Politică românească
Guvernul, somat de ÎCCJ să plătească datoriile – Executivul blochează executarea hotărârilor definitive și încalcă ordinea de drept
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis Guvernului României și Ministerului Finanțelor o plângere prealabilă formulată în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, prin care acuză „refuzul nejustificat” de a asigura și pune la dispoziție toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii și scadente în anul 2026. Demersul reprezintă ultimul procedural înaintea unei acțiuni în instanță împotriva Executivului.
În documentul semnat de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, instanța supremă cere explicit „punerea la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor drepturi salariale restante”, precum și „emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate”, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă va fi cazul. ÎCCJ solicită și „comunicarea unui răspuns expres, motivat în fapt și în drept, în termenul legal”.
Demersul vine pe fondul conflictului tot mai deschis dintre sistemul judiciar și Guvern pe tema banilor câștigați în instanță și neplătiți la termen. Coaliția a decis ca o parte din acești bani să fie redirecționați către pachetul social cerut de PSD.
Primul pas formal către un proces cu Guvernul
Textul plângerii arată fără echivoc că ÎCCJ pregătește terenul pentru o acțiune în contencios administrativ. Instanța supremă avertizează că, „în caz de nesoluționare favorabilă a prezentei plângeri prealabile, ne rezervăm dreptul de a sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul Legii nr. 554/2004”. Mai mult, ÎCCJ anunță că, dacă acest „refuz nejustificat” persistă, va cere nu doar obligarea autorităților la plată, ci și „despăgubiri, în solidar cu autoritatea publică, pentru prejudiciul cauzat prin întârziere”.
Înalta Curte spune că, în ipoteza neexecutării hotărârii care va fi pronunțată, va solicita „aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere și despăgubiri pentru neexecutarea obligației”.
ÎCCJ explică de ce are calitate și interes să acționeze
Instanța supremă își fundamentează poziția și pe Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. În plângere se arată că, prin art. 142 și art. 162 din această lege, ÎCCJ a preluat atribuțiile privind gestionarea bugetului aprobat pentru cheltuielile de personal ale curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor, precum și competențele privind salarizarea judecătorilor și aprobarea statelor de funcții. Totodată, legiuitorul a prevăzut „subrogarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în toate drepturile și obligațiile Ministerului Justiției”, inclusiv cele procesuale și cele ce decurg din hotărâri judecătorești și alte titluri executorii.
Pe această bază, ÎCCJ susține că are „legitimare și interes direct” să formuleze plângerea prealabilă, în calitatea sa de ordonator principal de credite din al cărui buget trebuie asigurată plata drepturilor salariale restante ale personalului salarizat.
Cum s-a ajuns aici: eșalonări, re-eșalonări și, în final, necuprinderea banilor în buget
ÎCCJ reface în plângere istoricul legislativ care a dus la actualul conflict. Documentul arată că, în materia plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect drepturi salariale, Guvernul a instituit „succesiv mecanisme de eșalonare și reeșalonare”. Astfel, art. 39 din OUG nr. 114/2018 a prevăzut plata eșalonată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2021, art. VIII din OUG nr. 115/2023 a prevăzut reeșalonarea tranșelor neplătite până la 31 decembrie 2023, iar art. XVIII din OUG nr. 52/2025 a prevăzut expres că tranșele scadente până la 31 decembrie 2025 și neplătite până la data intrării în vigoare a ordonanței „se plătesc în anul 2026”.
Înalta Curte subliniază că această din urmă dispoziție are „caracter imperativ” și „nu a fost abrogată”. În consecință, arată instanța supremă, Guvernul României și Ministerul Finanțelor aveau „obligația legală de a asigura includerea și alocarea în bugetul anului 2026 a sumelor necesare executării acestor obligații de plată”. Or, „necuprinderea acestor sume în bugetul pe anul 2026, precum și diminuarea lor față de necesarul solicitat, reprezintă o încălcare evidentă a propriului cadru normativ adoptat de autoritățile cărora le este adresată prezenta plângere”.
Guvernul nu doar că nu a pus la dispoziție banii, ci a ignorat chiar mecanismul legal pe care tot el l-a construit în anii anteriori.
„Refuz nejustificat” și obligații „certe, lichide și exigibile”
În secțiunea privind obiectul plângerii, ÎCCJ afirmă că este vorba despre un „refuz nejustificat”, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, al Guvernului și al Ministerului Finanțelor de a soluționa favorabil cererile privind includerea și alocarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii și scadente în anul 2026. Instanța arată că acest refuz rezultă, concret, din „neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026”, „diminuarea sumelor solicitate față de necesarul transmis”, „neasigurarea fondurilor necesare, deși obligația de plată este certă, lichidă și exigibilă” și „nesoluționarea favorabilă a solicitărilor și demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară”.
ÎCCJ invocă statul de drept, CEDO și separația puterilor
Instanța supremă susține că neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată stabilite prin titluri executorii „lipsește de efect util hotărârile judecătorești”, „împiedică ordonatorul principal de credite să-și îndeplinească obligațiile legale” și „afectează încrederea publică în actul de justiție și în autoritatea hotărârilor judecătorești”.
Plângerea prealabilă invocă expres încălcarea dreptului de proprietate și a dreptului la un proces echitabil. ÎCCJ arată că drepturile salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive constituie „bunuri” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar neexecutarea sau executarea excesiv întârziată a unor asemenea hotărâri echivalează cu încălcarea art. 6 din Convenție, sub aspectul dreptului la un proces echitabil în faza executării, și a art. 1 din Protocolul nr. 1, sub aspectul dreptului la respectarea bunurilor. Documentul mai arată că jurisprudența CEDO este „constantă în sensul că statul nu poate invoca lipsa fondurilor pentru a justifica neexecutarea obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești”.
ÎCCJ mai acuză și încălcarea principiului separației puterilor în stat și a securității raporturilor juridice. „Prin refuzul de a asigura resursele bugetare necesare executării hotărârilor judecătorești, autoritatea executivă ajunge, în fapt, să paralizeze efectele unor hotărâri definitive, ceea ce este incompatibil cu principiul separației puterilor în stat”, se arată în document. Instanța supremă adaugă că succesiunea de eșalonări și reeșalonări, urmată de necuprinderea în buget chiar a sumelor re-reeșalonate pentru anul 2026, încalcă securitatea raporturilor juridice, pentru că creditorii aveau „o așteptare legitimă că măcar termenii ultimului mecanism normativ vor fi respectați”.
ÎCCJ sugerează și o problemă de tratament diferențiat
În plângere apare și un argument suplimentar, care poate complica și mai mult poziția Guvernului. Înalta Curte arată că, „în măsura în care altor ordonatori de credite li s-au asigurat sume pentru drepturi restante, iar pentru bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție aceste sume au fost eliminate sau diminuate, se creează un tratament diferențiat nejustificat, contrar art. 16 din Constituție”.
Dacă Guvernul și Ministerul Finanțelor nu vor răspunde favorabil, următorul pas este aproape anunțat chiar de document – sesizarea instanței de contencios administrativ pentru obligarea autorităților să asigure și să pună la dispoziție fondurile necesare.
Politică românească
VIDEO Nicușor Dan intervine în criza politică: scenariul care ‘nu poate exista’ în România
Tensiunile din coaliția de guvernare intră într-o nouă etapă, după declarațiile tranșante făcute de președintele României, Nicușor Dan, care a intervenit public pe tema conflictului politic dintre partide și a stabilității Executivului. Mesajul transmis este unul clar: România nu își permite experimente politice în acest moment.
„Îmi doresc un guvern cu cele patru partide”
Întrebat despre ruptura tot mai vizibilă dintre PSD și USR și despre scenariile vehiculate privind o eventuală reconfigurare a guvernării, Nicușor Dan a respins ideea unor combinații politice alternative.
„Eu îmi doresc un guvern cu cele patru partide și cu minoritățile naționale, iar angajamentul partidelor este în acest sens”, a declarat șeful statului.
Declarația vine în contextul în care PSD a transmis public că nu mai dorește să continue într-o formulă de guvernare alături de USR, alimentând speculațiile privind o posibilă rupere a coaliției.
Nicușor Dan și scenariul unui guvern minoritar
”Partidele se atacă public de multă vreme, deci ne-au dat posibilitatea să ne obişnuim cu situaţia asta. Pe de altă parte, când e vorba să ia nişte măsuri, cum este chestiunea cu acciza la combustibil, vedem că ele cooperează, combinaţie de administrativ cu joc politic, pe partea administrativă, funcţionează”, a declarat, luni seară, preşedintele Nicuşor Dan.
El a comentat şi scenariul unui guvern minoritar: ”Nu cred că e o soluţie fericită pentru momentele pe care le trăim (…) Faptul că fiecare din partidele care formează azi coaliţia spun că vor să guverneze şi fiecare are nişte condiţii pentru ca asta se întâmple, ne duce către ideea că ele vor ajunge să se înţeleagă într-o formă sau alta. Nu cred că e potrivit un guvern minoritar”, a adăugat preşedintele.
Întrebat dacă îl mai doreşte premiee pe Ilie Bolojan, Nicuşor Dan a afirmat că atribuţiile trebuie împărţite în această situaţie: ”Preşedintele numeşte, Parlamentul susţine Guvernul pe toată perioada desfăşurării exerciţiului”.
Şeful statului a precizat că a vorbit cu fiecare din liderii coaliţiei în ultimele câteva zile, aşa cum o face frecvent.
Scenariul exclus: fără PSD, guvernul devine fragil
Președintele a mers mai departe și a punctat direct limita politică a momentului: fără PSD, guvernarea ar deveni extrem de vulnerabilă.
„Dacă vrem să facem speculații, fără PSD nu poate să fie decât un guvern minoritar și atunci e dificil”, a spus Nicușor Dan.
Mesajul este unul cu greutate, în condițiile în care discuțiile despre o eventuală repoziționare a forțelor politice au devenit tot mai intense în ultimele zile.
Tensiuni, dar fără decizii rapide
În ceea ce privește numirile din zona serviciilor de informații, un alt subiect sensibil aflat pe agenda publică, președintele a evitat să ofere un calendar concret, sugerând că momentul nu este unul favorabil pentru decizii.
„E ceva ce ține de președinte și Parlament și, în momentul acesta, constatăm cu toții că există o inflamare. În momentul potrivit o să avem această discuție, finalizată cu numiri”, a explicat acesta.
Pensiile rămân înghețate, speranța mutată la rectificare
Pe fondul presiunilor sociale, șeful statului a fost întrebat și despre situația pensionarilor, ale căror venituri au rămas înghețate.
Răspunsul a fost rezervat, dar a lăsat deschisă o posibilă intervenție ulterioară:
„Pentru moment lucrăm cu bugetul așa cum a fost votat și promulgat. În condițiile în care posibilitățile economice o vor permite, și pentru pensionari, și pentru alte categorii, se pot face ajustări la rectificare.”
Context tensionat: Bolojan avertizează asupra riscurilor
Declarațiile lui Nicușor Dan vin în paralel cu poziția exprimată de premierul Ilie Bolojan, care a avertizat că schimbările de persoane nu rezolvă problemele structurale ale României și că țara nu își permite un guvern minoritar.
Grindeanu vine cu 3 scenarii: ‘Nu se mai poate altfel’
Liderul social-democrat a precizat că discuțiile din partid au ajuns într-un punct avansat și că actuala formulă de guvernare nu mai este susținută în forma actuală de majoritatea membrilor PSD.
„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este cel de a rămâne așa cum suntem acum. Al doilea, care comportă și alte trei sub-scenarii, înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Și al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Grindeanu.
Politică românească
Șeful PSD Neamț vorbește despre condițiile pentru rămânerea la guvernare: „Nu în această formulă și nu cu Ilie Bolojan premier”
Tensiuni tot mai vizibile în interiorul coaliției de guvernare. Organizația PSD Neamț anunță că își dorește continuarea guvernării, însă nu în actuala formulă și nu cu actualul prim-ministru. Mesajul a fost transmis după o întâlnire regională a partidului, desfășurată la Bacău.
Poziție fermă după întâlnirea regională
Președintele PSD Neamț, Daniel Vasilică Harpa, a declarat că organizația pe care o conduce a exprimat clar, în cadrul discuțiilor cu liderii centrali ai partidului, nemulțumirile față de modul în care funcționează actuala coaliție.
La întâlnire au participat reprezentanți ai organizațiilor din Iași, Suceava, Botoșani, Vaslui și Bacău, alături de conducerea centrală, inclusiv Sorin Grindeanu și Claudiu Manda.
„Putem continua la guvernare, pentru că am câștigat alegerile și avem această responsabilitate, dar nu în actuala formulă și nu cu această conducere, nu cu domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru”, a transmis Harpa.
Critici directe la adresa premierului
Liderul PSD Neamț susține că așteptările inițiale legate de actualul premier nu s-au confirmat, în ciuda experienței administrative pe care acesta o are.
„Am pornit de la ideea că un prim-ministru care a fost și primar, și președinte de consiliu județean înțelege problemele reale ale aleșilor locali. Aceasta era așteptarea noastră, dar iată că ne-am înșelat”, a declarat acesta.
Mesajul reprezintă una dintre cele mai clare poziționări venite din teritoriu împotriva premierului Ilie Bolojan.
PSD vrea să rămână la guvernare, dar cu schimbări
În același timp, PSD Neamț transmite că nu pune sub semnul întrebării participarea la guvernare, ci modul în care aceasta este realizată.
Potrivit lui Harpa, partidul își asumă responsabilitatea rezultatului electoral, însă cere schimbări pentru a putea livra rezultatele promise.
„Rămânem responsabili, rămânem implicați, dar lucrurile trebuie schimbate astfel încât să răspundem cu adevărat așteptărilor oamenilor”, a subliniat acesta.
Infrastructura Moldovei, prioritate invocată în discuții
Un alt punct important discutat în cadrul întâlnirii a fost legat de infrastructura din regiunea Nord-Est. Liderii PSD au subliniat necesitatea accelerării investițiilor în drumuri, considerate esențiale pentru dezvoltarea zonei.
În acest context, a fost menționat și rolul ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, despre care s-a afirmat că poate contribui la impulsionarea proiectelor din regiune.
Politică românească
‘Este mai rău decât Putin’ – Traian Băsescu îl pune la zid pe Donald Trump. Ce acuzații îi aduce liderului SUA
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat luni critici extrem de dure la adresa liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pe care îl acuză că a afectat grav imaginea internațională a Statelor Unite și că abordează politica externă într-o manieră pur economică.
„Din păcate Statele Unite au un președinte care desconsideră tot ce înseamnă valoare democratică. Rețineți ce vă spun. Este mai rău decât Putin. Acest om, acest președinte a depreciat prestigiul Statelor Unite cum n-a reușit nimeni să o facă. Este un biet afacerist care vinde terenuri și apartamente și are pe mână mașinăria formidabilă a Armatei Statelor Unite. Și o utilizează crezând că face afaceri”, a declarat Băsescu, luni, la B1TV.
Acuzații privind tendințe expansioniste
Fostul președinte a invocat și declarațiile controversate ale liderului american legate de extinderea influenței SUA.
„La Putin încă n-am auzit că vrea să cucerească o listă întreagă de țări. El le ia una câte una. Trump ne spune de un an de când a venit, ba că vrea Groenlanda, ba că va anexa Canada, acum vrea Cuba”, a continuat fostul președinte.
„A capturat Venezuela, pune țiței în contul lui. Acum în Iran, după ce a ratat obiectivele, adică schimbarea regimului și stoparea credibilă a programului nuclear, Acum i-a dat prin cap altă trăsnaie că-l interesează țițeiul iranian”, a mai spus Băsescu.
Critici privind stilul de comunicare
De asemenea, fostul președinte a criticat stilul inconsecvent de comunicare al președintelui american: „Este un om pe care mai bine nu-l asculți pentru că are trei, patru, cinci intervenții pe zi în care se contrazice de la una la alta, de la o intervenție la alta”.
Privind anunțul legat de ocuparea și distrugerea insulei Kharg, Băsescu spune: „Este o instalație majoră, extrem de importantă, cea mai importantă instalație a Iranului”, însă amintește și riscurile unei astfel de operațiuni: „Poate înainte să ia decizia, președintele Trump îi întreabă pe ruși ce au pățit pe Insula Șerpilor. Au cucerit-o și într-o noapte i-a ras Ucraina. E foarte greu să menții o insulă ocupată când dincolo de insulă urmează hăul teritoriului iranian”.
-
Conservatori Europeniacum 4 luniExperiența mea la Atreju Roma – o onoare de a reprezenta România în familia conservatoare europeană
-
Claudiu Târziuacum 3 luniCum câștigă statul din majorarea salariului minim
-
EDITORIALacum 5 luniEDITORIAL Conservatorism vs. Suveranism: două direcții, aceeași confuzie?
-
Claudiu Târziuacum 3 luniClaudiu Târziu: „Nu românii trebuie să plătească jaful din pandemie”
-
Politică româneascăacum 3 luniClaudiu Manda, despre acordul Mercosur: ‘La noi nu a existat o dezbatere publică’
-
Politică româneascăacum 3 luni‘Opriți istoria. Cobor la stația Doamne Ferește’ – Mircea Dinescu îl ‘face praf’ pe George Simion după episodul cu tortul
-
Politică româneascăacum 5 luniVIDEO Nicușor Dan, mesaj-surpriză la întâlnirea cu diaspora din Franța: ‘România are azi maturitatea de a se autoevalua. A început reconcilierea dintre administrație și societate’
-
Politică româneascăacum 5 luniElena Lasconi, atac în termeni duri la Nicușor Dan: „Este produsul sistemului!”
