Politică românească
Funky Citizens și Declic vor să „repare” prescripția. De ce ideea lor riscă să încalce Constituția și să blocheze justiția
Într-un document de propuneri privind „Reforma Justiției”, asumat public de organizațiile civice Funky Citizens și Declic, apare o idee care, la prima vedere, pare tehnică și „salvatoare”: prescripția răspunderii penale ar trebui tratată ca o normă de procedură. În traducere liberă, susținătorii acestei idei sugerează că prescripția ar trebui să fie guvernată de regulile procesuale, nu de cele de drept penal material, pentru ca modificările legislative să se aplice imediat dosarelor aflate pe rol și să reducă efectele unor controverse recente legate de întreruperea prescripției.
Propunerea se sprijină pe o intuiție populară, care ar spune că dacă prescripția „ține de proces”, atunci ar putea fi schimbată rapid și aplicată cauzelor în curs, evitând încetări ale proceselor penale în dosare vechi. Într-o perioadă în care prescripția este percepută frecvent ca un „refugiu” al marilor dosare, tentația de a recurge la o astfel de soluție este ușor de înțeles.
Problema este că această „recalificare” nu este un simplu artificiu de tehnică legislativă, ci lovește direct în arhitectura constituțională a legalității penale. Mai precis, riscă să fie ocolită regula neretroactivității și a legii penale mai favorabile, iar această ocolire poate produce exact efectul contrar celui urmărit, rezultând în instabilitate, litigii în masă, noi excepții de neconstituționalitate și, în final, blocaje și achitări/încetări motivate procedural.
Prescripția nu este despre „cum se face procesul”, ci despre dreptul statului de a pedepsi
În dreptul român, prescripția nu este prezentată de Codul penal ca un detaliu de procedură, ci ca o instituție care afectează însăși răspunderea penală. Articolul 153 alin. (1) din Codul penal spune că „prescripția înlătură răspunderea penală”, plasând instituția prescripției în sfera dreptului material/substanțial. Această formulare nu descrie o regulă de administrare a dosarului, ci o regulă care stabilește când statul își pierde dreptul de a mai trage pe cineva la răspundere.
Această poziționare în Codul penal are consecințe juridice majore. Orice schimbare care înăsprește regimul prescripției (prelungește termene, introduce întreruperi mai ușor de realizat, lărgește situațiile de suspendare) se comportă, în esență, ca o modificare a condițiilor răspunderii penale. Iar modificările „mai grele” nu pot fi aplicate retroactiv fără a intra în coliziune cu garanțiile constituționale și europene ale legalității.
Curtea Constituțională a României a spus explicit același lucru. În Decizia nr. 358/2022, Curtea pornește „de la premisa potrivit căreia prescripția răspunderii penale aparține dreptului penal material, și nu dreptului procesual penal”, raționament mai vechi, pe care îl regăsim și în Decizia nr. 1092 din 18 decembrie 2012 și în alte decizii ale CCR. Când Curtea formulează o asemenea premisă, legiuitorul nu o poate „răsturna” printr-o etichetă nouă lipită pe aceeași instituție, fără să se expună unei noi sancțiuni de neconstituționalitate.
Ocolirea „legii penale mai favorabile” este miza reală, iar aceasta e o zonă roșie constituțională
Dacă prescripția este de drept penal material, intră sub protecția articolului 15 alin. (2) din Constituție, care consacră neretroactivitatea legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. În limbaj simplu, statul nu poate schimba regulile după faptă în defavoarea persoanei, iar dacă între timp apare o regulă mai blândă, aceasta poate profita inculpatului. Acesta este mecanismul numit, în jargon, „lex mitior”.
Tocmai de aici vine tentația de a declara prescripția „procedurală”, pentru că în materie procesuală operează, de regulă, principiul aplicării imediate a normelor noi la cauzele în curs. Dar această mutare de registru nu funcționează când regula procesuală schimbă, în realitate, condițiile în care statul poate pedepsi. Dacă efectul concret este să prelungești posibilitatea condamnării pentru fapte comise în trecut, ai intrat în zona interdicției retroactivității defavorabile, indiferent ce scrii în expunerea de motive.
CCR a corelat aceste exigențe și cu ideea de calitate a legii, adică de claritate și previzibilitate. În Decizia nr. 297/2018 și apoi în Decizia nr. 358/2022, Curtea a criticat formularea din art. 155 alin. (1) Cod penal privind întreruperea prescripției („oricărui act de procedură”), tocmai pentru că permitea întreruperi prin acte care nu erau neapărat comunicate (spre deosebire de regimul vechiului cod penal), ceea ce făcea ca persoana să nu poată anticipa, în mod rezonabil, dacă termenul a fost sau nu întrerupt. Asta arată că, pentru CCR, prescripția nu este un moft tehnic, ci un element al legalității penale.
Efectul deciziilor CCR nu se „șterge” printr-o nouă etichetă, iar art. 147 din Constituție contează
În jurul prescripției există o sensibilitate suplimentară, izvorâtă din rolul deciziilor CCR și efectul lor obligatoriu. Constituția, la art. 147, impune că deciziile CCR sunt general obligatorii, iar legiuitorul trebuie să pună de acord textele declarate neconstituționale cu Constituția. În materie de întrerupere a prescripției, tocmai lipsa unei intervenții legislative coerente după Decizia 297/2018 a alimentat controverse, neunitate și, în final, a dus la clarificări suplimentare prin Decizia 358/2022.
Ulterior, legiuitorul delegat a intervenit prin OUG nr. 71/2022, reformulând art. 155 alin. (1) pentru a lega întreruperea de un act care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului. Din perspectiva standardului CCR, aceasta e direcția corectă, pentru că întreruperea nu poate fi un „mecanism secret”, ci unul previzibil și verificabil.
Dacă, în acest context, vii și spui că „de mâine prescripția e procedură”, iar intenția reală este să neutralizezi efecte favorabile produse de vechiul cadru, doar încerci să ocolești Constituția și deciziile CCR. Practic, ai încerca să obții pe ușa din dos aplicarea retroactivă a unei reguli mai aspre sub masca „aplicării imediate” a procedurii.
Standardele europene nu salvează ideea, dimpotrivă
La nivelul Convenției Europene a Drepturilor Omului, art. 7 consacră legalitatea penală și interdicția agravării retroactive, cu accent pe previzibilitate. Chiar dacă există sisteme în care prescripția este tratată tehnic drept instituție procedurală, pragul de protecție al art. 7 devine relevant atunci când statul încearcă, prin interpretare sau schimbare legislativă, să prelungească retroactiv posibilitatea condamnării sau să „revigoreze” cauze care, potrivit dreptului intern aplicabil la momentul relevant, ar fi trebuit să se închidă. Orice soluție percepută ca reactivare retroactivă în defavoare va fi atacată intern și, potențial, în fața CEDO.
În dreptul Uniunii Europene, art. 49 din Carta drepturilor fundamentale consacră expres atât legalitatea, cât și regula legii penale mai favorabile. Discuțiile europene despre prescripție au apărut intens în jurisprudența CJUE (cazurile Taricco), însă chiar acolo s-a fixat principiul că eficiența urmăririi penale, inclusiv în domenii sensibile precum protecția intereselor financiare ale Uniunii, nu poate trece peste cerințele de legalitate și previzibilitate ale dreptului penal, așa cum sunt înțelese în ordinea juridică națională. Cu alte cuvinte, Europa nu oferă un „bilet de voie” pentru soluții care subminează legalitatea penală.
De ce ideea este, în final, „proastă” chiar și pragmatic, nu doar constituțional
Dincolo de argumentul de principiu, există un motiv pragmatic pentru care această propunere este contraproductivă. Ea va genera un nou val de litigii, excepții și incidente procedurale, care vor prelungi procesele, nu le vor scurta. În materie penală, când atingi instituții precum prescripția, orice neclaritate se transformă rapid în sute sau mii de cereri, interpretări divergente și sesizări către instanțele superioare, iar sistemul se blochează în dezbateri despre reguli, în loc să judece fondul.
În plus, prin încercarea de a „repara” o problemă politică printr-o scurtătură juridică, riști să pierzi tocmai bătălia pe care vrei s-o câștigi, aceea a încrederii publicului în corectitudinea procesului penal. Dacă publicul percepe că statul schimbă regulile din mers ca să obțină condamnări în dosare pendinte, costul reputațional este major, iar apărarea va avea un argument puternic.
O reformă solidă, care chiar reduce impunitatea, se face prin reguli clare și previzibile pentru viitor, prin capacitate instituțională și management de cauze, prin calitatea urmăririi penale și prin instrumente procesuale care nu contrazic Constituția.
Politică românească
VIDEO Nicușor Dan intervine în criza politică: scenariul care ‘nu poate exista’ în România
Tensiunile din coaliția de guvernare intră într-o nouă etapă, după declarațiile tranșante făcute de președintele României, Nicușor Dan, care a intervenit public pe tema conflictului politic dintre partide și a stabilității Executivului. Mesajul transmis este unul clar: România nu își permite experimente politice în acest moment.
„Îmi doresc un guvern cu cele patru partide”
Întrebat despre ruptura tot mai vizibilă dintre PSD și USR și despre scenariile vehiculate privind o eventuală reconfigurare a guvernării, Nicușor Dan a respins ideea unor combinații politice alternative.
„Eu îmi doresc un guvern cu cele patru partide și cu minoritățile naționale, iar angajamentul partidelor este în acest sens”, a declarat șeful statului.
Declarația vine în contextul în care PSD a transmis public că nu mai dorește să continue într-o formulă de guvernare alături de USR, alimentând speculațiile privind o posibilă rupere a coaliției.
Nicușor Dan și scenariul unui guvern minoritar
”Partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obişnuim cu situaţia asta. Pe de altă parte, când e vorba să ia nişte măsuri, cum este chestiunea cu acciza la combustibil, vedem că ele cooperează, combinaţie de administrativ cu joc politic, pe partea administrativă, funcţionează”, a declarat, luni seară, preşedintele Nicuşor Dan.
El a comentat şi scenariul unui guvern minoritar: ”Nu cred că e o soluţie fericită pentru momentele pe care le trăim (…) Faptul că fiecare din partidele care formează azi coaliţia spun că vor să guverneze şi fiecare are nişte condiţii pentru ca asta se întâmple, ne duce către ideea că ele vor ajunge să se înţeleagă într-o formă sau alta. Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a adăugat preşedintele.
Întrebat dacă îl mai doreşte premiee pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan a afirmat că atribuţiile trebuie împărţite în această situaţie: ”Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.
Şeful statului a precizat că a vorbit cu fiecare din liderii coaliţiei în ultimele câteva zile, aşa cum o face frecvent.
Scenariul exclus: fără PSD, guvernul devine fragil
Președintele a mers mai departe și a punctat direct limita politică a momentului: fără PSD, guvernarea ar deveni extrem de vulnerabilă.
„Dacă vrem să facem speculații, fără PSD nu poate să fie decât un guvern minoritar și atunci e dificil”, a spus Nicușor Dan.
Mesajul este unul cu greutate, în condițiile în care discuțiile despre o eventuală repoziționare a forțelor politice au devenit tot mai intense în ultimele zile.
Tensiuni, dar fără decizii rapide
În ceea ce privește numirile din zona serviciilor de informații, un alt subiect sensibil aflat pe agenda publică, președintele a evitat să ofere un calendar concret, sugerând că momentul nu este unul favorabil pentru decizii.
„E ceva ce ține de președinte și Parlament și, în momentul acesta, constatăm cu toții că există o inflamare. În momentul potrivit o să avem această discuție, finalizată cu numiri”, a explicat acesta.
Pensiile rămân înghețate, speranța mutată la rectificare
Pe fondul presiunilor sociale, șeful statului a fost întrebat și despre situația pensionarilor, ale căror venituri au rămas înghețate.
Răspunsul a fost rezervat, dar a lăsat deschisă o posibilă intervenție ulterioară:
„Pentru moment lucrăm cu bugetul așa cum a fost votat și promulgat. În condițiile în care posibilitățile economice o vor permite, și pentru pensionari, și pentru alte categorii, se pot face ajustări la rectificare.”
Context tensionat: Bolojan avertizează asupra riscurilor
Declarațiile lui Nicușor Dan vin în paralel cu poziția exprimată de premierul Ilie Bolojan, care a avertizat că schimbările de persoane nu rezolvă problemele structurale ale României și că țara nu își permite un guvern minoritar.
Grindeanu vine cu 3 scenarii: ‘Nu se mai poate altfel’
Liderul social-democrat a precizat că discuțiile din partid au ajuns într-un punct avansat și că actuala formulă de guvernare nu mai este susținută în forma actuală de majoritatea membrilor PSD.
„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este cel de a rămâne așa cum suntem acum. Al doilea, care comportă și alte trei sub-scenarii, înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Și al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Grindeanu.
Politică românească
Șeful PSD Neamț vorbește despre condițiile pentru rămânerea la guvernare: „Nu în această formulă și nu cu Ilie Bolojan premier”
Tensiuni tot mai vizibile în interiorul coaliției de guvernare. Organizația PSD Neamț anunță că își dorește continuarea guvernării, însă nu în actuala formulă și nu cu actualul prim-ministru. Mesajul a fost transmis după o întâlnire regională a partidului, desfășurată la Bacău.
Poziție fermă după întâlnirea regională
Președintele PSD Neamț, Daniel Vasilică Harpa, a declarat că organizația pe care o conduce a exprimat clar, în cadrul discuțiilor cu liderii centrali ai partidului, nemulțumirile față de modul în care funcționează actuala coaliție.
La întâlnire au participat reprezentanți ai organizațiilor din Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui și Bacău, alături de conducerea centrală, inclusiv Sorin Grindeanu și Claudiu Manda.
„Putem continua la guvernare, pentru că am câștigat alegerile și avem această responsabilitate, dar nu în actuala formulă și nu cu această conducere, nu cu domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru”, a transmis Harpa.
Critici directe la adresa premierului
Liderul PSD Neamț susține că așteptările inițiale legate de actualul premier nu s-au confirmat, în ciuda experienței administrative pe care acesta o are.
„Am pornit de la ideea că un prim-ministru care a fost și primar, și președinte de consiliu județean înțelege problemele reale ale aleșilor locali. Aceasta era așteptarea noastră, dar iată că ne-am înșelat”, a declarat acesta.
Mesajul reprezintă una dintre cele mai clare poziționări venite din teritoriu împotriva premierului Ilie Bolojan.
PSD vrea să rămână la guvernare, dar cu schimbări
În același timp, PSD Neamț transmite că nu pune sub semnul întrebării participarea la guvernare, ci modul în care aceasta este realizată.
Potrivit lui Harpa, partidul își asumă responsabilitatea rezultatului electoral, însă cere schimbări pentru a putea livra rezultatele promise.
„Rămânem responsabili, rămânem implicați, dar lucrurile trebuie schimbate astfel încât să răspundem cu adevărat așteptărilor oamenilor”, a subliniat acesta.
Infrastructura Moldovei, prioritate invocată în discuții
Un alt punct important discutat în cadrul întâlnirii a fost legat de infrastructura din regiunea Nord-Est. Liderii PSD au subliniat necesitatea accelerării investițiilor în drumuri, considerate esențiale pentru dezvoltarea zonei.
În acest context, a fost menționat și rolul ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, despre care s-a afirmat că poate contribui la impulsionarea proiectelor din regiune.
Politică românească
‘Este mai rău decât Putin’ – Traian Băsescu îl pune la zid pe Donald Trump. Ce acuzații îi aduce liderului SUA
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat luni critici extrem de dure la adresa liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pe care îl acuză că a afectat grav imaginea internațională a Statelor Unite și că abordează politica externă într-o manieră pur economică.
„Din păcate Statele Unite au un președinte care desconsideră tot ce înseamnă valoare democratică. Rețineți ce vă spun. Este mai rău decât Putin. Acest om, acest președinte a depreciat prestigiul Statelor Unite cum n-a reușit nimeni să o facă. Este un biet afacerist care vinde terenuri și apartamente și are pe mână mașinăria formidabilă a Armatei Statelor Unite. Și o utilizează crezând că face afaceri”, a declarat Băsescu, luni, la B1TV.
Acuzații privind tendințe expansioniste
Fostul președinte a invocat și declarațiile controversate ale liderului american legate de extinderea influenței SUA.
„La Putin încă n-am auzit că vrea să cucerească o listă întreagă de țări. El le ia una câte una. Trump ne spune de un an de când a venit, ba că vrea Groenlanda, ba că va anexa Canada, acum vrea Cuba”, a continuat fostul președinte.
„A capturat Venezuela, pune țiței în contul lui. Acum în Iran, după ce a ratat obiectivele, adică schimbarea regimului și stoparea credibilă a programului nuclear, Acum i-a dat prin cap altă trăsnaie că-l interesează țițeiul iranian”, a mai spus Băsescu.
Critici privind stilul de comunicare
De asemenea, fostul președinte a criticat stilul inconsecvent de comunicare al președintelui american: „Este un om pe care mai bine nu-l asculți pentru că are trei, patru, cinci intervenții pe zi în care se contrazice de la una la alta, de la o intervenție la alta”.
Privind anunțul legat de ocuparea și distrugerea insulei Kharg, Băsescu spune: „Este o instalație majoră, extrem de importantă, cea mai importantă instalație a Iranului”, însă amintește și riscurile unei astfel de operațiuni: „Poate înainte să ia decizia, președintele Trump îi întreabă pe ruși ce au pățit pe Insula Șerpilor. Au cucerit-o și într-o noapte i-a ras Ucraina. E foarte greu să menții o insulă ocupată când dincolo de insulă urmează hăul teritoriului iranian”.
-
Conservatori Europeniacum 4 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 3 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 5 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 3 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 3 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 3 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 5 luniElena Lasconi, atac în termeni duri la Nicușor Dan: „Este produsul sistemului!”
