatea educaţiei. Acesta prevede că astfel de parteneriate pot fi încheiate între unităţi de învăţământ care pot oferi modele de bune practici, care au elevi cu rezultate bune, şi unităţi şcolare cu rezultate reduse, cu abandon şcolar ridicat. Noile reglementări permit ca, în zonele izolate, de exemplu, unde nu sunt suficienţi profesori calificaţi, unele cursuri să poată fi susţinute, chiar şi online, de profesori calificaţi din ţară, celelalte activităţi urmând a fi continuate de profesorii disponibili.
”Astăzi, 5 decembrie 2025, ministrul Educaţiei şi Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a semnat Ordinul privind reglementarea cadrului general pentru dezvoltarea parteneriatului pentru sprijin instituţional între unităţile de învăţământ, în vederea creşterii calităţii educaţiei”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Ministerul Educaţiei.
Parteneriat pentru sprijin instituţional
Conform sursei citate, ordinul reglementează cadrul general pentru dezvoltarea parteneriatului pentru sprijin instituţional între unităţile de învăţământ preuniversitar, încheiat în vederea creşterii calităţii educaţiei.
”Sprijinul instituţional, în sensul reglementat în ordin, reprezintă ansamblul de activităţi, măsuri şi forme de cooperare dintre unităţile de învăţământ, prin care o unitate de învăţământ cu rezultate relevante pune la dispoziţia unei alte unităţi de învăţământ expertiză pedagogică, resurse educaţionale, suport metodologic şi organizatoric, pentru îmbunătăţirea proceselor educaţionale, reducerea decalajelor şi creşterea calităţii actului educaţional. Scopul parteneriatului îl reprezintă reducerea decalajelor educaţionale şi sprijinirea unităţilor de învăţământ cu resurse insuficiente sau situate în zone defavorizate”, scrie în comunicat.
Parteneriatul poate fi încheiat între unităţi de învăţământ, la nivel judeţean sau interjudeţean.
Parteneriatul pentru sprijin instituţional se bazează pe principiul schimbului de bune practici între instituţii, prin valorificarea experienţelor instituţionale ale fiecărui partener implicat.
Conform sursei citate, parteneriatele pentru sprijin instituţional se încheie, cu acordul părţilor, între minimum două unităţi de învăţământ, din iniţiativa părţilor sau la recomandarea inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
”Pe baza performanţelor şcolare obţinute de către elevii unităţilor de învăţământ, în funcţie de rezultatele din cadrul evaluărilor curente, ale examenelor naţionale şi ale evaluărilor internaţionale la care participă aceştia, ţinând seama de riscul de abandon şcolar manifestat la nivelul unor unităţi de învăţământ şi ca urmare a rezultatelor activităţilor de inspecţie şcolară, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti recomandă unităţilor de învăţământ dezvoltarea parteneriatului pentru sprijin instituţional”, adaugă Ministerul Educaţiei.
Inspectoratele şcolare
În etapa de recomandare a partenerilor instituţionali, inspectoratele şcolare vor avea în vedere:
a) existenţa cel puţin a unei unităţi de învăţământ care poate oferi modele de bune practici, dovedite prin rezultate deosebite obţinute la examenele naţionale şi la evaluările internaţionale, precum şi care dispune de personal format preponderent din cadre didactice calificate (unitate de învăţământ-suport);
b) existenţa cel puţin a unei unităţi care înregistrează rezultate şcolare reduse, rate mari sau risc ridicat de abandon şcolar ori un procent semnificativ de cadre didactice fără studii corespunzătoare postului;
c) reprezentarea atât a mediului urban, cât şi a celui rural, respectiv a zonelor defavorizate
În plus, parteneriatul poate fi extins prin implicarea altor parteneri relevanţi în domeniul educaţiei, precum: organizaţii nonguvernamentale, autorităţi locale, reprezentanţi ai mediului economic sau universitar etc.
Unităţile de învăţământ şi partenerii implicaţi încheie un acord de parteneriat în care sunt precizate: scopul şi obiectivele parteneriatului pentru sprijin instituţional, durata, activităţile, responsabilităţile părţilor şi eventualele clauze specifice.
Evidenţa parteneriatelor pentru sprijin instituţional este ţinută la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Activităţile din cadrul parteneriatului se pot desfăşura fizic sau online
Potrivit Ministerului Educaţiei, activităţile din cadrul parteneriatului se pot desfăşura fizic sau online şi pot include, fără a se limita la:
(a) lecţii online, lecţii demonstrative;
(b) ateliere tematice de formare şi observare pentru cadrele didactice debutante sau fără studii corespunzătoare postului;
(c) activităţi de sprijin pentru managementul şcolar şi dezvoltarea leadershipului educaţional;
(d) consiliere pentru utilizarea tehnologiei în educaţie, crearea şi partajarea de resurse educaţionale digitale;
(e) proiecte interdisciplinare şi activităţi comune elevi-profesori între unităţi;
(f) sesiuni de îndrumare instituţională în format hibrid, sincron sau asincron, prin platforme digitale acreditate.
”Inegalitatea – mai ales pe linia rural-urban şi din zonele dezavantajate/urban mic – între unităţile şcolare din România este un factor (1) de inechitate (scăzând şansa de reuşită în viaţă pentru copiii din unităţile mai puţin performante), (2) distorsiuni în procesele şi arhitectura educaţională (ex.: examene de selecţie neobişnuite) şi (3) de tensiuni-conflicte (ca urmare a presiunii pe unităţile foarte performante). Una dintre cauze este fragmentarea excesivă care împiedică în anumite zone organizarea procesului educaţional la o calitate cât mai crescută – ex.: în zonele rurale/mic urbane şi dezavantajate avem adesea unităţi şcolare mai mici, unde este dificil să atragi titulari -, lucru pe care am încercat să-l corectez prin încurajarea comasărilor. Spre exemplu, în anul şcolar 2025 – 2026, am redus cu aproximativ 8% din fragmentarea preexistentă. O altă cauză este legată de accesul la resursa umană cât mai bine pregătită şi chiar de infrastructură educaţională stimulativă. Prin acest demers încerc să corectez acest lucru: spre exemplu, reglementările de faţă încurajează ca acolo unde nu avem suficienţi profesori calificaţi – ex.: zone rurale izolate -, unele cursuri să fie susţinute (fie şi hibrid/online) de cei mai buni profesori calificaţi din ţară, celelalte activităţi urmând a fi continuate de profesorii disponibili, astfel generându-se medii educaţionale de calitate, stimulative şi emancipative. Nu în ultimul rând, precizez, pentru a corecta unele erori vehiculate în spaţiul public, că numărul profesorilor titulari din sistem a crescut în anul şcolar 2025 – 2026, cu peste 2.200 de persoane, faţă de anul şcolar 2024 – 2025, ceea ce poate contribui, alături de celelalte mecanisme, la o expunere mai mare a copiiilor la profesori calificaţi”, a declarat ministrul Educaţiei, Daniel David.
Ordinul urmează a fi publicat în Monitorul Oficial.
Politică românească
VIDEO Nicușor Dan intervine în criza politică: scenariul care ‘nu poate exista’ în România
Tensiunile din coaliția de guvernare intră într-o nouă etapă, după declarațiile tranșante făcute de președintele României, Nicușor Dan, care a intervenit public pe tema conflictului politic dintre partide și a stabilității Executivului. Mesajul transmis este unul clar: România nu își permite experimente politice în acest moment.
„Îmi doresc un guvern cu cele patru partide”
Întrebat despre ruptura tot mai vizibilă dintre PSD și USR și despre scenariile vehiculate privind o eventuală reconfigurare a guvernării, Nicușor Dan a respins ideea unor combinații politice alternative.
„Eu îmi doresc un guvern cu cele patru partide și cu minoritățile naționale, iar angajamentul partidelor este în acest sens”, a declarat șeful statului.
Declarația vine în contextul în care PSD a transmis public că nu mai dorește să continue într-o formulă de guvernare alături de USR, alimentând speculațiile privind o posibilă rupere a coaliției.
Nicușor Dan și scenariul unui guvern minoritar
”Partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obişnuim cu situaţia asta. Pe de altă parte, când e vorba să ia nişte măsuri, cum este chestiunea cu acciza la combustibil, vedem că ele cooperează, combinaţie de administrativ cu joc politic, pe partea administrativă, funcţionează”, a declarat, luni seară, preşedintele Nicuşor Dan.
El a comentat şi scenariul unui guvern minoritar: ”Nu cred că e o soluţie fericită pentru momentele pe care le trăim (…) Faptul că fiecare din partidele care formează azi coaliţia spun că vor să guverneze şi fiecare are nişte condiţii pentru ca asta se întâmple, ne duce către ideea că ele vor ajunge să se înţeleagă într-o formă sau alta. Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a adăugat preşedintele.
Întrebat dacă îl mai doreşte premiee pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan a afirmat că atribuţiile trebuie împărţite în această situaţie: ”Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.
Şeful statului a precizat că a vorbit cu fiecare din liderii coaliţiei în ultimele câteva zile, aşa cum o face frecvent.
Scenariul exclus: fără PSD, guvernul devine fragil
Președintele a mers mai departe și a punctat direct limita politică a momentului: fără PSD, guvernarea ar deveni extrem de vulnerabilă.
„Dacă vrem să facem speculații, fără PSD nu poate să fie decât un guvern minoritar și atunci e dificil”, a spus Nicușor Dan.
Mesajul este unul cu greutate, în condițiile în care discuțiile despre o eventuală repoziționare a forțelor politice au devenit tot mai intense în ultimele zile.
Tensiuni, dar fără decizii rapide
În ceea ce privește numirile din zona serviciilor de informații, un alt subiect sensibil aflat pe agenda publică, președintele a evitat să ofere un calendar concret, sugerând că momentul nu este unul favorabil pentru decizii.
„E ceva ce ține de președinte și Parlament și, în momentul acesta, constatăm cu toții că există o inflamare. În momentul potrivit o să avem această discuție, finalizată cu numiri”, a explicat acesta.
Pensiile rămân înghețate, speranța mutată la rectificare
Pe fondul presiunilor sociale, șeful statului a fost întrebat și despre situația pensionarilor, ale căror venituri au rămas înghețate.
Răspunsul a fost rezervat, dar a lăsat deschisă o posibilă intervenție ulterioară:
„Pentru moment lucrăm cu bugetul așa cum a fost votat și promulgat. În condițiile în care posibilitățile economice o vor permite, și pentru pensionari, și pentru alte categorii, se pot face ajustări la rectificare.”
Context tensionat: Bolojan avertizează asupra riscurilor
Declarațiile lui Nicușor Dan vin în paralel cu poziția exprimată de premierul Ilie Bolojan, care a avertizat că schimbările de persoane nu rezolvă problemele structurale ale României și că țara nu își permite un guvern minoritar.
Grindeanu vine cu 3 scenarii: ‘Nu se mai poate altfel’
Liderul social-democrat a precizat că discuțiile din partid au ajuns într-un punct avansat și că actuala formulă de guvernare nu mai este susținută în forma actuală de majoritatea membrilor PSD.
„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este cel de a rămâne așa cum suntem acum. Al doilea, care comportă și alte trei sub-scenarii, înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Și al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Grindeanu.
Politică românească
Șeful PSD Neamț vorbește despre condițiile pentru rămânerea la guvernare: „Nu în această formulă și nu cu Ilie Bolojan premier”
Tensiuni tot mai vizibile în interiorul coaliției de guvernare. Organizația PSD Neamț anunță că își dorește continuarea guvernării, însă nu în actuala formulă și nu cu actualul prim-ministru. Mesajul a fost transmis după o întâlnire regională a partidului, desfășurată la Bacău.
Poziție fermă după întâlnirea regională
Președintele PSD Neamț, Daniel Vasilică Harpa, a declarat că organizația pe care o conduce a exprimat clar, în cadrul discuțiilor cu liderii centrali ai partidului, nemulțumirile față de modul în care funcționează actuala coaliție.
La întâlnire au participat reprezentanți ai organizațiilor din Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui și Bacău, alături de conducerea centrală, inclusiv Sorin Grindeanu și Claudiu Manda.
„Putem continua la guvernare, pentru că am câștigat alegerile și avem această responsabilitate, dar nu în actuala formulă și nu cu această conducere, nu cu domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru”, a transmis Harpa.
Critici directe la adresa premierului
Liderul PSD Neamț susține că așteptările inițiale legate de actualul premier nu s-au confirmat, în ciuda experienței administrative pe care acesta o are.
„Am pornit de la ideea că un prim-ministru care a fost și primar, și președinte de consiliu județean înțelege problemele reale ale aleșilor locali. Aceasta era așteptarea noastră, dar iată că ne-am înșelat”, a declarat acesta.
Mesajul reprezintă una dintre cele mai clare poziționări venite din teritoriu împotriva premierului Ilie Bolojan.
PSD vrea să rămână la guvernare, dar cu schimbări
În același timp, PSD Neamț transmite că nu pune sub semnul întrebării participarea la guvernare, ci modul în care aceasta este realizată.
Potrivit lui Harpa, partidul își asumă responsabilitatea rezultatului electoral, însă cere schimbări pentru a putea livra rezultatele promise.
„Rămânem responsabili, rămânem implicați, dar lucrurile trebuie schimbate astfel încât să răspundem cu adevărat așteptărilor oamenilor”, a subliniat acesta.
Infrastructura Moldovei, prioritate invocată în discuții
Un alt punct important discutat în cadrul întâlnirii a fost legat de infrastructura din regiunea Nord-Est. Liderii PSD au subliniat necesitatea accelerării investițiilor în drumuri, considerate esențiale pentru dezvoltarea zonei.
În acest context, a fost menționat și rolul ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, despre care s-a afirmat că poate contribui la impulsionarea proiectelor din regiune.
Politică românească
‘Este mai rău decât Putin’ – Traian Băsescu îl pune la zid pe Donald Trump. Ce acuzații îi aduce liderului SUA
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat luni critici extrem de dure la adresa liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pe care îl acuză că a afectat grav imaginea internațională a Statelor Unite și că abordează politica externă într-o manieră pur economică.
„Din păcate Statele Unite au un președinte care desconsideră tot ce înseamnă valoare democratică. Rețineți ce vă spun. Este mai rău decât Putin. Acest om, acest președinte a depreciat prestigiul Statelor Unite cum n-a reușit nimeni să o facă. Este un biet afacerist care vinde terenuri și apartamente și are pe mână mașinăria formidabilă a Armatei Statelor Unite. Și o utilizează crezând că face afaceri”, a declarat Băsescu, luni, la B1TV.
Acuzații privind tendințe expansioniste
Fostul președinte a invocat și declarațiile controversate ale liderului american legate de extinderea influenței SUA.
„La Putin încă n-am auzit că vrea să cucerească o listă întreagă de țări. El le ia una câte una. Trump ne spune de un an de când a venit, ba că vrea Groenlanda, ba că va anexa Canada, acum vrea Cuba”, a continuat fostul președinte.
„A capturat Venezuela, pune țiței în contul lui. Acum în Iran, după ce a ratat obiectivele, adică schimbarea regimului și stoparea credibilă a programului nuclear, Acum i-a dat prin cap altă trăsnaie că-l interesează țițeiul iranian”, a mai spus Băsescu.
Critici privind stilul de comunicare
De asemenea, fostul președinte a criticat stilul inconsecvent de comunicare al președintelui american: „Este un om pe care mai bine nu-l asculți pentru că are trei, patru, cinci intervenții pe zi în care se contrazice de la una la alta, de la o intervenție la alta”.
Privind anunțul legat de ocuparea și distrugerea insulei Kharg, Băsescu spune: „Este o instalație majoră, extrem de importantă, cea mai importantă instalație a Iranului”, însă amintește și riscurile unei astfel de operațiuni: „Poate înainte să ia decizia, președintele Trump îi întreabă pe ruși ce au pățit pe Insula Șerpilor. Au cucerit-o și într-o noapte i-a ras Ucraina. E foarte greu să menții o insulă ocupată când dincolo de insulă urmează hăul teritoriului iranian”.
-
Conservatori Europeniacum 4 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 3 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 5 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 3 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 3 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 3 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 5 luniElena Lasconi, atac în termeni duri la Nicușor Dan: „Este produsul sistemului!”
